Decizia civilă nr. 1442/2013. Contencios administrativ. Contestație la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1442/R
Ședința publică din 18 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. G.
J. ecător M. P.
J. ecător M. H.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurenta- contestatoare N. L., cu domiciliul în B. M., str. V. bl. 90 ap. 25, județul M., împotriva sentinței civile nr. 7074/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul cu nr. de mai sus, în contradictoriu cu intimatele D. G. A F. P. MARAMURȘ și A. F. P., ambele cu sediul în B. M., A. S. nr. 2A, județul M., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterea cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ și_, iar în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr.7074/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare sub dosar nr._ s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției F. P. M. invocată de intimata A. F. P. M.
, prin întâmpinare; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei A. F. P. M., invocată de contestatoarea N. L. ; s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea N. L., domiciliată în B. M., str. V., bl.90, ap.25, jud. M., în contradictoriu cu intimata A. F. P. M., cu sediul în B. M., str. A. S., nr.2A, jud. M., ca neîntemeiată și s-a respins contestația privind lămurirea întinderii titlului executoriu formulată de contestatoarea N. L., în contradictoriu cu intimata A. F. P. M., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță reține în considerentele hotărârii următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Direcției F. P.
M. invocată de intimata A. F. P. M., prin întâmpinare și
a excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei A. F. P.
M., invocată de contestatoarea N. L. .
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă)
Contestatoarea N. L. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. prin D. G. A F. P. M. și
A. F. P. B. M., în calitatea sa de organ de executare.
Deci, excepția lipsei calității procesuale pasive a DIRECȚIEI GE. RALE A
P. M., invocată de A. F. P. B. M. este neîntemeiată, atâta timp cât D. nu a fost chemată în judecată de contestatoarea, împotriva acesteia neformulându-se pretenții de către contestatoare.
OUG nr.74/2009 este actul normativ care reglementează gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare
Dispozițiile art. 22/4 din acest act normativ stabilesc:
Creanțele gestionarului schemei de inginerie financiară rezultate din contractele de garantare încheiate și plătite de către acesta pe seama sumelor alocate și executate de instituțiile de credit au regim de creanță bugetară.
Executarea silită a creanțelor bugetare prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către organele competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în temeiul biletului la ordin emis de debitor, care reprezintă titlu executoriu, potrivit legii, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transmis de gestionarul schemei de inginerie financiară.
Potrivit art.33 alin.1 din OG 92/2003: organele fiscale au competență generală privind administrarea creanțelor fiscale, exercitarea controlului și emiterea normelor de aplicare a prevederilor legale în materie fiscală.
Actele de executare contestate au fost emise de A. F. P. B. M.
.
Deci, intimata are calitate procesuală pasivă, întrucât se solicită anularea unor acte de executare întocmite de aceasta.
Asupra fondului cauzei:
La data de 31 iulie 2012, s-a emis de intimata A. F. P. B.
M., somația prevăzută de art.145 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, prin care, contestatoarea N. L. a fost obligată să achite suma de 5155709 lei, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de:
biletul la ordin RNCB3AH 0319960 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA-IFN și girat fără drept de regres de F.N.G.C.I.M.M SA-IFN în favoarea A., investit cu formulă executorie de către J. ecătoria Sector 1 București, avalizat de Roman I. Dorel
și N. L., pentru suma de 1960825 lei;
biletul la ordin RNCB3AH 0319977 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA-IFN și girat fără drept de regres de F.N.G.C.I.M.M SA-IFN în favoarea A., investit cu formulă executorie de către J. ecătoria Sector 1 București, avalizat de Roman I. Dorel și N. L., pentru suma de 3194884 lei;
La data de_ s-a încheiat între BCR SA și SC GELSOR SRL, contractul de credit nr. M. SJ -CC 152/3939, prin care banca a acordat împrumutatului suma de 2.685.000 lei (art.1.1 din contract). S-a menționat că acest credit va fi utilizat pentru finanțarea parțială a proiectului SAPARD " Extindere și modernizare fabrică de produse și preparate din carne";, conform dosarelor de achiziții și graficului de implementare, numai pentru cheltuieli exigibile (art.2.1 din contract). Împrumutatul și-a asumat obligația de garantare a creditului, printre alte garanții, și cu o garanție de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM.
Potrivit art.10.10 din contract, împrumutatul se obligă să semneze un bilet la ordin fără potest, cu scadență la vedere, de valoare egală cu suma garantată de către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN pe care banca îl va gira fără drept de regres către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN (fără obligo) la momentul executării contractului de garantare a creditului.
La acest contract, s-a încheiat actul adițional nr. M. SJ-CC 152/3939/B/_, care a stabilit modalitatea de tragere a creditului.
La data de_ s-a încheiat între BCR SA și SC GELSOR SRL, contractul de credit nr. M. SJ -CC 153/3940, prin care banca a acordat împrumutatului suma de 4.19.885 lei (1.1 din contract). S-a menționat că acest credit va fi utilizat pentru finanțarea parțială a proiectului SAPARD " Extindere și modernizare fabrică de produse și preparate din carne";, conform dosarelor de achiziții și graficului de implementare, numai pentru cheltuieli exigibile cât și neexigibile (art.2.1 din contract). Împrumutatul și-a asumat obligația de garantare a creditului, printre alte garanții, și cu o garanție de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM.
Potrivit art.10.10 din contract, împrumutatul se obligă să semneze un bilet la ordin fără potest, cu scadență la vedere, de valoare egală cu suma garantată de
către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN pe care banca îl va gira fără drept de regres către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN (fără obligo) la momentul executării contractului de garantare a creditului.
La acest contract, s-a încheiat actul adițional nr. M. SJ-CC 153/3940/G/_, care a stabilit modalitatea de tragere a creditului.
B. tele la ordin în temeiul cărora s-a declanșat executarea silită, indicate mai sus, au fost emise de SC de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA și avalizate de ROMAN I. DOREL ȘI N. L. .
Între BA. COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA și F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN s-au
încheiat două contracte de garantare a creditelor acordate beneficiarului SC GELSOR SRL, respectiv: contractul nr.18/S/._, pentru suma de 3.194.884 lei, reprezentând un procent de garantare de 75,7102 % din creditul acordat lui SC GELSOR SRL, în baza contractului de credit nr._, cu modificările ulterioare, și contractul de garantare nr.19/S/_ pentru suma de 1.960.825 lei, reprezentând un procent de garantare de 73,0289 din creditul în sumă de
2.685.000 lei, acordat lui SC GELSOR SRL în baza contractului de credit nr._
, cu modificările ulterioare.
Întrucât împrumutatul SC GELSOR SRL nu a achitat împrumutătorului BCR SA suma împrumutată, banca a solicitat și F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN executarea garanției asumate de fond, prin cererile adresate acestei instituții, înregistrate sub nr.15176/_ și 15177/_ (f.65)
F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN ( Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA - IFN) a aprobat cererile formulate de bancă și a achitat BCR SA suma de 4.065.848,54 lei, cu ordinele de plată nr.1871/_ și nr.2562/_ (f.65).
B. tul la ordin RNCB3AH 0319960 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA-IFN, a fost girat fără drept de regres de F.N.G.C.I.M.M SA-IFN în favoarea A. și biletul la ordin RNCB3AH 0319977 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA-IFN a fost girat fără drept de regres de F.N.G.C.I.M.M SA-IFN în favoarea A. .
Urmare a acestei girări, A. a început executarea împotriva avaliștilor ROMAN I. DOREL ȘI N. L. .
Potrivit art.399 alin.(1) C.proc.civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.2811 C.proc.civ., se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Prin alin.(2) al aceluiași articol se dispune în sensul că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Ca atare, contestația la executare este mijlocul procesual prin care părțile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu
neobservarea sau ignorarea condițiilor și formalităților stabilite de procedura execuțională, se pot plânge instanței competente în vederea desființării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.
Contestatoarea N. L. a invocat nelegalitatea executării declanșate de
A. B. M., întrucât nu avea competența teritorială de a declanșa executarea silită.
Acest motiv este neîntemeiat, având în vedere dispozițiile art.33 alin.1 din OG 92/2003 care stabilesc: pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acelui organ fiscal, județean, local sau al municipiului București, stabilit prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul impozitelor și contribuțiilor realizate prin stopaj la sursă, în condițiile legii.
Se aplică aceste dispoziții legale, așa cum s-a stabilit prin OUG 74/2009, care a stabilit caracterul sume de bani garantate cu biletele la ordin care constituie titluri executorii.
Contestatoarea N. L. are domiciliul fiscal în B. M., deci A. B. M. are competența teritorială pentru a declanșa executarea silită împotriva acesteia
În ceea ce privește motivele de nulitate ale titlurilor executorii - bilete la ordin, acestea nu pot fi invocate pe calea contestației la executare.
Legea 58/1934 a prevăzut o cale specială de atac pentru invocarea excepțiilor cambiale, respectiv opoziția la executare.
În cadrul contestației la executare nu se poate invoca nevalabilitatea titlului, întrucât s-ar conveni dispozițiilor art.399 alin.3 C.p.c, calea de atac specială prevăzută de lege în acest scop fiind opoziția la executare.
Cu privire la nulitatea convenției cadru nr.38/_ încheiată între Bancă și F.N.G.C.I.M.M SA-IFN, instanța reține că raportat la prevederile art.399 alin.3 CPC, pe calea contestației la executare nu se poate constata nulitatea acestui contrat, petenta având posibilitatea intentării unei acțiuni în anularea acestui contract.
S-a mai invocat de contestatoare excepția beneficiului de diviziune și de discuțiune.
Contestatoarea a pornit executarea împotriva ambilor avaliști, respectând beneficiul de diviziune.
În ceea ce privește beneficiul de discuțiune invocat, dispozițiile art.35 din legea 58/1934 stabilesc:
Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.
Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un vițiu de formă.
Când avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, cum și împotriva acelora care sunt ținuți către acesta din urmă, în temeiul cambiei.
Cum, SC GELSOR SRL a intrat in insolvență, potrivit încheierii de ședință din data din_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._
, invocarea acestui beneficiu este neîntemeiată. Pentru a putea invoca acest beneficiu, contestatoarea trebuia să indice bunurile debitorului principal care pot fi urmărite, însă, potrivit art.36 din legea 85/2006, la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitului sau bunurilor sale.
Deci, nu se putea porni executarea silită împotriva unei persoane juridice intrate în insolvență.
În ceea ce privește nulitatea actelor de executare, întrucât încheierile de investire cu formulă executorie a celor două bilete la ordin nu au fost comunicate contestatoarei de către J. ecătoria Sector 1 București instanța reține că și acest motiv este neîntemeiat.
În temeiul art.373/3 pct.1/1, aplicabil la acea dată, încheierile prin care președintele instanței admite cererea de investire cu formulă executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac.
De altfel, în cuprinsul încheierii de ședință din data de_, pronunțată de
J. ecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, prin care s-a investit cu formulă executorie biletul la ordin RNCB3AH 0319977 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA- IFN, și în cuprinsul încheierii de ședință din data de_, pronunțată de J. ecătoria Sector 1 București în dosarul nr._, prin care s-a investit cu formulă executorie biletul la ordin RNCB3AH 0319960 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără potest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA- IFN, s-a menționat că aceste încheieri nu sunt supuse niciunei căi de atac.
Chiar dacă s-ar avea în vedere faptul că acestor încheieri le sunt aplicabile dispozițiile art.62 alin.4 din legea 58/1934, care prevăd că aceste încheieri de investire a biletelor la ordin nu sunt supuse căii de atac a apelului, per a contrario sunt supuse căii de atac a recursului, sancțiunea necomunicării acestora nu este nulitatea lor.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei că trebuia încuviințată executarea silită pentru a porni executarea, în temeiul art.22/4 pct.(2) din OUG 74/2009: executarea silită a creanțelor bugetare prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către organele competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în temeiul biletului la ordin emis de debitor, care reprezintă titlu executoriu, potrivit legii, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transmis de gestionarul schemei de inginerie financiară.
Deci, raportat la dispozițiile legale mai sus arătate și la dispozițiile art. 106 rap. la art.61 din legea 58/1934, biletele la ordin constituind titlu executoriu, nu
era necesară decât investirea cu formulă executorie și nu încuviințarea executării silite.
În ceea ce privește cererea privind lămurirea întinderii titlurilor executorii, lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, instanța reține că, această creanță rezultată din biletele la ordin nu poate fi invocată pe calea contestației la executare, invocându-se în susținerea contestației excepții personale. Aceste excepții nu pot fi invocate decât pe calea opoziției la executare. Avalista N. L. a garantat întreaga sumă din biletele la ordin, iar suma garantată nu se poate completa cu probe extrinseci.
De asemenea, pentru valabilitatea somației, codul de procedură fiscală prevede expres mențiunile ce trebuiesc inserate :";numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia";, toate acestea regăsindu-se în somația contestată.
Pentru motivele mai sus expuse, instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. M. invocată de intimata A. F. P. M., prin întâmpinare.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei A.
F. P. M., invocată de contestatoarea N. L. .
Sentința a fost atacată cu recurs de către contestatoarea N. L.
care a solicitat în principal casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în temeiul art. 312 alin.5 Cod procedură civilă 1865, iar în subsidiar modificarea sentinței pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă 1865, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță și în recurs.
În motivarea recursului se invocă critici suplimentare sub aspectele celor două categorii de motive pe care se întemeiază recursul.
Cu privire la motivele de casare recurenta invocă în primul rând că judecata în primă instanță s-a făcut în lipsa Direcției Generale a F. P.
M. care nu a fost citată în mod procedural la administrarea probelor și nici la dezbaterea fondului cauzei.
Un al doilea motiv de casare îl constituie nesoluționarea fondului întrucât în dispozitivul sentinței nu au fost consemnate toate aspectele pe care prima instanță le-a reținut în considerentele sentinței.
Recurenta susține că a invocat în fața primei instanțe prin contestația la executare pe care a formulat-o următoarele excepții: excepția de necompetenta a organului de executare A. F. P. B. M., excepția nulității titlurilor executorii, excepția nulității actelor de executare și excepția lipsei caracterului cert lichid și exigibil al creanței, iar pe fondul cauzei a invocat excepția beneficiului de discuțiune și diviziune, verificarea actelor de executare și a titlurilor executorii, lămurirea înțelesului întinderii și aplicării titlului executoriu, anularea încheierii de învestire cu formulă executorie, anularea actelor de executare și suspendarea executării silite conform art.403 alin.1 Cod procedură civilă.
Prima instanță nu s-a pronunțat prin dispozitiv cu privire la următoarele excepții: excepția de necompetenta a organului de executare Adm Fin P. B.
M., excepția nulității titlurilor executorii, excepția nulității actelor de executare și excepția lipsei caracterului cert lichid si exigibil al creanței, cu privire la următoarele capete de cerere anularea încheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie a celor doua B.O și anularea actelor de executare și nici asupra suspendării executării silite.
Dispozitivul hotărârii, constituie o componentă structurală a hotărârii judecătorești care conține reproducerea integrală și întocmai a minutei redactata în finalul deliberării. El constituie partea cea mai importantă a hotărârii, deoarece el trebuie să cuprindă soluția dată de instanță în rezolvarea litigiului și partea din hotărâre ce este supusa executării silite.
Mai mult exercitarea căii de atac prevăzută de lege se face doar împotriva dispozitivului.
Prin urmare dispozitivul hotărârii trebuie să conțină rezolvările date de instanță - în sensul admiterii sau respingerii - tuturor cererilor formulate de părți cu privire la obiectul procesului potrivit cerinței imperative prevăzuta de art. 129 alin 5 si 6 din Cod proc civ.
Motivele pentru care se solicită modificarea sentinței, invocate prin cererea de recurs sunt următoarele:
Instanța fondului a interpretat greșit actele juridice deduse judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit al titlului executoriu pus în executare (art. 304 pct. 8 din Cod proc civ.) A calificat creanța izvorâtă din cele doua bilete la ordin ce constituie titluri executorii ca și o creanța bugetara fapt pentru care s- a apreciat pe de o parte că punerea ei în executare este supusă dispozițiilor procedurale reglementate de Cod proc. fiscală privind executarea creanțelor bugetare iar pe de alta parte calea de atac împotriva executării silite a celor doua bilete la ordin nu este contestația la executare ci opoziția la executare.
În ce privește tipul creanței, izvorâta din cele doua bilete la ordin avalizate de recurentă, care au fost puse în executare, nu este una bugetară doar pe temeiul faptului ca S.C. GELSOR S.R.L. a emis cele doua bilete la ordin în favoarea B.C.R.- Sucursala B. M. cu titlu de garanție a plații la termen a creditului accesat de la aceasta care apoi au fost girate în mod succesiv la F.N.G.C.I.M.M. iar fondul le-a girat la A.N.A.F.
Așadar potrivit scopului pentru care au fost emise cele doua bilete la ordin acestea nu constituie titluri de creanță fiscală și lor nu le sunt aplicabile regulile stabilite de Cod. Proc.fiscala privind executarea lor.
Mai mult având în vedere ca întreaga creanța izvorăște din doua bilete la ordin dispozițiile ce reglementează emiterea lor, girul, avalul, investirea lor cu formula executorie precum și executarea silită a acestor instrumente sunt reglementate de legea specială nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin iar acolo unde aceasta lege nu prevede se aplica dispozițiile din Cod procedură civilă potrivit principiului " specialia generalibus derogant";.
În mod greșit instanța fondului a apreciat că creanța supusă executării este o creanța bugetară (a se vedea cele reținute de instanța în pagina 16 din hotărâre ) potrivit prevederilor art. 22 indice 4 din O.U.G. nr. 74/2009 întrucât
contractele de credit cu B.C.R. au fost încheiate de S.C.GELSOR S.R.L. în anul 2008, an în care au fost emise și cele doua bilete la ordin în alb drept garanție de către societate și care au fost avalizate de cei doi administratori, iar contractul de garantare nr.l8/S si 19/S dintre FNGCIMM si B.C.R. au fost încheiate la data de_ respectiv mai înainte de apariția actului normativ invocat de intimata Adm. Fin. P. B. M. și însușit de instanța (fila 16 din hotărâre ).
B. tele la ordin au fost emise drept garanție nu în anul 2010 când au fost completate de BCR ci în anul 2008 când a fost încheiat contractul cu aceasta.
Prin urmare actul normativ din anul 2009 nu poate fi aplicat prezentei cauze in virtutea principiului neretroactivității.
În ce privește calea de atac împotriva titlului executor respectiv excepția nulității titlurilor executorii pe care recurenta a invocat-o și a dezvoltat-o la punctul 5 din contestație instanța fondului a apreciat că aceasta excepție nu poate fi soluționată pe calea contestației la executare (a se vedea reținerile instanței de la fila 19 din hotărâre ) ci pe calea opoziției la executare .
Aceste susțineri ale instanței ar putea fi primate câta vreme se pune în discuție nulitatea titlurilor executorii (respectiv nulitatea celor doua bilete la ordin) potrivit prevederilor art. 63 din Legea 58/1934 dar în ce privește calea de atac împotriva actelor de executare respectiv excepția nulității încheierilor de ședința prin care s-a dispus investirea acestora pe care recurenta a invocat-o si a dezvoltat-o în fața instanței de fond la punctul 6 din contestație doctrina și practica judiciară au statuat că în ce privește cambia și biletele la ordin calea de atac a actelor este contestația la executare și nu opoziția la executare.
Or recurenta a invocat și excepția nulității titlului executor și excepția actelor de executare (la punctual 6 din contestație ) asupra căreia instanța nu s- a pronunțat prin dispozitivul hotărârii așa cum a arătat mai sus.
Instanța fondului a dat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii( art. 304 alin 1 pct. 9 din Codproc civ).
În ce privește executarea silita a celor doua bilete la ordin instanța fondului a apreciat că aceasta se face potrivit art.22/4 pct. 2 din OUG 74/2009, dispozițiile O.G. 92/2003, și cele ale art. 6 alin 4 din OUG 146/2002 iar referitor la dispozițiile Legii 58/1934 instanța prin motivarea sa de la pag. 21 alin 3) a apreciat că raportat la prevederile art. 106 si art. 61 din lege nu era necesara decât investirea cu formula executorie nu și încuviințarea executării silite .
Executarea silita s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente fiind in acest caz dispozițiile art. 399 alin 2 din Cod proc civ. care prevăd că
"nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anularii actului nelegal";.
În motivarea excepției s-a arătat că se impune anularea încheierilor de investire motivat de faptul ca executarea silită s-a făcut fără ca aceste încheieri să fi fost comunicate recurentei pentru a fi atacate cu recurs
A considera altfel înseamnă a nesocoti voința legiuitorului care, în cuprinsul aceluiași text (art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările si
completările ulterioare), stabilește valoarea de titlu executoriu a cambiei, biletului la ordin, dar totodată se refera și la cerința investirii cu formula executorie a acestor titluri de credit de către instanța competenta.
Rezultă că investirea cu formula executorie a cambiei și a biletului la ordin, formând obiectul de reglementare a unor norme speciale, nu poate fi supusa reglementarii cuprinse în norma generală, reprezentata de art. 3741 din Codul de procedura civila, întrucât este o etapa în cadrul procedurii execuționale cambiale care trebuie privită ca un tot unitar, nefiind posibil ca aceasta etapă să fie supusă regulilor de drept comun, iar restul etapelor acestei proceduri să se realizeze conform reglementarilor speciale cuprinse în menționatele legi.
Caracterul exclusivist, derogatoriu și special al dreptului cambial față de dreptul comun, în speță art. 3741 din Codul de procedura civila, impune aplicarea principiului specialia generalibus derogant, având în vedere că prioritatea incidenței dreptului cambial este strict condiționată de îndeplinirea unor formalități specifice pentru valorificarea titlurilor de credit și că executarea cambială constituie un sistem executor unitar propriu dreptului cambial, între condițiile și formalitățile acesteia figurând și investirea cu formula executorie în instanță".
Recurenta mai invocă Decizia nr.4/2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii prin care a statuat că pentru a fi puse în executare cambia, biletul la ordin și cecul se investesc cu formulă executorie.
În dezvoltarea acestui motiv se mai arată că prin Decizia nr.4/2009 Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat dacă încheierile de investire cu formulă executorie sunt sau nu supuse unei căi de atac, situație în care se aplică norma specială prevăzută de art.61 alin.4 coroborat cu art.106 din Legea nr.58/1938 care se aplică prioritar față de art.373 ind.3 alin.1 Cod procedură civilă 1865.
Numai prin decizia nr.12/2012 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că aceste încheieri prin care au fost admise cererile de investire cu formula executorie a titlurilor de credit nu sunt supuse vreunei cai de atac.
Numai că aceste dispoziții ale instanței supreme potrivit principiului neretroactivității nu sunt aplicabile situației din prezenta cauza câta vreme încheierile de ședința prin care s-a dispus investirea celor doua instrumente de credit au fost pronunțate înainte de data publicării in M. Of a Deciziei nr. 12/2012 a Instanței Supreme.
Or pentru necomunicarea încheierilor de ședința prin care J. ecătoria Sectorului 1 București a dispus investirea excepția nulității acestor hotărâri este întemeiată raportat la dispozițiile art. 105 alin 2 din Cod proc civ.
Este justificată și vătămarea cauzată prin această cauză de nelegalitate conform art. 105 alin.2 Cod procedură civilă 1865 întrucât executarea silită a început fără a se solicita încuviințarea executării silite instanței de executare conform art. 373 alin.3 Cod procedură civilă 1865.
Recurenta mai invocă în motivarea recursului greșita respingere de către prima instanță a excepției lipsei calității procesuale pasive a Administrației F.
P. B. M. . În acest sens arată că excepția este întemeiată întrucât potrivit art. 2 din HG nr.109/2009 A. F. P. B. M. nu are personalitate juridică și nu putea sta în judecată nici în nume propriu nici în reprezentarea Direcție Generale a F. P. M. .
Mai mult, A. F. P. B. M. a invocat ea însăși excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. M., pe care recurenta a chemat-o în judecată în calitate de intimată, excepție pe care instanța fondului a admis-o.
Recurenta mai critică sentința din punctul de vedere al greșitei aprecieri a probelor din care rezultă că nu era certă, lichidă și exigibilă creanța. În acest sens se arată că nu a fost lămurită suma pe care recurenta o datora în mod real în calitate de avalist, fără a se stabili suma pe care FNGCI MM a rambursat-o la BCR și pe care A. nu o putea include în creanța de 5.155.709 lei pentru care a emis somația de poprire.
Din adresele cu nr. 24.735 din_ și nr. 32.909 din_ emise de către D. de Garanții și plăți ale F.N.G.C.I.M.M.. către S.C. GELSOR S.R.L. rezultă că FONDUL a virat B.C.R. doar suma de 4.065.848,54 lei.
Aceasta din urma este suma pe care A. o poate pretinde de la recurentă și de la Roman Dorel în calitate de avaliști și nu suma de 5.155.709,00 lei pentru care s-a emis somația.
Mai mult exista dovada clară a faptului că S.C.GELSOR S.R.L. a efectuat viramente la F.N.G.C.I.M.M. potrivit ordinelor de plata evidențiate în extrasele de cont din anii 2008 - 2009 astfel încât valoarea sumelor cu titlu de comisioane nu puteau fi pretinse de fond.
Or acest fapt dovedește lipsa caracterului cert lichid și exigibil al creanței si suma pentru care s-a pornit executarea silita trebuie lămurită .
În ceea ce privește excepția beneficiului de discuțiune și de diviziune invocată în fața primei instanțe recurenta susține că organul de executare putea ca mai întâi să execute, debitoarea principală, S.C. GELSOR S.R.L. chiar dacă aceasta societate se află în prezent în insolvență și pe urmă să se pornească executarea împotriva sa.
Nu în ultimul F.N.G.C.I.M.M. în vederea obținerii unei satisfacții prin executarea avaliștilor celor doua bilete la ordin trebuia să dividă pornirea executării astfel încât recurenta să poată fi urmărită doar pentru ½ din valoarea creanței reale ce era urmărită urmând ca pentru cealaltă ½ să fie urmărit avalistul Roman Dorel.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 299, 304 alin 1 pct. 8 si 9 din Cod proc civ. art. 315 pct. 5 din Cod proc civ.
Intimata A. J. ețeană a F. P. M. în calitate de continuatoare a intimatelor A. F. P. B. M. și D. G. a
F. P. M. conform art. 21 din HG nr.520/2013, a formulat întâmpinare
( fila 11) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În apărare intimata susține că biletele la ordin constituie titluri executorii fără a fi necesară decât investire cu formulă executorie și nu încuviințarea executării silite, iar în ceea ce privește lămurirea titlurilor executorii și lipsa
caracterului cert, lichid și exigibil al creanței puteau fi invocate numai pe cale de opoziție la executare.
Potrivit Deciziei nr. XIV din_ dată în Recurs în interesul legii de către înalta Curte de Casație și Justiție, "posibilitatea contestării titlului executoriu pe calea contestației la executare, subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanță fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ". Conform art. 110 alin.3 din Codul de procedură fiscală "Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanță fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: decizia de impunere..."Potrivit art. 46 din Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal ce constituie titlu executoriu în baza art. 141 slin 3 din codul de procedură fiscală, este nul, doar pentru "lipsa unuia dintre elementele actului administrative fiscal, referitoare la numele, prenume și calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrative sau a semnături persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzută la art. 43 alin.3", iar în speță înscrisul denumit titlu executoriu cuprinde aceste elemente obligatorii vizate de art. 46 . Față de prevederea expresă a elementelor obligatorii sub sancțiunea nulității rezultă că lipsa oricăror alte mențiuni ar atrage numai nulitatea relativă care nu poate fi admisă decât în condițiile în care debitorul ar dovedi că vătămarea nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin anulare, ceea ce, în prezenta cauză nu s-a dovedit. De asemenea pentru valabilitatea somației codul de procedura fiscală prevede expres mențiunile ce trebuie inserate: numărul dosarului de executare, suma pentru care începe executarea silită, termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlu executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia" toate acestea regăsindu-se în somația contestată. În mod corect prima instanța a reținut ca actele de executare silită au fost întocmite în conformitate cu legislația in vigoare.
Referitor la excepțiile invocate, prima instanța le-a respins reținând că OUG nr.74/2009 reglementează gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile, iar dispozițiile acestui act normativ stabilesc că executarea silită se efectuează potrivit OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, organele fiscale având competentă generală privind administrare creanțelor fiscale, executarea controlului și emiterea normelor de aplicare a prevederilor legate în materie fiscală.
Probe noi nu s-au administrat în recurs.
Analizând recursul prin prisma motivelor pe care se întemeiază potrivit art. 304 pct. 5, 8 și 9 și art. 3041Cod procedură civilă 1865, T. constată următoarele:
În primul rând se impune a se reține că omisiunea primei instanțe de a soluționa excepții procesuale de procedură sau de fond, nu poate justifica casarea cu trimitere conform art.312 alin.5 Cod procedură civilă de la 1865 dacă prima instanță a soluționat fondul cauzei, ci doar modificarea hotărârii dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă de la 1865.
Pe de altă parte, pretinsele excepții pe care le invocă recurenta - contestatoare nu au natura unor excepții procesuale, ci constituie veritabile apărări de fond întrucât fundamentează motivele de nelegalitate ale executării silite însăși ori a actelor de executare.
T. constată că nu subzistă nici cel de-al doilea motiv de casare, întrucât recurenta nu justifică vătămarea cauzată și nici interesul pentru a invoca acest viciu procedural.
Nu poate fi primit motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.5 Cod procedură civilă de la 1865 întemeiat pe nerespectarea normelor de procedură cu privire la citarea intimatei A. F. P. B. M., actuala A.
J. ețeană a F. P. M. .
Normele de procedură civilă care reglementează citarea părților sunt norme cu caracter dispozitiv a căror încălcare nu poate fi invocată decât de partea în interesul căreia se instituie regula de procedură.
În consecință, recurenta - contestatoare nu se poate prevala ca și motiv de recurs de neregularitatea procedurală de citare a părții adverse ale cărei drepturi sunt protejate prin normele care reglementează citarea sa în primă instanță.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul constată că prima instanță a respins în tot contestația la executare și contestația la titlu pronunțându-se implicit și cu privire la cererea de anulare a încheierii de învestire cu formulă executorie a biletelor la ordin care conform art. 399 alin.2 ind.1 Cod procedură civilă de la 1865 constituie un capăt de cerere al contestației la executare.
Cât privește anularea actelor de executare silită acestea constituie obiectul principal al contestației potrivit art. 399 alin.1 și art.404 Cod procedură civilă de la 1865.
Din considerentele sentinței rezultă că prima instanță a analizat aceste cereri și a argumentat soluția pentru care le-a respins.
Omisiunea primei instanțe de a soluționa cererea de suspendare a executării nu poate constitui motiv de recurs potrivit art.2812aCod procedură civilă de la 1865, recurenta-contestatoare având la dispoziție procedura specială a completării hotărârii prevăzută de art. 2812Cod procedură civilă de la 1865, de care nu a uzat.
Recursul este nefondat și cu privire la motivele de modificare.
Executarea silită contestată de către recurenta N. L. a început prin somația emisă la data de 31 iulie 2012 în dosarul execuțional nr.574/2012 (f.12-13, dosarul de fond) de către intimata A. F. P. B. M. (a cărei continuatoarea după reorganizarea A. prin H.G. nr.520/2013 este A.
J. ețeană a F. P. M. ) în temeiul art.145 din OG nr.92/2003 prin care s-a pus în vedere recurentei-contestatoare N. L. să achite suma totală de 5155709 lei, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de:
biletul la ordin RNCB3AH 0319960 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără protest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA-IFN și girat fără drept de regres de F.N.G.C.I.M.M SA-IFN în favoarea A., investit cu formulă
executorie de către J. ecătoria Sector 1 București, avalizat de Roman I. Dorel și N. L., pentru suma de 1960825 lei;
biletul la ordin RNCB3AH 0319977 emis de SC GELSOR SRL, la data de_, fără protest, în favoarea lui BCR SA girat fără drept de regres de Banca Comercială Română SA în favoarea lui F.N.G.C.I.M.M SA-IFN și girat fără drept de regres de F.N.G.C.I.M.M SA-IFN în favoarea A., investit cu formulă executorie de către J. ecătoria Sector 1 București, avalizat de Roman I. Dorel și N. L., pentru suma de 3194884 lei.
Prima instanță a dezlegat corect, cu respectarea legii și fundamentat pe probațiunea administrată în cauză, analizată și interpretată riguros de către prima instanță, chestiunea esențială care determină atât cadrul procesual, cât și reglementarea legală incidentă în cauză, stabilind că executarea silită are ca obiect o creanță bugetară și este supusă reglementării legale din Codul de procedură fiscală.
Cele două bilete la ordin care constituie titlurile executorii au fost emise de către terțul SC GELSOR SRL care a încheiat în calitate de împrumutat cu BCR SA contractul de credit nr. M. SJ -CC 152/3939 din data de_ prin care banca a acordat împrumutatului suma de 2.685.000 lei (art.1.1 din contract). În cuprinsul acestui contract s-a menționat că acest credit va fi utilizat pentru finanțarea parțială a proiectului SAPARD " Extindere și modernizare fabrică de produse și preparate din carne";, conform dosarelor de achiziții și graficului de implementare, numai pentru cheltuieli exigibile (art.2.1 din contract). Împrumutatul și-a asumat obligația de garantare a creditului, printre alte garanții, și cu o garanție de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM.
Potrivit art.10.10 din contract SC GELSOR SRL s-a obligat să semneze un bilet la ordin fără protest, cu scadență la vedere, de valoare egală cu suma garantată de către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN pe care banca îl va gira fără drept de regres către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN (fără obligo) la momentul executării contractului de garantare a creditului.
La acest contract, s-a încheiat actul adițional nr. M. SJ-CC 152/3939/B/_, care a stabilit modalitatea de tragere a creditului.
Între BCR SA și SC GELSOR SRL s-a încheiat la data de_ un al doilea contract de credit nr. M. SJ -CC 153/3940, prin care banca a acordat suma de 4.19.885 lei (1.1 din contract). S-a menționat că acest credit va fi utilizat pentru finanțarea parțială a proiectului SAPARD " Extindere și modernizare fabrică de produse și preparate din carne";, conform dosarelor de achiziții și graficului de implementare, numai pentru cheltuieli exigibile cât și neexigibile (art.2.1 din contract). SC GELSOR SRL și-a asumat aceeași obligație de garantare a creditului, printre alte garanții, și cu o garanție de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM iar prin clauza inserată în art.10.10 din contract SC GELSOR SRL s-a obligat să emită un bilet la ordin fără potest, cu scadență la vedere, de valoare egală cu suma garantată de către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN pe care banca îl va gira fără drept de regres către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN (fără obligo) la momentul executării contractului de garantare a creditului.
La acest contract, s-a încheiat actul adițional nr. M. SJ-CC 153/3940/G/_, care a stabilit modalitatea de tragere a creditului.
La aceeași dată de_ când s-au încheiat contractele de credit dintre BCR SA și SC GELSOR SRL s-au încheiat de către BCR SA și F.N.G.C.I.M.M.
- SA - IFN două contracte de garantare a creditelor acordate beneficiarului SC GELSOR SRL: contractul nr.18/S/._, pentru suma de 3.194.884 lei, reprezentând un procent de garantare de 75,7102 % din creditul acordat lui SC GELSOR SRL, în baza contractului de credit nr._, cu modificările ulterioare, și contractul de garantare nr.19/S/_ pentru suma de 1.960.825 lei, reprezentând un procent de garantare de 73,0289 din creditul în sumă de
2.685.000 lei, acordat lui SC GELSOR SRL în baza contractului de credit nr._
, cu modificările ulterioare.
Ulterior, între BCR SA și SC GELSOR SRL s-au încheiat mai multe acte adiționale la contractele de credit, succesiv în anii_ și 2010 (f.123- 139,146-212 din dosarul de fond), acte adiționale prin care s-a majorat linia de credit acordată lui SC GELSOR SRL și s-au adus garanții suplimentare pentru restituirea creditului între care și emiterea unor bilete la ordin, fără protest, cu condiția de a fi avalizate de către cei doi administratori Roman Dorel I. și recurenta N. L. .
În executarea obligațiilor asumate prin actele adiționale cele două contracte SC GELSOR SRL a emis în alb în anul 2010, în favoarea lui BCR SA, biletele la ordin în temeiul cărora s-a declanșat executarea silită, pe care le-au semnat în calitate de avalist Roman Dorel I. și recurenta N. L. .
Emiterea biletelor la ordin în alb în anul 2010 este confirmată de către însăși recurentă în cuprinsul contestației la executare, fără a aduce nici un argument substanțial și cu suport probator pentru revocarea actului de recunoaștere prin motivele de recurs în cadrul cărora a invocat emiterea biletelor la ordin în anul 2008.
T. mai reține că data emiterii biletelor la ordin nu a fost contestată în primă instanță iar recurenta nu a invocat nici falsul cu privire la data de 0_ inserată în cuprinsul biletelor la ordin ca fiind data la care au fost emise, astfel încât rămâne o simplă afirmație care nu poate fi primită invocarea altei date de emitere a titlurilor de credit.
Împotriva SC GELSOR SRL s-a deschis procedura de insolvență prin încheierea nr.1952/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ în cadrul căreia F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN a depus declarație de creanță la nivelul sumei de 5.155.709 lei, solicitând înscrierea cu această sumă, cu titlu de creanță bugetară succesiv, prevalându-se de aceleași raporturi juridice constatate în paragrafele anterioare ale prezentei decizii(f.48 din dosarul de fond).
Ulterior intrării în insolvență, întrucât SC GELSOR SRL nu a achitat BCR SA suma împrumutată, BCR SA a solicitat F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN executarea garanției asumate de fond, prin cererile adresate acestei instituții, înregistrate sub nr.15176/_ și 15177/_ (f.65).
Conform ordinelor de plată nr.1871/_ și nr.2562/_ F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN ( Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN) a aprobat cererile formulate de bancă și a achitat BCR SA suma totală de 4.065.848,54 lei (f.57-58).
BCR SA a girat la data de_ cele două bilete la ordin către F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN care la rândul său le-a girat către A. la data de_ (f.110,111) iar aceasta din urmă a început executarea silită împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație la executare.
Recurenta a contestat în primul rând calitatea de creanță bugetară a obligației de plată cuprinse în cele două bilete la ordin, precum și legalitatea formală a executării silite începute de către organele fiscale prin corpul propriu de executare silită, invocând pe de o parte necompetența organele fiscale de executare silită și competența exclusivă a executorilor judecătorești iar pe de altă parte nerespectarea procedurii obligatorii a încuviințării executării silite impusă de codul de procedură civilă .
Sub acest aspect tribunalul constată că se impune o expunere a dispozițiilor legale incidente în cauză și implicit aplicarea acestora la cauza dedusă judecății, în complinirea argumentelor primei instanțe .
Garantare restituirii creditelor acordate beneficiarului SC GELSOR SRL prin cele două contracte încheiate către BCR SA și F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN își are temei juridic în Legea nr. 218 /2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare.
Potrivit art.10 din Legea nr. 218 /2005, forma în vigoare la data de_ când s-au încheiat contractele de credit dintre BCR SA și SC GELSOR SRL și cele două contracte de garantare:"; Creanțele fondurilor de garantare rezultate din contractele de garantare, executate de instituțiile de credit, au regim de creanță bugetară și sunt executate în condițiile legislației în vigoare.";
Textul de lege este clar, stabilind că au regim de creanță bugetară creanțele pe care F.N.G.C.I.M.M. - SA - IFN le-a preluat prin plata creditelor pe care beneficiarii nu le-au achitat din veniturile proprii.
Întrucât însăși recurenta a confirmat în cuprinsul contestației la executare că a emis biletele la ordin în alb în anul 2010 ,în calitate de administrator statutar al SC GELSOR SRL, în mod neîntemeiat a invocat aplicarea retroactivă a O U.G. nr. 74/2009 care a intrat în vigoare la data de 25 iunie 2009 și a modificat art.10 alin.2 și următoarele din Legea nr. 218
/2005 după cum urmează :"; Executarea silită a creanțelor bugetare prevăzute la alin.
se efectuează potrivit Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către organele competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în temeiul biletului la ordin emis de debitor, care reprezintă titlu executoriu, potrivit legii, transmis de fondurile de garantare.
În cazul debitorilor aflați în procedura insolvenței, înscrierea la masa credală pentru creanțele prevăzute la alin. (1) se efectuează de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN
- S.A. sau Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN - S.A., după caz.
) Sumele încasate potrivit alin. (2) și (3) sunt venituri ale bugetului de stat.
În biletul la ordin prevăzut la alin. (2), suma pe care debitorul se obligă să o plătească va fi înscrisă în moneda în care a fost acordat creditul.
Pentru neplata la scadența înscrisă în biletul la ordin a sumei determinate prin acesta, debitorul datorează majorări de întârziere, conform prevederilor legale în materie de colectare a creanțelor fiscale
";.
În consecință, prima instanță a apreciat în concordanță deplină cu legea, în concret cu art.10 alin.2 și următoarele din Legea nr. 218 /2005, că executarea silită are ca obiect o creanță bugetară pentru a cărei realizare competența materială ca organ de executare revine așa cum se prevedere în mod expres în textul de lege organelor competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală iar nu executorului judecătoresc.
T. constată că intimata A. F. P. B. M. avea competența teritorială și materială de a declanșa executarea silită conform art.33 alin.1 din OG nr.92/2003 în condițiile în care prin OUG 74/2009, s-a stabilit caracterul de creanță bugetară a sumelor de bani cuprinse în biletele la ordin care constituie titluri executorii iar recurenta N. L. are domiciliul fiscal în B. M., deci intimat avea competența teritorială pentru a declanșa executarea silită împotriva acesteia.
T. mai reține că prima instanță apreciat în mod corect că deși executarea silită se realizează potrivit Codului de procedură fiscală toate motivele de nelegalitate pe care recurenta și-a întemeiat cererea de constatare a nulității titlurilor executorii, inclusiv cele privind lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței urmărite nu poate face obiectul contestației la executare, ci se impunea atacarea acestora pe calea opoziției la executare conform art.62- 63 și art.106 din Legea nr.58/1934.
În acest sens tribunalul reține că potrivit art.172 alin.2 din OG nr.92/2003 contestația la executare în materie fiscală poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Aceleași dispoziții se regăsesc și în art.399 alin.3 Cod procedură civilă de la 1865 cu care se completează Codul de procedură fiscală în temeiul normei de trimitere cuprinsă în art.2 din OG nr.92/2003 în conformitate cu care "; Unde prezentul cod nu dispune se aplică prevederile Codului de procedură civilă";.
Legea nr.58/1934 și opoziția la executare pe care o reglementează constituie norme de procedură speciale care se aplică preferențial normelor de drept comun reprezentat de Codul de procedură fiscală,respectiv Codul de procedură civilă.
Totodată prima instanță a stabilit în mod corect, în aplicarea art.172 alin.2 din OG nr.92/2003, că pe calea contestației la executare nu se poate constata nulitatea convenției cadru nr.38/_, recurenta având la dispoziție acțiunea de drept comun în anularea acestui contract.
T. mai constată că nu subzistă nici cauza de nulitate a executării silite întemeiată pe excepția beneficiului de diviziune și de discuțiune față de dispozițiile exprese ale art.35 din Legea 58/1934, corect aplicat de prima instanță și ale art.70-71 și art.137 din Legea nr.85/2006 care permit
creditorului al cărui debitor a intrat în procedura de insolvență să se îndrepte deopotrivă pe calea executării silite de drept comun împotriva debitorilor solidari sau codebitorului principal, calitate pe care o are și recurenta, avalist al biletului la ordin și să continue această executare până la stingerea integrală a creanței chiar dacă debitorul insolvent a fost radiat odată cu închiderea procedurii.
Întrucât executarea silită se realizează potrivit Codului de procedură fiscală care exceptează această executare cu caracter special de la cerința încuviințării prealabile a executării silite prima instanță a apreciat corect că nu subzistă nici această cauză de nulitate a executării, recursul nefiind fondat nici sub acest aspect.
Contrar susținerilor recurentei, sub aspect formal somația emisă la data de 31 iulie 2012 în dosarul execuțional nr.574/2012 conține mențiunile obligatorii prevăzute de art.145 alin.2 coroborat cu art.43 alin.2 din OG nr.92/2003 și anume numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia";, toate acestea regăsindu-se în somația contestată.
Codul de procedură fiscală nu impune cerința transcrierii exacte a titlurilor executorii și fiind o normă de procedură specială care determină sub aspect formal modalitatea de realizare a executării silite, este aplicabilă cu prioritate întrucât art.10 alin.2 și următoarele din Legea nr. 218 /2005 stabilește în mod expres că "; Executarea silită a creanțelor bugetare prevăzute la alin.
(1) se efectuează potrivit Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală";,
fără ca în Codul de procedură civilă să existe o normă de trimitere la Legea nr.58/1934 în cea ce privește conținutul somației.
Soluția primei instanțe este legală și în ceea ce privește cauza de nulitate a actelor de executare întemeiată pe omisiunea comunicării cu recurenta a încheierilor de învestire cu formulă executorie a celor două bilete la ordin de către J. ecătoria Sector 1 București. Așa cum a reținut și prima instanță potrivit art.373/3 pct.1/1 Cod de procedură civilă de la încheierile prin care s-a admis cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă niciunei căi de atac, mențiune care se regăsește în cuprinsul celor două încheieri.
Chiar dacă s-ar avea în vedere faptul că acestor încheieri le sunt aplicabile dispozițiile art.62 alin.4 din legea 58/1934, care prevăd că aceste încheieri de investire a biletelor la ordin nu sunt supuse căii de atac a apelului, per a contrario sunt supuse căii de atac a recursului, sancțiunea necomunicării acestora nu este nulitatea lor.
În ceea ce privește cererea privind lămurirea întinderii titlurilor executorii, lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, instanța reține că, această creanță rezultată din biletele la ordin nu poate fi invocată pe calea contestației la executare, invocându-se în susținerea contestației excepții personale. Aceste excepții nu pot fi invocate decât pe calea opoziției la executare. Avalista N. L. a garantat întreaga sumă din biletele la ordin, iar suma garantată nu se poate completa cu probe extrinseci.
Recurenta a criticat sentința pentru greșita respingere de către prima instanță a excepției lipsei capacității procesuale de folosință, greșit denumită excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei A. F. P. B.
M. întrucât recurenta și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 2 din HG nr.109/2009 în conformitate cu care se susține că intimata A. F. P.
B. M. nu are personalitate juridică și nu putea sta în judecată nici în nume propriu nici în reprezentarea Direcției Generale a F. P. M. .
În fața primei instanțe s-a invocat aceeași motivare a excepției de către recurenta-contestatoare prin notele de ședință depuse la data de_ (f.115- 116), denumită tot excepția lipsei calității procesuale pasive pe care prima instanță a respins-o și analizat-o în raport de denumirea excepției, reținând că intimata are calitate procesuală pasivă"; întrucât se solicită anularea unor acte de executare întocmite de aceasta";.
În limita criticilor formulate prin recurs tribunalul constată că nu este întemeiat recursul nici sub acest aspect. Potrivit art.41 alin.2 Cod pr.civ. de la 1865 capacitatea procesuală de folosință recunoscută numai subiectelor de drept care au capacitate civilă de drept comun reprezintă un element obligatoriu al acțiunii civile în general care în privința părții împotriva căreia se exercită acțiunea permite derogările prevăzute de art.41 alin.2 Cod pr.civ. de la 1865. Prin urmare, intimata A. F. P. B. M. poate sta în judecată, dar nu ca și titular al acțiunii iar pe de altă parte conform art.171 și art.172 Cod pr.fiscală, incident în cauză pentru rațiunile expuse anterior, la judecarea contestației instanța va cita și organul de executare, fiind recunoscută prin lege legitimarea procesuală acestuia din urmă d‚necondiționat de justificarea capacității civile de drept comun recunoscută numai entităților cu personalitate juridică.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă de la 1865 T. va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către recurenta-contestatoare
L., împotriva sentinței civile nr. 7074/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr._ .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
C.
G.
M.
P.
M.
H.
G. ier,
H.
Red. M.H. / _
Tred. O.M.O./_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND M. E. M.
