Decizia civilă nr. 1054/2013. Anulare proces verbal de contravenție

Cod operator de date cu caracter personal 3184 Dosar nr._

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILA Nr. 1054/R/2013

Ședința publică de la 02 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. G. C.

Judecător I. N. B. Judecător S. T. Grefier Ani-L. C.

Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind rec ursul declarat de recurentul D. V. împotriva Sentinței civile nr.18584/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._ privind și pe M. C. N., DP

L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică,se constată lipsa părților . Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier.

T. ul constată că procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile,in temeiul disp.art.159¹ alin 4 C.pr. civila raportat la art. 2 pct.3,este competenta sa soluționeze prezenta cale de atac,iar părțile au solicitat judecarea cauzei in lipsă și reține cauza in pronunțare.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.18584/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a fost respinsă plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției nr. 26199/_ formulată de petentul D. V., cu domiciliul în C. -N., S. C. P., nr. 25, jud.

C. în contradictoriu cu intimatul M. C. -N. - DP L., cu sediul în C. -

N., S. M., nr. 1-3, jud. C., ca neîntemeiată.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 26199/_, întocmit de intimatul M. C. -N. - DP L., petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 400 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 1 lit. b din H.C.L. nr. 149/2009, privind unele măsuri referitoare la oprirea, staționarea și parcarea neregulamentară pe domeniul public sau privat al municipiului C. -N., sancționată de art. 2 lit. a din H.C.L. nr. 149/2009, întrucât în data de_, orele 11:54, pe str. Brașov nr. 38 A, mun. C. -N., autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a staționat pe trotuar.

Urmare a constatării săvârșirii acestei contravenții, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 400 lei.

Plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, modificată, fiind înregistrată la intimat la data de_ .

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța a apreciat că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, ce poate fi invocată și de instanță din oficiu.

Instanța a mai reținut că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 lit. b din H.C.L. nr. 149/2009, privind unele măsuri referitoare la oprirea, staționarea și parcarea neregulamentară pe domeniul public sau privat al municipiului C. -N. ("Constituie contravenție oprirea, staționarea și parcarea vehiculelor/autovehiculelor pe domeniul public sau privat al municipiului C. -N. în alte locuri decât cele legal amenajate de către Primăria municipiului C. -N., după cum urmează: b) oprirea, staționarea vehiculelor/autovehiculelor pe trotuar";) sancționată de art. 2 lit. a din H.C.L. nr. 149/2009 ("Contravențiile prevăzute la art. 1 se sancționează cu amendă contravențională, după cum urmează: a) cu amendă de la 200-400 lei, contravențiile stabilite la art. 1 lit. b";).

În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că H.C.L. nr. 149 vine în contradicție cu O.U.G. 195/2002, instanța a apreciat-o ca neîntemeiată, întrucât H.C.L. nr. 149/2009 reglementează unele măsuri referitoare la oprirea, staționarea și parcarea neregulamentară pe domeniul public sau privat al municipiului C. -N. în timp ce

O.U.G. 195/2002 reglementează circulația pe drumurile publice.

De asemenea, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care statuează că Prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuții prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera "acuzațiilor în materie penală"; la care se referă primul paragraf

al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (H.C.L. nr. 149/2009 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda alternativ cu sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady

c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție "caracter penal";.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului

urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Instanța a reținut că petentul, nu a solicitat administrarea niciunei probe în susținerea afirmațiilor sale, astfel că nu a reușit să facă dovada pozitivă a unei situații de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenției.

Instanța a reținut că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.

Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.

Din cele arătate mai sus a reieșit că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petenta, cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.

Totodată, instanța a constatat că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, potrivit art. 1169 cod civil doar petentului.

Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu a putut solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G nr. 2/2001, instanța a reținut că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și de urmarea produsă.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța a constatat că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât a respins plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 274 alin. 1 C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenții a fost obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată către cealaltă parte. În prezenta cauză, intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată, astfel că instanța a luat act de aceasta.

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal recurentul D.

V. care nu a motivat în scris demersul său și nu s-a prezentat în instanță pentru a indica motivele exercitării căii de atac.

Analizând sentința atacată raportat la dispozițiile art. 3041C.pr.civ., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că

recursul este fondat deoarece fapta nu este descrisă în procesul verbal de contravenție, agentul constatator rezumându-se la a reproduce un text legal, fără a indica măcar articolul din Hotărârea Consiliului Local C. -N. nr. 149/2009 la care s-a referit. O astfel de abordare contravine dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 ce reglementează nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție, deoarece instanța nu poate stabili gradul de pericol social al faptei (diferit în funcție de modalitatea în care a fost comisă fapta - oprire, staționare sau parcare a autovehiculului pe trotuar), motiv pentru care plângerea petentului va fi admisă și se va dispune anularea procesului verbal de contravenție nr. 26199/_ dresat de M. C. -N. DP Comunitară.

În altă ordine de idei, petentul trebuie să conștientizeze faptul că în mun. C. -N. este interzisă parcarea autovehiculelor pe trotuar prin HCL 149/2009 indiferent de existența vreunui indicator cu oprirea sau staționarea interzisă și indiferent dacă pietonii pot sau nu să circule pe lângă vehiculul parcat pe trotuar, astfel de acte normative locale putând prevedea sancțiuni contravenționale așa cum prevede art. 2 alin. 2 din OG 2/2001 ce constituie dreptul comun în materie și constituind în același timp "lege"; specială față de

"legea"; generală OUG 195/2002 ce reglementează în general circulația pe drumurile publice și, deci, aplicabilă cu prioritate conform principiului specialia generalibus derogant.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite recursul declarat de petentul recurent D. V., cu domiciliul în C. -N.

, S. C. P., nr. 25, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 18.584 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o modifică în sensul că admite plângerea contravențională formulată de petentul recurent și anulează PV 26199/_ încheiat de M. C. -N. - DP L. .

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică de la 02 Octombrie 2013

Președinte,

A. G. C.

Judecător,

I. N. B.

Judecător,

S. T.

Grefier, Ani-L. C.

Red.S.T./C.B./2 ex. Jud. fond: A. P. escu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1054/2013. Anulare proces verbal de contravenție