Sentința civilă nr. 583/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _

SENTINȚA CIVILĂ NR. 583/2013

Ședința publică din data de 02 Decembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. M. ION GREFIER: M. N.

S-a luat în examinare acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamantul C. A., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR P. I, CONSILIUL GUVERNUL ROMÂNIEI,

S. G. AL G., M. A. I., I. P. J. M.

, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul, lipsă fiind pârâții.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reclamantul a fost identificat cu CI, seria MM, nr. 3., CNP 1.

. Depune la dosar diferență taxă judiciară de timbru și note de ședință.

Curtea invocă din oficiu și pune în discuția reclamantului excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj raportat la obiectul cererii de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile Legii 188/1999.

Reclamantul arată că, potrivit Legii 554/2004, competența soluționării litigiului aparține secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj.

Instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.

C U R T E A ,

Prin cererea înregistrată în dosarul cu numărul de mai sus, reclamantul C. A., a chemat în judecată Guvernul României, S.

  1. al G. și Misterul A. I., solicitând, în principal, obligarea pârâților de rd. 1 și 2 la numirea reclamantului în funcția de suprefect al județului M. ; în subsidiar, solicită obligarea pârâților de rd. 1 și 2 la

    încadrarea sa într-o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, de inspector guvernamental, în conformitate cu principiul mobilității înalților funcționari publici și obligarea pârâtului de rd. 3, în calitate de ordonator principal de credite - M. A. I. (fost M.

    ), să-i achite drepturile salariale cuvenite, de care a fost prejudiciat, în cuantumul ce-l va indica până la primul termen de judecată.

    În motivarea cererii arată că, prin cererea prealabilă formulată la data de_ a solicitat G. R. - S. G., să întreprindă toate demersurile legale necesare pentru numirea sa în funcția de suprefect al județului M., iar în subsidiar, dacă acest lucru nu mai este posibil la acea dată, să se dispună încadrarea sa într-o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, de inspector

    guvernamental, în conformitate cu principiul mobilității înalților funcționari publici.

    De asemenea, a solicitat să se dispună ordonatorului principal de credite - M. A. I. (fost MAI.) să-i achite drepturile salariale cuvenite.

    Cum pârâții de rd. 1 și 2 nu au înțeles să răspundă cererii sale, până la această dată, a fost nevoit să formuleze prezenta acțiune, în condițiile Legii nr. 554/2004.

    Considerentele în baza cărora se impune admiterea prezentei acțiuni, cu consecințele menționate în petitele acesteia sunt următoarele:

    1. Prin Hotărârea de Guvern nr. 161/_ a fost numit în funcția de subprefect al județului M., temporar, "până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului".

      În temeiul actului normativ de mai sus, a avut dreptul de a se prezenta la concursul organizat de A.N.F.P. în perioada 28-29 septembrie 2009, pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici. Prin urmare, a susținut concursul organizat în data de 28 septembrie 2009 pentru ocuparea funcției publice de subprefect al județului M., fiind declarat admis cu un rezultat de 87.66 puncte conform dispozițiilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2008 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici.

    2. Contrar rezultatelor obținute la acest concurs, și în pofida pregătirii sale corespunzătoare - a absolvit Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții din categoria înalților funcționari publici, anul de studii 2009 - în loc să fie numit definitiv pe postul pentru care a candidat și a fost admis, a urmat o succesiune de acte ale G. care i-au obstructionat accesul la ocuparea funcției: HG nr. 1167/_ privind

încetarea exercitării temporare a funcției publice de subprefect al județului

  1. de către domnul C. A. ; HG. nr 266/_ pentru constatarea

    încetării de drept a aplicabilității HG nr. 161/2009. Toate aceste acte administrative au generat o serie de procese, unele încă pe rolul instanțelor judecătorești, astfel încât până la această dată nu a fost repus în drepturile cuvenite.

    Pe cale de consecință, apreciază cererea ca fiind întemeiată și dovedită, și de asemenea, formulată în cadrul termenelor legale privind valorificarea unui drept legitim, pe temeiul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, sens în care, în sprijinul soluționării favorabile, arată următoarele:

    Guvernul României a recunoscut valabilitatea concursului susținut de reclamant, aspect probat cu întâmpinarea depusă de această autoritate în dosarul nr._ al Curții de Apel B., document prin care s-a arătat că " propunerile de numire în funcție ale candidaților admiși au fost înaintate M. ui Administrației si I. lor, prin adresa nr.80/_ ." inclusiv propunerea pentru numirea acestuia în funcția de subprefect al județului M. .

    Ori, în acea perioadă în care ar fi trebuit să aibă loc numirea sa definitivă pe funcție, s-a aflat în concediu medical, fapt dovedit cu actele justificative aferente, și care i-a asigurat la modul obiectiv continuitatea în funcția deținută conform HG nr. 161/2009. Consideră că a fost total nedreptățit prin adoptarea de către Guvern a HG nr. 1167/2009 întrucât numirea sa temporară în funcție nu putea înceta în acest mod si la acea dată.

    Se arată că dreptul reclamantului de a fi numit în funcția publică de subprefect al județului M. a fost recunoscut expres și fără echivoc, prin hotărâre judecătorească irevocabilă astfel:

    • Prin Sentința civilă nr. 2976/_ pronunțată în dosar nr._, Curtea de Apel B. a admis toate cererile de intervenție ale candidaților declarați admiși la concursul de înalți funcționari publici organizat în perioada 28-29 septembrie 2009, intervenienții manifestând în cauză un interes legitim; inclusiv s-a admis și cererea de intervenție a reclamantului

    • Prin Decizia nr. 1985/_ pronunțată în același dosar de către înalta Curte de C. și Justiție, instanța supremă a validat, irevocabil, legalitatea concursurilor desfășurate în perioada 28-29 septembrie 2009.

    Față de cele mai sus expuse se poate concluziona că, până la această dată a fost nesocotit, în ceea ce îl privește, concursul organizat de M. și ANFP, întrucât G. nu l-a numit în funcția la care avea dreptul, dar nici nu a dispus să fie încadrat pe un post vacant corespunzător, de inspector guvernamental.

    Considerentele Deciziei nr. 2872/19 mai 2011 pronunțată de înalta Curte de C. și Justiție în dosarul nr._ (prin care a rămas

    irevocabilă suspendarea HG nr. 266/2010) reflectă întru-totul încălcarea dreptului său de a-și valorifica rezultatul concursului pentru funcția de înalt funcționar public, sau pentru o altă funcție publică din aceeași categorie.

    Instanța a reținut în decizia sus-amintită că sunt aplicabile dispozițiile art. 18 alin. (1) si (2) din Legea nr. 188/1999 modificată si completată, însă numirea în categoria înalților funcționari publici, în urma promovării concursului nu poate fi lăsată la aprecierea arbitrară a organului ce are competenta legală de numire în funcția publică respectivă.

    De asemenea, dispozițiile art. 42 din HG nr. 341/2007 sunt în sensul că, înaltul funcționar public declarat admis va fi numit potrivit legii, în funcția publică pentru care a candidat.

    "Intimatul-reclamant a fost declarat admis la concurs însă organul competent refuză numirea în funcția publică pentru care acesta a candidat fără a-și motiva actul administrativ, invocând doar prevederile art. 18 alin,

    1. si (2) sus-mentionate".

Arată că, pe rolul Curții de Apel B. se află recursul promovat de reclamant împotriva Sentinței civile nr. 6495/14 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ * al Curții de Apel B. .

Asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, reține următoarele:

Potrivit prevederilor art. 131 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.

Totodată, în conformitate cu art. 132 alin. 1 și 3 din același act normativ, când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească

instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent, iar dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.

În fapt, astfel cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a învestit instanța cu o cerere prin care a solicitat obligarea pârâților la numirea sa în funcția de subprefect al județului M., în subsidiar, la încadrarea sa într-o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, de inspector guvernamental, în conformitate cu principiul mobilității înalților funcționari publici și obligarea pârâtului ordonator principal de credite să-i achite drepturile salariale cuvenite de care a fost prejudiciat, întemeindu-și în mod expres cererea formulată pe dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Curtea, în raport de obiectul dedus judecății și de temeiul de drept invocat în susținerea acestui obiect, reține, în drept, prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, potrivit cărora

cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competenta secției de contencios administrativ ș fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Totodată, potrivit art. 10 alin. 3 teza I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.

Ori, în raport de aceste dispoziții legale, incidente în cauza de față, curtea constată că nu îi revine competența de primă instanță în soluționarea cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită de către reclamant, motiv pentru care, stabilind drept instanță competentă Tribunalul Maramureș, cu luarea în considerare a opțiunii reclamantului, care și-a manifestat voința în sensul de a învesti Curtea de Apel Cluj, în raza căreia își are domiciliul, va admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, invocată de instanță din oficiu.

Pe cale de consecință, va declina competența de soluționare a cererii formulate de către reclamantul C. A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, S. G. al G., M. A. I. și I.

P. J. M., în favoarea Tribunalului M. și va trimite cauza acestei instanțe spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE :

Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj, invocată de instanță din oficiu și, în consecință:

Declină competența de soluționare a cererii formulate de către reclamantul C. A., CNP 1., cu domiciliul în B. M., str. 9 Mai nr. 44, jud. M. în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, CIF 4283422, cu sediul în P. V. nr. 1, sector 1, B., S. G. AL

G., CIF 4283422, cu sediul în P. V. nr. 1, sector 1, B., M.

A. I., CIF 4267095, cu sediul în P. R. nr. 1A, sector 1, B. și I. P. J. M., CIF 3694764, cu sediul în B. M., str. G. Ș. nr. 46, jud. M. ,în favoarea Tribunalului M. și trimite cauza acestei instanțe spre competentă soluționare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE GREFIER

A. M. ION M. N.

Red. A.M.I. dact. GC 6 ex/_

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 583/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici