Decizia civilă nr. 301/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 301/2013
Ședința publică din data de 25 Aprilie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B.
GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta P. L. A M. B. împotriva sentinței civile nr.9124/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata petentă avocat I. M. și administratorul societății M. C., lipsă fiind recurenta-pârâtă - P. L. A M. B.
.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :
În procedura verificării competenței instituită de dispozițiile Legii nr. 202/2010, în conformitate cu art. 159¹ alin. 4 din Codul de procedură civilă, Tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, potrivit 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, raportat la art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
Instanța constată prim termen de judecată în recursul formulat împotriva sentinței civile nr.9124/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ . Recursul a fost formulat în termen și nemotivat la data declarării.
La prima strigare a cauzei se prezintă pentru intimata petentă avocat I. M. care învederează instanței faptul că nu are cereri de formulat .
Instanța pune în discuție lăsarea cauzei la ordine, dat fiind lipsa reprezentantului recurentei. Reprezentantul intimatei este de acord cu lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei se prezintă avocat M. I. și administratorul societății intimate. Reprezentantul intimatei nu are cereri de formulat.
Nemaifiind, instanța declară închisă faza probatorie și dispune dezbaterea recursului dând cuvântul în susținere.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată. Mai arată că instanța de fond a apreciat în mod corect că procesul verbal de contravenție seria PLC nr.0521 încheiat la data de_, este netemeinic raportat la împrejurările de fapt, din declarația martorei martora audiate a rezultat că imobilul este o hală de producție în incintă neavând acces nici un consumator. Totodată solicită a se avea în vedere față de cronologia derulării evenimentelor, faptul că organul constatator a aplicat o sancțiune după tranșarea irevocabilă a programului de funcționare al societății.
Notă:După încheierea dezbaterilor și a ședinței de judecată a fost transmisă la dosar, prin fax, într-un exemplar, motivarea recursului.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 9124/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta SC M. C. S., în contradictoriu cu intimata P. L. A M. B. și, în consecință, a fost anulat ca nelegal procesul-verbal de
constatare a contravenției seria PLC nr. 0521 încheiat la data de_ de către P. L. a municipiului B. și sancțiunile aplicate în temeiul acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că prin procesul - verbal de constatare a contravenției seria PLC nr. 0521, încheiat la data de_ de către intimata
P. L. A M. B., petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 200, reținându-se în sarcina acesteia că nu s-a afișat orarul de funcționare în unitate în mod vizibil din exterior și că orarul de funcționare nu a fost respectat.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei acestuia, prima instanță a reținut că deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din ordonanță rezultă că procesul - verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 31 - 36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul
- verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta principiul proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere aceste principii, instanța a constatat că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări ale agentului aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată de agentul aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta dau naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În analizarea criticilor aduse actului constatator de către petentă, instanța de fond nu a acreditat teza avansată de aceasta referitoare la lipsa de incidență în cauză a normelor de drept reținute ca temei al contravenției.
În acest sens, a reținut că potrivit art. 2 al. 2 din OG nr. 2/2001 "Prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuții prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului";. Din analiza conținutului dispoziției inserate în art. 63 al. 1 lit. d din HCL B. nr. 39/2011 se desprinde fără echivoc aspectul că această normă preia în mod efectiv sancțiunile contravenționale incidente potrivit OG nr. 99/2000 pe plan local, așa încât nu se poate susține lipsa temeiului juridic al sancțiunii aplicate, sens în care această critică nu poate fi primită împotriva actului constatator.
Nici argumentul vizând greșita menționare a numărului străzii al punctului de lucru nu poate constitui motiv de nulitate a acestui act, deoarece datele de identificare sunt corect reținute în actul sancționator, o eroare materială nefiind de natură să sancționeze actul cu nulitatea absolută.
Însă plângerea contravențională este fondată sub aspectul criticilor aduse stării de fapt reținută în procesul-verbal contestat în cauza pendinte.
Astfel, în privința reținerii contravenției de neafișare a orarului de funcționare, instanța fondului a reținut că potrivit art. 8 din OG nr. 99/2000 "Structurile de vânzare cu amănuntul și cele în care se prestează servicii de piață pot fi deschise publicului în toate zilele săptămânii. Fiecare comerciant își stabilește orarul de funcționare cu respectarea prevederilor înscrise în legislația muncii și cu condiția respectării reglementărilor în vigoare privind liniștea și ordinea publică, și în conformitate cu solicitările autorităților administrației publice locale privind continuitatea unor activități comerciale sau de prestări de servicii, în funcție de necesitățile consumatorilor";. De asemenea, în cadrul art. 9 din aceeași ordonanță se prevede că "Orarul de funcționare se afișează la
intrarea în unitate, în mod vizibil din exterior, comerciantul fiind obligat să asigure respectarea acestuia";.
Din analiza acestor norme juridice reiese fără dubiu aspectul că o atare obligație este instituită de legiuitor doar în sarcina structurilor de vânzare cu amănuntul și a celor în care se prestează servicii de piață ce pot fi deschise publicului.
În speță, din declarația testimonială dată de către martora Bulbuc Ileana a rezultat că petenta desfășoară activități de producție pe strada I., în incintă neavând acces nici un consumator, marfa produsă fiind livrată în baza comenzilor primite de către societate de șoferul angajat al petentei.
Ori, atâta timp cât norma juridică instituie o atare obligație în sarcina exclusivă a societăților ori persoanelor fizice autorizate care se ocupă cu vânzarea en detail sau a celor care prestează servicii, nu și în sarcina producătorilor o atare obligație, în raport de principiul în conformitate cu care acolo unde legea nu prevede nici interpretul nu poate adăuga, este evident că plângerea contravențională este fondată în ceea ce privește reținerea săvârșirii acestei contravenții.
Cu privire la reținerea în sarcina petentei a nerespectării orarului de funcționare, din probatoriul administrat în cauză a rezultat că orarul de funcționare aprobat în favoarea petentei este non stop. Prin decizia civilă nr. 210/_ pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel C. a admis recursul declarat de către petentă împotriva sentinței civile nr. 1791/_ a Tribunalului
B. -Năsăud, sentința fiind modificată în tot în sensul în care cererea de emitere a ordonanței președințiale prin care se solicita modificarea orarului de funcționare al petentei a fost respinsă.
La data de_, respectiv_, având în vedere aspectul că în temeiul ordonanței președințiale executorii admisă în primă instanță orarul de funcționare al petentei a fost modificat în sensul dispozitivului sentinței, petenta, urmare a admiterii recursului său, a înregistrat cererile nr. 3716 și, respectiv 8891 prin care a solicitat Primăriei M. B. restabilirea imediată a programului său de funcționare în regim non stop. Pe de altă parte, actul constatator atacat în cauză a fost întocmit la data de_, controlul desfășurându-se la data de_ .
Fiind vorba despre acte administrative, nu se pot nesocoti prevederile art. 2 al. 1 h) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că "nesoluționare în termenul legal a unei cereri"; este "faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen";, dar nici cele ale art. 24 al. 1 din aceeași lege potrivit cu care "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.
Ori, deși petenta s-a adresat organului administrativ cu cerere de restabilire a programul său în regim non stop, instituția nu a dat curs cererii petentei, mai mult, aceeași instituție aplicând în sarcina petentei sancțiuni, la mai bine de două luni de la momentul la care însăși autoritatea publică ar fi trebuit să își respecte propriile obligații. Practic, intimata a întocmit în sarcina petentei un act constatator și sancționator întemeiat pe propria sa culpă, aspect care contravine flagrant principiului nemo auditur propriam turpitudine allegans (nimeni nu poate obține un drept prin invocarea propriei culpe) și nepermis într-un stat de drept.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta P. L. a M.
B., solicitând admiterea recursului modificarea sentinței atacată și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal atacat.
În motivare, s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a anulat procesul-verbal atacat. Astfel, certificatul de funcționare se eliberează conform prevederilor art. 1 alin. 1 din Regulamentul anexă la HCL 39/2011 pentru producția de produse alimentare pe raza municipiului B., cu respectarea Anexei 1 la HCL 39/2011 în care sunt menționate activitățile pentru care se eliberează certificat de funcționare. În această Anexă 1 sunt prevăzute și activitățile ce corespund codurilor CAEN 1071 și 1072, activități menționate în Registrul Comerțului ca fiind desfășurate de către intimată la adresa din B., str. I. nr. 13. Ca urmare, contrar susținerilor instanței de fond, rezultă faptul că intimata era obligată să respecte prevederile HCL 39/2011 - act local cu caracter normativ în vigoare - în sensul obținerii, afișării și respectării orarului de funcționare, ceea ce duce la concluzia că procesul-verbal atacat este legal.
Mai arată că stabilirea orarului de funcționare între orele 6-22 s-a făcut prin Dispoziția Primarului municipiului B. nr. 1797/_ prin care s-a aprobat certificatul de funcționare a intimatei. Astfel, indiferent de soluția din dosarul nr._, intimata trebuia să respecte acest act administrativ, cu atât mai mult cu cât recurenta nu a fost parte în acel dosar, iar modificarea orarului de funcționare din non-stop în 6-22 s-a făcut în urma sesizărilor repetate a vecinilor intimatei și nu ca urmare a sentinței din dosarul susmenționat.
Ca urmare a celor de mai sus, se consideră că în mod greșit instanța de fond a anulat procesul-verbal nr. 0521/2012, sens în care se solicită admiterea recursului.
Examinând sentința atacată sub toate aspectele, potrivit disp. art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Astfel, raportat la criticile formulate de recurentă, tribunalul constată că în mod judicios prima instanță a reținut netemeinicia procesului-verbal de contravenție seria PLC nr. 0521, încheiat la data de_ de către intimata recurentă P. L. A M. B., prin care s-a reținut în sarcina petentei intimate faptul neafișării orarului de funcționare în unitate în mod vizibil din exterior și a nerespectării acestuia.
Temeiul legal al sancționării contravenționale a petentei rezidă în prevederile art. 63 lit. d din HCL nr. 39/2011 a Consiliului Local al municipiului B., privind aprobarea Regulamentului de autorizare și desfășurare a activităților comerciale pe raza municipiului B. .
Este un aspect necontestat în cauză faptul că în spațiul situat pe strada Izvoarelor (locul constatării pretinsei fapte contravenționale), petenta intimată desfășoară activități de producție produse de patiserie, astfel încât, pentru prestarea acestor activități economice (având codul CAEN 1071 și 1072), menționate în anexa la HCL nr. 39/2011, în raport cu prevederile art. 1 alin. 2 din hotărâre, petentei îi sunt aplicabile prevederile acestei hotărâri în sensul necesității obținerii certificatului de funcționare emis de Primăria municipiului B. în condițiile stipulate de regulamentul aprobat prin hotărâre.
Ipoteza textului legal în baza căruia s-a reținut contravenția vizează două situații distincte, respectiv neafișarea orarului de funcționare în unitate în mod vizibil din exterior și nerespectarea acestuia, ambele neconformități fiind imputate petentei intimate prin actul constatator.
Referitor la teza întâi a textului sancționator, așa cum judicios a apreciat instanța de fond, nu se poate face abstracție de prevederile OG nr. 99/2000 la care face trimitere expresă chiar norma cuprinsă în art. 63 din Regulamentul aprobat prin HCL nr. 39/2011, enunțând "sancțiunile contravenționale incidente potrivit Ordonanței Guvernului României 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare";.
Așadar, în mod legal și temeinic s-a raportat instanța fondului la prevederile art. 8 și 9 din OG nr. 99/2000, a căror interpretare și aplicabilitate a fost corect reținută, în sensul că obligația afișării orarului de funcționare la loc vizibil din exterior este instituită de legiuitor doar în sarcina structurilor de vânzare cu amănuntul și a celor în care se prestează servicii de piață ce pot fi deschise publicului, nu și în cazul producătorilor, textul art. 63 lit. d din Regulamentul aprobat prin HCL nr. 39/2011 prevăzând practic aceeași sancțiune contravențională reglementată de art. 73 pct. 4 din OG nr. 99/2000 (acesta din urmă referindu-se la sancționarea nerespectării prevederilor art. 9, cu amendă de la 200 lei la 2.000 lei).
Concluzia instanței de fond corespunde interpretării teleologice a textelor legale, interpretare ce respectă totodată și normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, reglementate de Legea nr. 24/2000 rep., în sensul în care, conform art. 4 alin. 3 din lege, "actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă";. Totodată, potrivit art. 81 alin. 2 din același act normativ,
"reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale și ale consiliilor județene, precum și cele cuprinse în ordinele prefecților sau în dispozițiile primarilor nu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior";.
Or, că HCL nr. 39/2011 este adoptată în aplicarea prevederilor OG nr. 99/2000 rezultă nu doar din preambulul hotărârii de consiliu, ci și din dispozițiile art. 86 alin. 2 din menționata ordonanță și care prevăd că "administrațiile publice locale vor întreprinde acțiunile necesare în
vederea aplicării dispozițiilor prezentei ordonanțe și a normelor metodologice de aplicare a acesteia.";
În ceea ce privește fapta de nerespectare a orarului de funcționare, reținută de asemenea în sarcina petentei intimate, tribunalul constată că în cauză, statuarea instanței de judecată în cadrul Deciziei civile nr. 210/2012 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ (în sensul respingerii irevocabile a cererii de ordonanță președințială formulată de reclamanții Ștefan N. Teodor și Gorea Greta L. în scopul reducerii programului de funcționare, de la non stop la intervalul orar 6-22) exclude culpa petentei cu privire la pretinsa nerespectare a orarului de funcționare stabilit prin Dispoziția Primarului municipiului B. nr. 1797/_ (după mai puțin de o lună de la data pronunțării sentinței comerciale nr. 1791/2011 prin care fusese inițial admisă cererea de ordonanță președințială, hotărâre desființată însă ulterior prin decizia Curții de Apel C., mai sus menționată).
Or, potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, răspunderea contravențională poate fi antrenată doar în condițiile existenței vinovăției, condiție ce nu poate, în contextul factual mai sus prezentat, reținută în sarcina petentei intimate.
Așadar, pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de recurenta P. L. A M. B., în cauză nefiind incidente nici alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate și din oficiu de instanță conform art. 3041Cod procedură civilă, de natură a afecta valabilitatea sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta P. L. A M. B., cu sediul în B., Piața C., nr. 6, jud. B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.9124/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
A. P. M. D. | E. | L. L. | T. B. I. D. M. |
MAP/HVA 2 ex./_ .
Jud.fd.C. O.D