Decizia civilă nr. 4224/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4224/2013
Ședința publică de la 12 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. | -A. | N. |
Judecător M. | B. | |
Judecător M. | D. | |
Grefier A. | B. |
Componența completului de judecată 5R a fost modificată ca urmare a admiterii declarației de incompatibilitate a doamnei judecător S. al Hajar, întregirea completului fiind realizată prin includerea doamnei judecător M. D.
, aflată pe prima poziție din programarea de permanență.
S-a luat în examinare recursul declarat de A. | N. PENTRU P. | |
C. | împotriva sentinței civile nr. 714 din _ | pronunțată în dosar nr. |
_ | al Curții de Apel C., privind și pe intimat M. | DANR., având ca obiect |
litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. XXIII alin. 2 și 4 din Legea nr.2/2013.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 714 din_ pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel C. s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. DANR. în contradictoriu cu pârâtul A. N. PENTRU P. C. și în consecință:
S-a constatat nelegalitatea actului administrativ contestat; s-a anulat raportul de evaluare a performanțelor individuale întocmit pe seama reclamantului pentru perioada 1.01.-_ .
S-a respins petitul privind înlocuirea calificatului acordat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Cu titlu preliminar Curtea a relevat că
potrivit art. 1 din HG 700/2012 A.
pentru P. C.
, este o instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri.
Conform art. 5 din același act normativ, A. este condusă de un președinte.
Președintele Autorității are calitatea de ordonator secundar de credite, conduce activitatea acesteia și o reprezintă în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituții naționale și internaționale și cu persoane juridice și fizice române și străine.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Autorității emite ordine și instrucțiuni.
are personal specializat pentru supraveghere și control, având calitatea de funcționar public, numit în funcții publice specifice (art.8).
Reclamantul este reprezentantul legal al CJPC C.,
entitate care face parte din structura organizatorică a Autorității Naționale pentru P. C. , având funcția de comisar sef.
Reclamatul
a fost numit în funcția publică de conducere prin Ordinul președintelui ANPC.
În vederea exercitării prerogativelor de conducere cu care era investit prin efectul legi( HG 700/2012,HG 611/2008)
președintele ANPC a întocmit raportul de evaluare privind performanțele reclamantului pentru perioada 1.01.-_ .
Întrucât raportul litigios vizează funcția publică /cariera reclamantului, care face parte din personalul specializat al ANPC, Curtea a apreciat că această instituție publică are calitate procesuală pasivă, fiind în mod corect reprezentată în judecată prin conducătorul său.
În ceea ce privește fondul pricinii Curtea a reținut următoarele:
Prin raportul de evaluare a performanțelor funcționarilor publici întocmit de către organele abilitate ale pârâtei ANPC, pentru activitatea desfășurată de către reclamantul M. DANR., în perioada 1.01.-_ s-a acordat acestuia calificativul satisfăcător .
Curtea a reținut că, în perioada evaluată, obiectivele și criteriile de evaluare pe care autoritatea administrativă le-a avut în vedere sunt următoarele: creșterea numărului de acțiuni de control; soluționarea, în conformitate cu prevederile legale, a petițiilor consumatorilor cu privire la neconformitatea produselor și serviciilor; supravegherea pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor și serviciilor destinate populației; corecta gestionare a controalelor tematice dispuse de ANPC, precum și a controalelor tematice proprii, având în vedere problemele locale specifice; măsuri pentru depistarea și retragerea din circuitul comercial a produselor neconforme, periculoase, contrafăcute și falsificate; implementarea corectă și respectarea recomandărilor formulate în urma misiunilor de audit.
Potrivit art.112 alin.1 și 2 din HG nr.611/2008, criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt prevăzute în anexa nr. 5 . În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță. Criteriile de performanță astfel stabilite se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă.
Analizând conținutul anexei nr.5 din actul normativ amintit, Curtea a constatat că criteriile de performanță pentru funcționarii publici acolo menționate nu se regăsesc în raportul de evaluare al reclamantului astfel că nu se poate susține cu temei că indicatorii de performanță precum și criteriile de performanță erau cunoscute reclamantului întrucât decurg din lege și, prin urmare, o comunicare efectivă și distinctă nu mai era necesară. Dimpotrivă, Curtea a
observat că evaluarea reclamantului a avut la bază indicatori de performanță specifici activității desfășurate care, însă, nu au fost comunicați prealabil.
Întrucât conform art. 109 din HG nr.611/2008, evaluarea funcționarilor publici presupune evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale și evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță, iar pârâții nu au adus la cunoștința reclamantului criteriile de performanță ce trebuiau a fi realizate, Curtea a constatat că sancțiunea prevăzută de art.112 alin.2 fraza finală din HG nr.611/2008 se impune a fi aplicată în sensul neluării lor în seamă.
Mai mult, Curtea a observat că potrivit art.110 din același act normativ, persoanele care au calitatea de evaluator potrivit art. 107 alin. (2) au obligația de a stabili obiective individuale pentru funcționarii publici prin raportare la funcția publică deținută, gradul profesional al acesteia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public, iar performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici sunt evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Probele existente la dosar evidențiază împrejurarea că evaluatorul nu a stabilit obiectivele individuale ale reclamantului și nici criteriile de performanță .
Evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente: evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale; evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță.
Evaluatorii au obligația de a stabili obiective individuale pentru funcționarii publici prin raportare la funcția publică deținută, gradul profesional al acesteia, cunoștințele teoretice și practice și abilitățile funcționarului public.
Performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici trebuie evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărâri, în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea.
Obiectivele individuale trebuie să corespundă următoarelor cerințe: să fie specifice activităților care presupun exercitarea prerogativelor de putere publică; să fie cuantificabile - să aibă o formă concretă de realizare; să fie prevăzute cu termene de realizare; să fie realiste - să poată fi duse la îndeplinire în termenele de realizare prevăzute și cu resursele alocate; să fie flexibile - să poată fi revizuite în funcție de modificările intervenite în prioritățile autorității sau instituției publice.
Obiectivele individuale pot fi revizuite trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în structura organizatorică a autorității sau instituției publice. Obiectivele revizuite se vor menționa în raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public. Pentru fiecare dintre obiectivele stabilite evaluatorul va stabili și indicatorii de performanță (ART. 111)
Criteriile de performanță ale funcționarilor publici sunt prevăzute în anexa nr. 5. În funcție de specificul activității autorității sau instituției publice și de activitățile efectiv desfășurate de către funcționarul public, evaluatorul poate stabili și alte criterii de performanță.
Criteriile de performanță astfel stabilite trebuie aduse la cunoștința funcționarului public evaluat la începutul perioadei evaluate, sub sancțiunea neluării lor în seamă. ( ART. 112)
Notarea obiectivelor individuale și a criteriilor de performanță presupune parcurgerea următoarelor etape: fiecare obiectiv se apreciază cu note de la 1 la 5, nota exprimând gradul de îndeplinire a obiectivului respectiv, în raport cu indicatorii de performanță; fiecare criteriu de performanță se notează de la 1 la 5,
nota exprimând aprecierea îndeplinirii criteriului de performanță în realizarea obiectivelor individuale stabilite.
Pentru a obține nota acordată pentru îndeplinirea obiectivelor se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv, inclusiv a obiectivelor individuale revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate.
Pentru a obține nota acordată pentru îndeplinirea criteriilor de performanță se face media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu. Punctajul final al evaluării anuale este media aritmetică a notelor obținute pentru obiectivele individuale și criteriile de performanță, (ART. 113).
În privința reclamatului, procedură anterior evocată nu a fost îndeplinită.
Evaluarea reclamantului nu s-a realizat cu respectarea cerințelor prevăzute de lege.
Potrivit art.114 din HG nr.611/2008, procedura evaluării finale se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
completarea raportului de evaluare de către evaluator;
interviul;
contrasemnarea raportului de evaluare.
În speță, Curtea a constatat că evaluatorul a procedat la completarea raportului de evaluare, însă, etapele următoare - interviul și contrasemnarea raportului de evaluare - nu au fost realizate astfel că se poate susține cu temei că și din această perspectivă raportul de evaluare nu este legal întocmit.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind fondată iar în temeiul art.8 și 10 din Legea nr.554/2004 a admis-o în parte, a constatat nelegalitatea actului administrativ contestat respectiv raportul de evaluare al reclamantului și a anulat raportul de evaluare întocmit. De asemenea, în temeiul dispozițiilor legale amintite anterior, instanța a respins petitul privind înlocuirea calificativului acordat, apreciind că evaluatorul trebuie să procedeze la refacerea raportului de evaluare nefiind posibilă în această etapă procesuală înlocuirea calificativului acordat.
Orice decizie de natura a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act administrativ, ci și din perspectiva posibilității persoanei și societății de a aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii, respectiv asupra respectării dintre puterea discreționară și arbitrariu. A accepta teza potrivit căreia autoritatea cu care s-a stabilit raportul de funcție publică nu trebuie să stabilească criteriile pe care se vor fundamenta deciziile sale viitoare ori că nu trebuie să motiveze o atare decizie echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației, a statului de drept bazat pe principiul legalității.
Obligația generală a autorităților publice de a-și întemeia /motiva deciziile în funcție de criterii prestabilite, îndeplinește un dublu rol: acela de transparență în profitul beneficiarului actului, care va putea să verifice dacă actul este întemeiat sau nu ,precum și acela de a conferi instanței un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având posibilitatea de a verifica elementele de fapt și de drept care au sat la baza emiterii actului administrativ.
Motivarea trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să li se permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor și de asemenea să permită curților comunitare să efectueze revizuirea actului în cauză( cauza C-367/1995).
În absența unor obiective individuale și a criteriilor de performanță corespunzătoare, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului nu răspunde exigențelor privitoare la transparență.
Numai prin stabilirea și mai apoi evaluarea obiectivelor și criteriilor de performanță impuse reclamantului era posibilă prezentarea clară și univocă a algoritmului de calcul avut în vedere de pârâți la acordarea calificativului contestat de reclamant .
În lipsa acestora, o analiză a elementelor de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ nu este posibilă.
Procedând în această manieră, neurmând formalitățile impuse de lege în procedura de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului, administrația a exercitat abuziv puterea sa de apreciere, actul emis în asemenea condiții fiind nul. Elementele legate constând în instituirea unor obiective și performanțe individuale, în raport de care să se evalueze activitatea reclamantului, în perioada de referință, aveau menirea de a restrânge puterea discreționară a autorității .
Curtea a observat că, pe lângă aceste deficiențe majore, care afectează cauza actului administrativ, evaluatorul, în calitatea sa de reprezentant legal al entității cu care s-a stabilit raportul de funcție publică, nu a procedat la descrierea constatărilor care au determinat calificativele pentru criteriile menționate în fișă. Puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită într-un sat de drept, ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție sau de lege constituie exces de putere, conform dispozițiilor art. 2 lit. m din Legea nr. 554/2004.
Efectele actului administrativ privesc dreptul la muncă, drept ce nu poate fi vătămat printr-un act nemotivat.
Orice raportare la criterii generice( cum sunt cele evocate în Ordinul 269/2010 )nu poate suplini viciile constatate de instanță, procedura reglementată de HG nr.611/2008 fiind cea care trebuie să primească prevalență.
Or, conform acestui din urmă act normativ, performanțele profesionale individuale ale funcționarilor publici trebuie evaluate pe baza criteriilor de performanță stabilite de lege, în funcție de specificul activității compartimentului în care funcționarul public își desfășoară activitatea, cerință care nu a fost îndeplinită în cauză.
Nici motivarea măsurii ,realizată în cursul procedurii, prin raportare o presupusă scădere a nivelului obținut de structura teritorială pe care reclamantul o conducea în anul 2011, nu poate conduce la asanarea acestor neregularități.
Și asta, întrucât, motivarea concretă privind evaluarea trebuia să fie avută în vedere, în primul rând, la emiterea actului atacat.
Mai mult, o analiză a rezultatelor obținute de CJPC la indicatorii de performanță, în raport cu performanțele celorlalte structuri teritoriale, poate să nu reflecte obiectiv "starea managementului"; la nivelul instituției pe care reclamatul o conduce. Scăderea indicatorilor de performanță poate fi influențată de factori care nu se află în corelație cu tehnica organizării și conducerii instituției, putând fi influențată de particularitățile economice, socio-culturale ale zonei în care funcționa structura teritorială condusă de reclamant sau de logistica precară a instituției, de deficiențe organizatorice care nu puteau fi amendate de conducător, ci stăteau în puterea structurilor ierarhic superioare( cum ar fi spre exemplu un buget subdimensionat sau o lipsă de personal).
Nu în ultimul rând, reclamantul nu a fost notificat cu privire la impactul situării a structurii teritoriale sub mediile ANPC și condițiile concrete în care aceste date pot fi interpretate ca fiind expresia unui management precar.
administrativă nu a justificat de ce rezultatele obținute de CJPC la 5 din cei 12 indicatori de performanță peste media ANPC au semnificație
redusă, după cum nu a evocat nici considerentele pentru care restul indicatorilor ar fi mai relevanți în analiza activității.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. N. PENTRU P.
solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond, respingerea acțiunii ca fiind nefondată și neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că:
În principal Înțelege să critice soluția instanței de fond dată fiind eroarea În care s-a aflat aceasta la momentul respingerii excepției lipsei calității procesule pasive a Autorității în raport de obiectul juridic dedus judecății și prin raportare la prevederile legale specifice incidente speței.
Reiterează de asemenea faptul că prin Decizia nr. 214/_ emisă de Primul - Ministru, domnul Constantin Cerbulescu a fost eliberat din funcția de Președinte al Autorității Naționale pentru P. C. .
Procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici s-a realizat în condițiile cadrului general normativ conturat de Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza dispozițiilor de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale Funcționarilor publici prevăzute în Titlul III - Dezvoltarea carierei funcționarilor publici - Capitalul III din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 107 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici: "(1)Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public se realizează de către evaluator. (2)În sensul prezentei hotărâri, are calitatea de evaluator: b) funcționarul public de conducere ierarhic superior potrivi structurii organizatorice a autorității sau instituției publice, pentru funcționarul public de conducere;"
Pentru motivele de mai sus, apreciază soluția dată de instanța de fond ca netemeinică și nelegală și în consecință solicită ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună admiterea recursului și respectiv admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a A.N.P.C. și, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de intimatul-reclamant M. DANR. ca netemeinică și nelegală.
Înțelege să critice soluția instanței de fond, având în vedere modul greșit în care instanța a raportat actele juridice supuse spre analiză la textele de lege incidente.
Așa cum de altfel a făcut dovada și în cadrul procesual al fondului, criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale au fost stabilite în ceea ce privește activitatea reprezentanților legali ai structurilor teritoriale subordonate, În mod unitar prin Ordinul nr. 269/_, emis de Președintele AN.P.C. Prin Ordinul menționat, au fost aprobați indicatorii de performanță atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, actul administrativ fiind comunicat în termen legal beneficiarilor (respectiv Comisarilor Șefi ai comisariatelor).
Actul administrativ consfințește, de altfel, criteriile stabilite de către Autoritate spre a fi aduse la îndeplinire de către Comisarii Șefi din cadrul Comisariatelor Județene pentru P. C., criterii care, dată fiind natura atribuțiilor deținute de aceștia și specificul funcției, au rămas nemodificate, începând cu anul 2010 și până în prezent.
Face de altfel precizarea că actul administrativ supus spre analiză instanței de fond, respectiv circulara AN.P.C nr. 787 din_, prevedea dispoziția dată conducătorilor structurilor teritoriale subordonate În stabilirea indicatorilor de
performanță pentru personalul salariat din subordinea acestora, documentul nefiind aplicabil deopotrivă și acestora.
Având în vedere faptul că instanța de fond a înțeles să analizeze documentele doar sub aspect procedural, nefăcând o analiză temeinică asupra fondului, apreciază că se impune reiterarea următoarei stări de fapt, astfel.
Cât privește documentul atașat drept probă la dosarul cauzei de către reclamant, respectiv Raportul de control privind verificările efectuate la A.
N. pentru P. C., document emis de către Corpul de Control al Primului - Ministru și înregistrat în evidențele AN.P.C. sub nr. 1/490/_, face mențiunea că acesta nu este de natură a aduce lămuriri în ceea ce privește soluționarea obiectului cauzei, acesta făcând referire, în totalitate, la aspecte ce țin de modul de desfășurare a activității entității centrale a Autorității.
În acest sens, menționează că indicatorii de performanță la care se face referire în conținutul documentului trimit strict la activitatea și atribuțiile compartimentelor entității publice centrale, și nicidecum la indicatorii de performanță specifici salariaților structurilor teritorial.
Face precizarea că la acordarea calificativului s-a avut în vedere corelarea dintre perioada de timp alocată realizării obiectivului propus spre a fi atins și ponderea realizării acestuia, aspectele evaluate fiind supuse unei analize comparative prin raportare la anul 2010, perioadă în care coordonarea structurii județene a fost atributul aceleiași persoane ce a îndeplinit funcția de reprezentant legal, respectiv de Comisar Șef.
Menționează, de altfel, faptul că în mod complet eronat susține instanța de fond faptul că intimatului-reclamat nu i s-ar fi adus la cunoștință parametrii indicatorilor de performanță, câtă vreme, prin Ordinul nr. 269/_ emis de Președintele AN.P.C., au fost aprobați indicatorii de performanță atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, actul administrativ fiind comunicat în termen legal acestuia.
Mai mult, apreciază nejustificată critica cu privire la temeinicia și legalitatea raportului de evaluare a performanțelor profesionale câtă vreme, așa cum rezultă indubitabil din documentele atașate la dosarul cauzei, rezultă faptul că acesta a avut o activitate calitativ constantă atât în anul 2010, cât și în anul 2011, calificativul acordat fiind același, respectiv "bine".
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus reclamantul M. DANR. a chemat în judecată pe pârâtul A. N. PENTRU P. C. -prin președintele acestei entități solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare a performantelor individuale ale functionarilor publici întocmit pentru perioada 1.01.-_ prin care i-a fost acordat calificativul " satisfăcător"; și înlocuirea calificativului acordat.
Reclamantul contestă măsura dispusă de autoritatea emitentă relevând că actul a fost emis cu exces de putere, întrucât prevederile metodologiei de evaluare au fost încălcate.
Prin sentința atacată, acțiunea a fost admisă în parte, dispunându-se anularea raportului de evaluare, reținându-se, în esență, că în absența unor obiective individuale și a criteriilor de performanță corespunzătoare, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale reclamantului nu răspunde exigențelor privitoare la transparență.
Totodată, s-a constatat că evaluatorul a procedat la completarea raportului de evaluare, însă, etapele următoare - interviul și contrasemnarea raportului de evaluare - nu au fost realizate astfel că se poate susține cu temei că și din această perspectivă raportul de evaluare nu este legal întocmit.
Pârâta a declarat recurs, solicitând modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii, iar prin criticile formulate, se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a ANPC, respinsă la fond.
Cu privire la această chestiune, Curtea constată că prev. art. 107 alin. 1 și alin. 2 lit. b din HG nr. 611/2008 nu sunt de natură să infirme statuările instanței de fond, în sensul în care cadrul procesual a fost corect configurat, din perspectiva faptului că raportul litigios vizează funcția publică /cariera reclamantului, care face parte din personalul specializat al ANPC, astfel încât această instituție publică are calitate procesuală pasivă, fiind legal reprezentată în judecată prin conducătorul său.
Nici criticile care privesc fondul cauzei nu pot fi validate, prima instanță realizând o corectă analiză a stării de fapt și de drept deduse judecății, soluția pronunțată fiind la adăpost de orice critici, iar cele relevate prin recursul declarat nu pot duce la o altă concluzie, cu atât mai mult cu cât au fost imputate pârâtei nereguli punctuale, fără ca pârâta să invoce argumente care să fie de natură să demonstreze contrariul.
Astfel, în mod corect s-a reținut la fond că raportul de evaluare a fost intocmit in mod nelegal, incalcandu-se prevederile metodologiei de evaluare. Din actul contestat rezultă că indicatorii de performanta nu sunt menționati pentru fiecare obiectiv, nefiind stabiliți de catre evaluator, conform prevederilor legale.
Susținerile contrare din recursul declarat nu pot fi validate, ele fiind contrazise de probațiunea administrată la fond. Astfel, intimatul a relevat cu temei că prin adresa nr.787/_ inregistrata la CJPC sub nr.452/_, se solicita Comisarilor sefi, sa stabileasca indicatorii de performanta pentru fiecare obiectiv stabilit pentru anul 2012 in vederea evaluarii performantelor individuale ale functionarilor publici din subordine, conform prevederilor art. 111 alin 3 din HG nr.611/2008 si să-i aducă la cunoștința acestora.
Totodată, în raportul Corpului de control al Primului Ministru, înregistrat la ANPC cu nr.490/_, întocmit urmare misiunii intreprinse la Autoritate în anul 2011, la punctul 22 se menționează faptul ca nu sunt stabiliti de catre evaluator indicatorii de performanta pentru fiecare obiectiv menționat in Rapoartele de evaluare a performantelor individuale ale funcționarilor publici, punându-se in vedere Președintelui ANPC sa stabileasca indicatorii, sa-i mentioneze in Rapoartele de evaluare si sa-i aduca la cunostința personalului din subordine.
Ca atare, orice referire la Ordinul nr.269/2010 emis de președintele ANPC nu poate fi reținută, el fiind anterior documentelor depuse în probațiunea de către reclamant, prin care se confirmă deficiența sancționată de către instanța fondului.
Potrivit HG nr.611/2008 evaluarea performantelor individuale ale functionarilor publici, are doua componente, pe de o parte se evalueaza gradul și modul de atingere a obiectivelor individuale stabilite, iar pe de alta parte se evalueaza gradul de îndeplinire a criteriilor de performantă.
Ansamblul proceselor si procedurilor pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale ale functionirilor publici din cadrul unei Autoritati trebuie implementate la nivelul acesteia, prin aplicarea criteriilor de performanță stabilite, la gradul de îndeplinire a obiectivelor profesionale individuale, stabilite în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului.
Conform art. 111 alin (3) din acest act, pentru fiecare dintre obiectivele stabilite, evaluatorul trebuie sa stabileasca si indicatorii de performanță. Asa cum se poate observa in raportul de evaluare contestat, nu sunt stabiliti si consemnati indicatorii de performanta, fiind apreciati totusi cu nota 3, incalcandu-se astfel prevederile acestui text legal.
Ca atare, rezultatul evaluării nu poate fi validat, în contextul în care nu au fost combătute pertinent susținerile reclamantului, reținute ca atare la fond conform cărora nu i-au fost aduse la cunostință criteriile de performanta stabilite de catre evaluator, la începutul perioadei de evaluare; nu au fost stabiliti si nu i- au fost adusi la cunoștinta indicatorii de performanță stabiliți pentru fiecare obiectiv individual, pentru a putea verifica dacă ponderea realizată a fost stabilită cu obiectivitate.
În plus, Curtea remarcă că pârâta nu a făcut referire prin recursul declarat la celelalte neregularități care i-au fost imputate, referitoare la încălcarea prev. art. 114 din HG nr.611/2008, în contextul în care probele administrate atestă că evaluarea s-a făcut incomplet, fără respectarea uneia dintre etapele esențiale ale procedurii de evaluare, respectiv in lipsa interviului, care nu a fost realizat. Raportul de evaluare i-a fost trimis reclamantului prin poștă, fără a se realiza etapa interviu, fiind semnat si datat de către evaluator,contrar prevederilor legale. Potrivit art. 116 din HG nr.611/2008, in a doua etapa a evaluarii, interviul,
are loc un schimb direct de informații între evaluator și funcționarul public evaluat, în cadrul căruia se aduc la cunoștință funcționarului public evaluat consemnările făcute de catre evaluator în raportul de evaluare, se semnează și se datează raportul de evaluare de către evaluator și de către funcționarul public evaluat.
Din prevederile legale mentionate mai sus, rezulta importanta etapei interviului și faptul că aceasta nu trebuie să aibă un caracter pur formal, ci trebuie să i se acorde o atentie deosebită.
Interviul are ca obiective: fundamentarea mai exactă a datelor privind performanța profesională a funcționarului public evaluat, în scopul sporirii acurateței procesului de evaluare, precum și recunoașterea rezultatelor activității desfășurate, identificarea factorilor care au influențat performanța acestuia, lămurirea unor aspecte de natură profesională insuficient cunoscute și eliminarea potențialelor surse de erori în apreciere.
Conform prevederilor legale, abia dupa ce are loc schimbul direct de informatii intre evaluator si functionarul public evaluat, dupa ce se prezinta motivele care au stat la baza acordarii notei finale si a calificativului, se semneaza Raportul de evaluare atat de catre evaluator cat si de catre functionarul public evaluat.
Lipsa interviului de evaluare, este de natură a influența legalitatea procesului de evaluare, întrucât, procedându-se astfel, nu au fost clarificate așteptările pe care le-a avut evaluatorul față de modul in care și-a îndeplinit atribuțiile profesionale ce îi reveneau. Prin nerealizarea interviului, i-a fost îngrădita reclamantului posibilitatea de a argumenta eventualele obiecții privind modul de apreciere și de a prezenta aspectele pe care le consideră relevante pentru activitatea sa, neexistând o fundamentare exactă a datelor privind performanță profesională a reclamantului.
Din prevederile HG nr.611/2008 care cuprinde metodologia de evaluare a performantelor individuale, coroborate cu prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, rep., rezulta ca evaluarea performantelor profesionale individuale trebuie să se efectueze cu rigurozitate, în contextul respectării tuturor etapelor esențiale, lipsa uneia dintre acestea fiind de natura a afecta grav întregul proces de evaluare și în consecintă a lovi de nulitate evaluarea efectuată în atare condiții.
Procedând în această manieră, neurmând formalitățile impuse de lege în procedura de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantului, nici din perspectiva necesității aducerii la cunoștința acestuia a indicatorilor și criteriilor de performanță și nici din aceea a derulării tuturor etapelor evaluării,
administrația a exercitat abuziv puterea sa de apreciere, actul emis în asemenea condiții fiind nul. Instanța de recurs achiesează pe deplin statuărilor celei de fond în sensul în care elementele constând în instituirea unor obiective și performanțe individuale, în raport de care să se evalueze activitatea reclamantului în perioada de referință și în realizarea interviului aveau menirea de a restrânge puterea discreționară a autorității .
Ca atare, în baza prev. art. 20 din LCA, art. 312 C.pr.civ., recursul pârâtei va fi respins, fiind menținută în întregime sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de A. N. PENTRU P. C. împotriva sentinței civile nr. 714 din_ pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, G. -A. N. | Judecător, M. B. | Judecător, M. D. |
Grefier, A. B. |
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: S. Al H.
