Decizia civilă nr. 109/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 109/R
Ședința publică din 01 Februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. I.
J. ecător S. O.
J. ecător A. C. O.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-petentă S. N.
I. S., cu sediul în R. de Sus, nr. 804, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 746 din_, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE M. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, în reprezentarea intimatului se prezintă cons. jr. P. -Toma C., recurenta fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la data de_, s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare formulat de recurentă.
Se comunică răspunsul la întâmpinare cu reprezentanta intimatului care depune la dosarul cauzei în suplimentarea probațiunii, procesul verbal de contravenție în copie și arată că nu formulează cereri, nici nu invocă motive prealabile.
Deliberând, instanța reținând că nu s-au formulat cereri, nici nu s-au invocat chestiuni prealabile, raportat la actele și lucrările dosarului, acordă cuvântul părților în dezbaterea cauzei.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.746/_ Judecătoria Sighetu Marmației a respins plângerea petentei SC N. I. SRL împotriva procesului verbal de contravenție seria MM nr.0009015 încheiat la data de_ de intimatul ITM
.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin procesul verbal de contravenție seria MM nr. 0009015 încheiat la data de_, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003- republicată, pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin.
1 și cu avertisment potrivit art. 260 alin. 1 lit. m pentru încălcarea prevederilor art. 119 din același act normativ.
Deoarece petenta a contestat doar sancțiunea aplicată ca urmare a constatării încălcării dispozițiilor art. 16 alin.1 din Legea nr. 53/2003 repu- blicată instanța a analizat doar aceste legalitatea și realitatea acestor constatări.
În fapt s-a reținut că în data de_, orele 13.30, cu ocazia controlului efectuat la punctul de lucru al petentei, situat în loc. Crăciunești nr. 250, a fost depistată la muncă o persoană, respectiv Bout V. care nu avea încheiat contract de muncă în formă scrisă.
Analizând procesul verbal de contravenție din punct de vedere al legalității, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale generale prevăzute de OG nr. 2/2001.
Susținerea petentei privind nulitatea relativă a procesului-verbal deoarece nu s-a menționat corect în cuprinsul său persoana care are calitatea de reprezentant al firmei, potrivit actelor constitutive nu poate fi reținută. Sancțiunea nulității relative operează doar în situația în care prin încălcarea normei legale i s-a produs petentei o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Ori, în speță petenta nu a făcut dovada nici unei vătămări cu atât mai mult cu cât potrivit înștiințării nr. 11309/_ se aducea la cunoștința conducerii societății că aceasta este obligată să se prezintă cu actele solicitate la sediul ITM M. în data de_, dar aceasta nu s-a prezentat.
Instanța a respins și cea de a doua excepție invocată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 19 alin. 1 din OUG nr. 2/2001, împrejurarea că procesul- verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului trebuie confirmată de cel puțin un martor. Conform alin. 3 din același articol, în lipsa unui martor, agentul constator va arăta motivul imposibilității prezenței unui martor. Se constată că agentul constator a respectat și aceste dispoziții legale, acesta precizând în cuprinsul procesului-verbal că a fost încheiat la sediul ITM -M., iar toate persoanele de față având calitatea de agenți constatatori nu pot semna în calitate de martori.
Instanța a apreciat că procesul verbal este fondat și sub aspectul temeiniciei sale, astfel încât urmează să respingă plângerea formulată, pentru argumentele ce preced:
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 -republicată contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă fiind obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Conform alin. 2 și 3 din același articol, înainte de începerea activității, angajatorul are obligația de a înmâna un exemplar din contract salariatului și trebuie să înregistreze fiecare contract în registrul general de evidență a salariaților care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
Petenta susține că numitul Bout V. avea la data controlului contract de muncă încheiat pentru perioada de probă cuprinsă între 20.09-_, dar această susținere nu se coroborează cu declarația dată de Bout V. cu ocazia controlului și în fața instanței și cu celelalte înscrisuri de la dosar.
Astfel, acesta a declarat că nu a are contract individual de muncă fiind la lucru de probă. De asemenea arată că a semnat personal declarația dată cu ocazia controlului.
Potrivit dispozițiilor Codului Muncii regula este încheierea contractului de muncă pe durată nedeterminată, iar prin excepție se poate încheia contract de muncă pe perioadă determinată, dat tot în formă scrisă și cu aceleași obligații pentru angajator de înregistrare a acestuia în registrul general de evidență a salariaților, ce se transmite inspectoratului teritorial de muncă anterior începerii activității.
Art. 83 din Legea nr. 53/2003-republicată prevede limitativ cazurile în care se poate încheia contract individual de muncă pe perioadă determinată, în speță nefiind identificat nici unul din aceste cazuri deoarece contractul individual de muncă încheiat cu Bout V. nu arată motivul pentru care acesta a fost încheiat pentru 20 de zile. (f. 43-44).
Conform art. 85 din același act normativ salariatul încadrat în baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată poate fis upus unei perioade de probă care nu va depăși 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului mai mică de 3 luni. În aceste condiții este de neexplicat perioada de probă de 90 de zile calendaristice din cuprinsul contractului încheiat cu Bout V.
, perioadă care oricum depășește cu mult durata în sine a contractului.
De asemenea, se observă că acesta nu poartă număr de înregistrare în registrul general de evidență a salariaților, obligație ce revine angajatorului, potrivit art. 16 din Legea nr. 53/2003 republicată, anterior începerii activității de către salariat.
În final, extrasul REVISAL din data de_ evidențiază faptul că ultima înregistrare din partea petentei datează din_ anterior datei când se susține că s-a semnat contractul, respectiv_ . Din aceeași evidență rezultă că Bout V. a fost cu adevărat angajat al petentei dar, în perioada_ -_
, în baza cim nr. 3/_ .
Datorită acestor neconcordanțe instanța a apreciat că procesul verbal de contravenție a fost corect întocmit, cele consemnate corespunzând realității.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care a fost savârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Raportat la consecințele negative pe care le antrenează prestarea activității fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă (pierderea vechimii în muncă, neplata asigurărilor sociale de sănătate, pierderea calității de asigurat social, etc), instanța a apreciat că pentru atingerea scopului sancțiunii contravenționale nu este suficientă aplicarea unei
măsuri de atenționare. De altfel, amenda a fost corect determinată fiind aplicat minimul legal stabilit de norma contravențională.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs petenta SC
I. SRL solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal încheiat.
Recurenta a arătat că procesul verbal nu a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prev. de art.16 sub sancțiunea nulității, respectiv s-a încheiat la sediul agentului constatator în lipsa reprezentantului legal al societății și a vreunui martor.
Recurenta-petentă a învederat instanței că numitul Bout V. se află în perioada de probă și că, contractul de muncă al acestuia nu a fost comunicat intimatei în REVISAL, din necunoașterea acestei prevederi legale.
Intimata ITM M. a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală. S-a arătat că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea cerințelor instituite sub sancțiunea nulității absolute de dispozițiile OG 2/2001 și că temeinicia acestuia nu a fost combătută prin administrarea probei contrare.
S-a arătat că gradul de pericol social al faptei este extrem de mare, întrucât este vorba de munca fără forme legale, astfel că nu se impune reindividualizarea sancțiunii de către instanță.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor petentei și din oficiu potrivit prevederilor art.304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție seria MM nr.0009015 încheiat la data de_ petenta-recurentă a fost sancționată cu amendă în cuantum de
10.000 lei potrivit art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 republicată, pentru încălcarea prev. art.16 alin.1 și cu avertisment potrivit art.260 alin.1 lit.m pentru încălcarea prevederilor art.119 din același act normativ, petenta contestând doar sancțiunea aplicată ca urmare a încălcării dispozițiilor art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003.
Recurenta-petentă a reluat în motivele de recurs excepțiile invocate în față instanța de fond vizând nulitatea relativă a actului constatator, excepții pe care aceasta le-a analizat în mod temeinic și argumentat și le-a respins ca atare.
Astfel judecătoria a reținut că actul constatator a fost încheiat cu respectarea cerințelor prev. de art.16 și 17 din OG 2/2001 neexistând motive de nulitate, chiar și parțială a acestuia.
S-a reținut în mod corect că din probatoriul administrat în cauză nu a reieșit o altă stare de fapt decât cea menționată în actul constatator că din extrasul REVISAL din data de_ reiese că ultima înregistrare din partea petentei datează din_, anterior datei când se susține că s-a semnat contractul de către numitul Bout V. .
La dosar s-a depus în fața instanței de recurs, din partea intimatei și sentința civilă nr.2422/_ pronunțată în dosar_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației care socotește că recurenta-petentă a mai fost sancționată contravențional pentru același gen de fapte și că nu și-a schimbat atitudinea urmare atenționării anterioare.
Neexistând motive care să atragă casarea sau modificarea sentinței pronunțate, tribunalul o menține în totalitate sens în care criticile aduse acesteia vor fi înlăturate și recursul privit ca nefondat potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta S. N. I. S., cu sediul în R. de Sus, nr. 804, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 746 din_, a Judecătoriei S. u Marmației, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
V. I.
S. O.
C.
O.
G. ier,
H.
Red. O.S. / _
Tehnored.C.C.-_ / 2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND C. I.
