Decizia civilă nr. 1272/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
Cod operator de date cu caracter personal 3184 TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 1272/2013
Ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE I. P.
Judecător L. F. Judecător A. -L. I. Grefier I. -M. P.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul M. C. -N., D.
P. L. împotriva Sentinței civile nr. 21993/2012 a Judecătoriei C. N. în contradictoriu cu intimat G. D., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
T. ul constată că recursul este declarat în termen, motivat, comunicat.
Nefiind alte cereri de formulat în probațiune, tribunalul constată că recursul este în stare de judecată și se reține în pronunțare.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 21993/2012 a Judecătoriei C. -N., a fost admisă plângerea formulată de petenta G. D., domiciliată în loc. C. -N., A. T., nr. 7, ap. 22 în contradictoriu cu intimatul M. C. -N., DP L., cu sediul în str.
M., nr. 1-3, și în consecință:
A fost reindividualizată sancțiunea aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției seria PL nr. 0003327, înlocuind sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei cu sancțiunea avertismentului.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul verbal de constatare a contravenției seria PL nr. 0003327 (fil. 5), petenta G. D. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută în cuprinsul art. 3 din HCL 170/2009. În sarcina petentei s-a reținut faptul că la data de_, ora 10:10, a modificat, prin improvizarea unor grilaje prelungite în exterior, mobilierul destinat pentru expunerea florilor.
Din analiza prevederilor cuprinse în art. 1 din O.G. 2/2001 se desprinde definiția noțiunii de contravenție, aceasta reprezentând fapta tipică și antijuridică, comisă cu vinovăție, prevăzută și sancționată ca atare de lege.
Din această definiție se pot desprinde elementele constitutive ale unei contravenții, printre care și antijuridicitatea care reprezintă caracteristica unei fapte de a contraveni ordinii juridice existente. Tipicitatea, reprezentând corespondența care trebuie să existe între fapta concretă săvârșită de către contravenient și modelul abstract descris prin norma de încriminare este un indiciu de antijuridicitate, însă ea nu este suficientă pentru a
atrage răspunderea contravențională, impunându-se ca fapta reținută în concret în sarcina contravenientului să prezinte un grad de pericol social ridicat.
În speța analizată, instanța reține că fapta comisă de către petentă prezintă un grad scăzut de pericol social, fiind comisă în condițiile unei erori care, deși nu întrunește condițiile unei cauze justificative în sensul art. 11 din OG. 2/2011, este de natură să releve un caracter antijuridic scăzut.
Astfel, petenta a acționat în sensul interzis de norma contravențională, considerând că beneficiază de acordul autorităților publice pentru a modifica mobilierul destinat expunerii florilor. Cu toate că eroarea îi este imputabilă, întrucât petenta putea, în mod rezonabil, să realizeze că percepe în mod greșit starea de fapt existentă, ea nu poate fi lipsită de consecințe juridice, reprezentând o circumstanță atenuantă ce trebuie să fie reținută în procesul de individualizarea al sancțiunii aplicate. În sprijinul acestei aprecieri, instanța are în vedere faptul că petenta este o persoană lipsită de cunoștințe juridice, care a manifestat interes pentru desfășurarea activității sale în mod legal, deținând în acest sens un abonament de comerț stradal cu valabilitate între_ până la_ (fil.15).
Totodată, privitor la amenda aplicată, în valoare de 2.000 lei, reprezentând maximul special prevăzut de art. 4 din HCL 170/2009, instanța apreciază faptul că aceasta este disproporționată în raport cu pericolul social concret al faptei. Necesitatea unei proporționalități între fapta comisă și sancțiunea aplicată este una din cerințele cele mai importante desprinse din jurisprudența CEDO în materia aplicării oricărei măsuri
restrictive de drepturi, care se impune să fie respectată în mod corespunzător. Caracterul disproporționat s-ar menține și în situația în care sancțiunea ar fi coborâtă la nivelul minimului său special în valoare de 1.000 lei.
De precizat este faptul că amenzii, având un caracter administrativ, nu i se pot aplica prin asemănare dispozițiile Codului P. privitoare la circumstanțe atenuante, prevederile legale aflate în vigoare neîngăduind scăderea amenzii sub minimul special. În aceste condiții, dacă gradul de pericol social al faptei și existența circumstanțelor atenuante impun o altă sancțiune, se va proceda la reindividualizare, înlocuindu-se sancțiunea amenzii cu avertismentul.
Pentru considerentele care preced, instanța a admis cererea si a reindividualizat sancțiunea aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției seria PL nr. 0003327, înlocuind sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei cu sancțiunea avertismentului.
Restul măsurilor adoptate la încheierea procesului verbal s-au menținut.
În temeiul art. 274 C.Pr.Civ. a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal recurentul M.
C. -N., DP L.,
solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cu consecința respingerii plângerii contravenționale.
În motivare s-a arătat că sentința civilă atacată este nelegală pentru următoarele considerente:
Deși instanța arată că starea de fapt reținută corespunde realității, iar faptele săvârșite de către petentă întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor reținute în sarcina sa, în baza interpretării probelor existente la dosar s-a procedat la înlocuirea amenzii cu avertisment.
Se apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2.000 de lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, fiind stabilită în limitele prevăzute de actul normativ pentru contravenția reținută, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea că petenta se conformează
conduitei, prin raportare la prevederile HCL nr. 170/ 2009, motiv pentru care nu se justifică reindividualizarea sancțiunii aplicate.
Sancțiunea a fost aplicată în temeiul HCL nr. 170/ 2009 privind reglementarea activității de comerț stradal desfășurată la gherete, tonete, panouri publicitare mobile, suporți, etc., menită să contribuie la asigurarea unui climat civilizat în spațiile publice din mun. C. -N. .
Conform art. 3 din HCL nr. 170/ 2009 - "mobilierul stradal va fi întreținut în mod corespunzător, curat atât în interior cât și în exterior, fără să fie îndoit sau distrus, modificat X (prelungit cu improvizații de tip aripi rabatabile, suporți, acoperit cu prelate sau folii de plastic). Se interzice depozitarea de ambalaje în imediata vecinătate a mobilierului. "
Potrivit art. 4 din HCL nr. 170/2009 - nerespectarea art. 1, 2 și 3 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.000 lei. "
Analizând situația de fapt expusă prin prisma dispozițiilor legale incidente în speță rezultă că petenta a încălcat prevederile acestui act normativ de vreme ce, nu a respectat standardele aprobate pentru toneta amplasată pe domeniul public, modificând structura acesteia prin amplasarea unor suporți pentru flori, în contextul în care, avea obligația de a respecta termenii și condițiile din autorizația primită. Situația putea fi evitată dacă ar fi dat dovadă de mai multă atenție sau de mai puțină nepăsare față de regulile stabilite prin hotărârea de consiliu local, care a fost adusă la cunoștință publică astfel încât trebuia să se conformeze prevederilor sale. De altfel, aceasta a recunoscut săvârșirea faptei, semnând procesul verbal ,fără obiecțiuni".
Ca și natură, avertismentul reprezintă o sancțiune pur morală ce se aplică în cazul contravențiilor care prezintă un grad de pericol social redus. Sub acest aspect, considerăm că înlocuirea amenzii cu avertisment nu este o soluție legală și temeinică din moment ce forța probantă a procesului verbal nu a fost răsturnată prin probatoriul administrat cauză, fapta nu " este de o gravitate redusă" - aspect demonstrat de sancțiunea prevăzută de lege
- amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, iar "atenționarea verbală/scrisă a contravenientului" nu va produce nici un efect în ceea ce privește respectarea, pe viitor, a dispozițiilor legale. Raportat la starea de fapt reținută prin procesul-verbal, conform art. 1169 Cod.civ., sarcina probei revine petentei, ori aceasta nu a adus nici o dovadă pentru a răsturna prezumția relativă de temeinicie a procesului verbal. Simplele sale afirmații, așa cum sunt ele prezente în cuprinsul plângerii contravenționale, nu constituie probe în sensul legii civile și nu sunt în măsură să dovedească caracterul nereal al mențiunilor cuprinse în
procesul-verbal contestat.
Analizân d hotărârea atacată
pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul declarat de recurentul M. C. -N., DP
L. împotriva Sentinței civile nr. 21993/_ este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Astfel, prin procesul verbal de constatare a contravenției seria PL nr. 0003327 (fil. 5), petenta G. D. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută în cuprinsul art. 3 din HCL 170/2009. În sarcina petentei s-a reținut faptul că la data de_, ora 10:10, a modificat, prin improvizarea unor grilaje prelungite în exterior, mobilierul destinat pentru expunerea florilor.
Contrar aprecierilor recurentului, tribunalul împărtășește opinia primei instanțe de judecată în sensul că sancțiunea avertismentului apare ca fiind suficientă pentru a reeduca intimata-petentă în spiritul respectării normelor legale instituite la nivelul M. ui C. -
N. cu privire la comerțul stradal. În acest sens, se constată faptul că intimata-petentă a
dat dovadă de bună-credință și de preocupare pentru a se afla în legalitate în activitatea comercială desfășurată, achitând abonament anual (f. 15 fond).
Pe de altă parte, aceasta a recunoscut și și-a asumat vinovăția contravențională, solicitând exonerarea de la plata amenzii întrucât nu are mijloace financiare pentru a achita o astfel de amendă, chiar stabilită la minimul special prevăzut de lege.
Față de argumentele ce preced, tribunalul apreciază că hotărârea atacată este temeinică și legală, urmând a se respinge ca nefundat recursul declarat de M. C. -N.
, DP L. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul M. C. -N., DP L., cu sediul în str. M., nr. 1-3, împotriva Sentinței civile nr. 21993/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2013.
Președinte, I. P. | Judecător, L. F. | Judecător, A. -L. I. |
Grefier, I. -M. P. |
Red.L.F./C.B./2 ex./_
Jud. fond: T. C. Judecătoria Cluj-Napoca
