Decizia civilă nr. 25/2013. Anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 25/2013

Ședința publică din 07 noiembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L.

GREFIER ANA-C. A.

S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta-intimată C. SA - C. , împotriva Sentinței civile nr. 5157/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-petent C. I. , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța judecă cererea formulată de apelantă în ședință publică conform prevederilor art.

XII din Legea 2/2013, aplicabile cu privire la cercetarea procesului.

Tribunalul, în procedura verificării din oficiu a competenței conform art. 131 Cod procedură civilă, se declară competent general, material și teritorial în soluționarea cauzei potrivit art. 34 alin.

(2) din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 95 alin. (2) Cod procedură civilă. Tribunalul constată apelul la prim termen, declarat în termen, comunicat. Se constată că la data de_ intimatul a depus la dosar întâmpinare.

Întrucât nu s-au formulat cereri în probațiune și nu s-au invocat excepții, instanța apreciază că, în raport de prevederile art. 238 alin. (1) Cod procedură civilă, nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului.

Având în vedere că nu există alte cereri și incidente de soluționat, instanța, socotindu-se lămurită, apreciază cauza în stare de judecată și declară încheiată cercetarea procesului.

Deoarece părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei, însă au solicitat judecarea în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată,

Prin sentința civilă nr. 5157/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul C. I., în contradictoriu cu intimata

C. SA, prin C. L DE S. T. R. ȘI I. - C., ca fiind întemeiată și în consecință a fost anulat procesul-verbal de constatare a contravenției seria R13 nr. 0027313 încheiat la data de_ de către C. L DE S. T. R. ȘI I. - C., ca nelegal.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare a contravenției seria R13 nr. 0027313 încheiat la data de_ de către intimata C. S.A, prin C. l de S. T. R. și I. - C., petentul C. I. a fost sancționat, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de_, ora 12:45, pe DN 17, km. 85+380 m, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din

O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Actul conține mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001 de către Mihai Hriscu cu certificatul nr. 2006051670040303170B din data de_ emis de Certsign SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.

Art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică definește înscrisul în formă electronică ca reprezentând o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar art. 4 pct. 3 din același act normativ prevede că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

Din conținutul prevederilor art. 5 și 6 din Legea nr. 455/2011 rezultă că înscrisul în formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar cel căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.

Aceste dispoziții legale relative la regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică, coroborate cu prevederile de principiu ale 3 din același act normativ, atestă faptul că sfera de aplicabilitate a normelor instituite de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică se circumscrie raporturilor juridice de drept privat, câtă vreme, conform textului de lege menționat,

"nici o dispoziție a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților";.

Or, procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator), reprezintă un act administrativ cu caracter unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravenționale sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.

Prin urmare, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât, emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic.

Această concluzie se impune și din perspectiva respectării tuturor garanțiilor vizând dreptul la apărare de care trebuie să beneficieze persoana față de care se antrenează răspunderea contravențională, în condițiile în care specificul raporturilor de contencios administrativ, cum este și cazul celui care derivă din exercitarea plângerii contravenționale, relevă o poziție de inegalitate în care se află părțile, determinată de prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ.

Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, apreciind că nu se mai impune verificarea actului sancționator și sub aspectul temeiniciei, instanța, în temeiul art.34 din OG 2/2001, a admis ca întemeiată plângerea formulată și în consecință a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției seria R13 nr. 0027313/_ și sancțiunile aplicate în temeiul său, ca nelegale.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelanta C. SA - C., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacată, în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate prin procesul verbal contestat..

În motivare s-a arătat că hotărârea este criticabilă în raport de art. 480 alin. (6) N. Cod Pr. Civ., instanța de fond reținând ca procesul verbal este nul de drept, întrucât nu este semnat olograf de către agentul constatator.

Instanța de fond nu a făcut in mod corect aplicare dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 si ale Legii nr. 455/2001 cu privire la semnătura electronica.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin S. ul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin

interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C. SA.

Procesul verbal de constatare a contravenției este generat și tipărit, de asemenea, tot cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR și, conform prevederilor art.7 al Legii nr.455/2011 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Astfel, art. 7 din Legea 455/2001 prevede: "în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a asociat logic-o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii". Procesul verbal de constatare a contravenției contestat conține mențiunea expresa ca a fost generat si semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr.455/2001 si a HG nr.1259/2001 de către agentul constatator, cu certificatul calificat anexat in fotocopie la dosarul cauzei emise de CERTSIGN SA.

Conform dispozițiilor art.6, din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezintă drepturile";, iar art.7 al aceluiași act normative statuează ca, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește aceasta cerința dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Întrucât art. 17 din OG nr.2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscris a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", procesele verbale contestate si întocmite de către C. - SA sunt semnate potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe înscrisuri, care, emanând de la apelantă si recunoscute, dobândesc potrivit legii valoarea unor acte autentice, in concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces verbal de contravenție.

Petenta a făcut o mare confuzie între, pe de o parte, generarea unui înscris în formă electronică și, pe de altă parte materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate. Însăși din mențiunea expresă cuprinsă în PVCC, se reține că acest document a fost generat și semnat electronic, neputând fi identificat nici un motiv pentru care acest înscris să nu poată fi calificat drept "înscris în forma electronică" în accepțiunea art. 4, pct.2 din Legea nr.455/2001, aceasta reprezentând "o colecție de date în forma electronică între care există relații logice si funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Fără îndoială PVCC cuprinde o informație inteligibilă a fi citită nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, cu mențiunea că aceste posibilități de accesare aparțin emitentului înscrisului.

Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în forma electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială, înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie. Faptul că ulterior generării unui înscris electronic, cu respectarea tuturor exigențelor legale, informația pe care aceasta o cuprinde este tipărită pentru a fi comunicată ca atare celor interesați, nu îi răpește calitatea de înscris în formă electronică, tipărirea și comunicarea pe suport de hârtie fiind aspecte ulterioare și independente de cel inițial, de generare a înscrisului.

Pe cale de consecință, fiind necesar așadar a se face diferența între, pe de o parte, generarea în formă electronică a unui document, conform datelor furnizate tot în sistem electronic în baza mijloacelor tehnice parte a SIEGMCR și a identificării contravenientului într-o baza de date, de asemenea în format electronic, furnizată de MAI și, pe de altă parte, întocmirea acestuia în forma scrisă, procesele verbale de constatare a contravenției sunt înscrisuri generate și semnate în formă electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice, Legea privind semnătura electronică trebuie interpretată sistematic, art.6 si art.7 din acest act normativ prevăzând expres efectul identic al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune.

Se mai arată că natura de act administrativ de drept public a procesului verbal de constatare a contravenției, așadar de înscris autentic definitiv potrivit art. 1171 si 1173 C.Civ, incidența in privința PVCC-ului a normelor privind semnătura electronica nu îi răpesc acestuia calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.

Astfel PVCC atacat reprezintă un înscris în formă electronică căruia i s-a incorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, poarta semnătura valabilă a agentului constatator, nefiind astfel incidentă sancțiunea nulității absolute în condițiile art.117 din O.G. nr. 2/2001.

Se mai arată faptul că obiectul judecării unei plângeri contravenționale nu se referă doar la verificarea legalității procesului verbal contravențional, ci, în primul rând, la cercetarea faptului existenței sau inexistenței unei contravenții, procesul verbal fiind doar actul procedural prin care se constată de către persoanele abilitate presupusa săvârșire a unei contravenții.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 si următoarele din Noul Cod proc. civ., O.G.

2/2001, O.G.15/2002, Legea 455/2001.

Intimatul C. I. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, arătând în esență că procesul-verbal de contravenție contestat este lovit de nulitate absolută, lipsind semnătura agentului constatator de pe acest document, semnătura electronică, astfel cum este definită de legea specială nu este incidentă în speța de față și conform art. 16 raportat la art. 17 din OG 2/2001 este o condiție esențială pentru validitatea unui proces-verbal.

Tribunalul, examinând în baza prevederilor art. 477 Cod procedură civilă hotărârea atacată

, constată că apelul declarat de apelantă este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Procesul verbal de contravenție care a făcut obiectul plângerii contravenționale exercitate de petenta intimată conține mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001.

.

Potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

Regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică este reglementat în capitolul 2 în cuprinsul articolelor 5-11. Din interpretarea acestor prevederi rezultă că înscrisurile în formă electronică cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată, iar între cei care le-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile are același efect ca actul autentic.

Având în vedere și dispozițiile art. 2 și art. 3 din legea privind semnătura electronică, conform cărora această lege se completează cu dispozițiile legale privind încheierea, validitatea și efectele actelor juridice, nici o dispoziție a prezentei legi neputând fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților, se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat și nu raporturilor juridice de drept public cărora i se circumscrie și procesul-verbal de constatare a contravenției.

Astfel, tribunalul reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate cu caracter individual întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura specială prevăzuta de lege. Din această perspectivă, procesul verbal de constatare a contravenție contestat trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă ale actului administrativ individual, în speță cele prevăzute de OG nr. 2/2001 aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.

Reținând că procesului-verbal de contravenție, ce are natura juridică a unui act administrativ, de drept public, nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, atâta vreme cât legiuitorul, prin OG nr. 15/2002, nu a înțeles să deroge sub acest aspect de la dreptul comun în materia contravențiilor, tribunalul apreciază că actul sancționator contestat

de petent este lovit de nulitate absolută, acesta fiind întocmit într-o altă formă decât cea prevăzută de lege.

Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 C.pr.civ., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta C. SA - C. împotriva sentinței civile nr. 5157/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta C. S.A. - C., cu sediul în mun.

B., B-dul I. M., 401A, sector 6, C.U.I. 16054368, J40/552/_, împotriva sentinței civile nr. 5157/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._ .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

G.

IER,

A. P. M.

D.

E.

L.

Ana-C.

A.

Red/dact: MAP/HVA

_ /4 ex Jud. fond:OG

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 25/2013. Anulare proces verbal de contravenție