Decizia civilă nr. 4225/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Dosar nr._ *

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 4225/2013

Ședința publică de la 12 Aprilie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE G. -A. N.

Judecător M. B.

Judecător R. -R. D. Grefier A. B.

Componența completului de judecată a fost modificată ca urmare a admiterii declarației de incompatibilitate a doamnei judecător S. Al H., întregirea completului făcându-se prin participarea domnului judecător R. R.

D., aflat pe a doua poziție în programarea de permanență.

S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - C. DE J. A I. și I. G.

AL P. DE F. împotriva sentinței civile nr. 362 din_ pronunțată în dosar nr._ al Curții de Apel Cluj, privind și pe intimat BUD T. G., având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 3 aprilie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor Legii nr.2/2013.

După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 362 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 27.2 (ultima poziție din tabel referitoare la funcția agent-agent șef principal) din Normele metodologice pivind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobate prin OMIRA nr.S/629/2008.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul BUD T. G. împotriva pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - C. DE J. A I.

cu sediul în B. și I. G. AL P. DE F. și, în consecință, s-a anulat hotărârea nr.104 din_ adoptată de comisia de jurisdicție a imputațiilor din cadrul MAI, anulează hotărârea nr. 3. din_ adoptată de

C. de soluționare a contestațiilor din cadrul IGPF, s-a anulat decizia de imputare nr. 3. din_ emisă de IGPF modificată prin decizia nr. 3. din

_, iar pârâții au fost obligați, în solidar, la restituirea sumelor încasate în executarea deciziei de imputare, actualizate cu indicele inflației la data plății efective precum și la plata cheltuielilor judiciare în favoarea reclamantului în sumă de 1570,62 lei.

Împotriva sentinței civile nr. 362 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, atât pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR -

C. DE J. A I. și cât și pârâtul I. G. AL P. DE F. au declarat recurs

, solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat, iar pe fond respingerea în totalitate a acțiunii reclamantului intimat ca neîntemeiată.

În recursul pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - C.

DE J. A I., întemeiat pe dispozițiile art. 3041C.pr.civ., se arată că instanța de fond în mod greșit a respins inadmisibilitatea excepției de nelegalitate invocată în cauză de intimatul-reclamant Bud T. G. fără a ține cont de prev. art. art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completarile ulterioare din care rezultă că excepția de nelegalitate poate viza doar un act administrativ cu caracter individual.

În acest context, pârâtul arată că actul administrativ contestat emană de la o autoritate publică centrală și are un vădit caracter normativ, motiv pentru care nu poate face obiectul unei exceptii de nelegalitate întemeiată pe dispozițiile art. 4 din Legea nr. 55412004, cu modificările și completarile ulterioare.

Astfel, Ordinul M.A.I. nr._ este un act administrativ cu caracter normativ care aprobă normele metodologice privind stabilirea salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, motiv pentru care nu poate face obiectul unei excepții de nelegalitate întemeiate pe dispozițiile art. 4 din Legea nr 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere faptul că, dispozițiile unui act administrativ normativ au caracter obligatoriu și sunt formulate în abstract, în vederea aplicării unui număr nedeterminat de cazuri si persoane, admiterea exceptiei de nelegalitate invocate ar duce la situatia în care același act administrativ poate fi nelegal pentru anumite persoane (cele implicate în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de nelegalitate), dar rămâne legal și executoriu pentru celelalte persoane.

Astfel, potrivit formei în vigoare a textului art. 4, domeniul de aplicabilitate al excepției de nelegalitate este restrâns la actele administrative cu caracter individual.

La pct. 2 din motivarea recursului, pârâtul susține că instanța de fond în mod greșit a admis excepția de nelegalitate a dispozitiilor pct. 27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobate prin Ordinul M.A.I. nr. S/629/2008. fără a ține cont de considerente care duc la concluzia că excepția invocată este neîntemeiată. Astfel, instanța de judecată sesizată pentru soluționarea unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ. trebuie să verifice concordanta actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea cărora a fost emis ținând seama de principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată și ar1.4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

A precizat pârâtul faptul că, instanța de contencios administrativ este ținută de respectarea principiului disponibilității părților, potrivit căruia intimatul-reclamant este cel care stabilește cadrul procesual. Cu alte cuvinte, cel care solicită să se constate nelegalitatea unui act administrativ are obligația legală de a indica în mod concret motivele de nelegalitate.

Mai mult, Ordinul M.A.I. nr. S/62912008 a fost elaborat în aplicarea prev. art. 54 din O.G. nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor,

aprobată prin Legea nr. 353/2003. Totodată, în ceea ce privește coeficientul de ierarhizare minim în cazul agenților de poliție, acesta este prevăzut în Anexa nr. 1 la O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

Așadar, pârâtul apreciază că aspectele retinute de instanța de fond nu pot să constituie un motiv de nelegalitate, întrucât reclamantul a indicat o dispoziție din cuprinsul unui act administrativ, însă nu au indicat dispoziția normativă de nivel superior pe care o încalcă.

Invocarea nelegalității unui act administrativ pe cale de exceptie trebuie să se refere la anumite prevederi ale respectivului act care încalcă dispoziții normative de nivel superior, or în cauza de față nu au fost indicate concret dispozițiile de nivel superior care au fost încălcate.

Prin urmare, pârâta apreciază că dispozițiile legale a căror nelegalitate a fost constatată de către instanța de fond sunt în deplină concordanță cu prevederile legale în baza și executarea cărora ordinul care le cuprinde a fost emis.

În același context, pârâtul a învederat și dispozițiile art. 65 alin. 4 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completări le ulterioare,potrivit cărora "Polițistul pus la dispoziție îndeplinește numai acele sarcini și atribuții de serviciu stabilite în scris de șeful unității de poliție și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, Ia nivelul de bază, precum și de celelalte drepturi prevăzute de prezenta lege." Așadar, politistul pus la dispoziția unității beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului profesional și nu corespunzătoare functiei, iar coeficienții minim de 2,10 și maxim de 2.40. mentionati în Anexa nr.1 lit.B pct.2 din O.G. nr.38/20)03, așa cum au fost modificați de Legea nr. 491/2006, se acordă pentru funcțiile de execuție de agent - agent principal. Astfel că polițiștii aflați la dispoziția unității ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau care sunt judecați în stare de libertate ori eliberați provizoriu pe cauțiune, beneficiază de coeficientul minim al gradului profesional deținut stabilit potrivit pct.27 din Anexa nr. 1 Ia O.M.A.I. nr.S/629/2008, respectiv 1,90, act normativ emis în conformitate cu prevederile H.G. nr.070/2004. Pârâtul a precizat faptul că Ia data emiterii ordinului menționat au fost respectare normele de tehnică legislativă stabilire prin Legea nr.24/2000 și H.G. nr.1226/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000, ordinele cu caracter normativ, se emit pe baza și executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, iar în formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute Ia art.,42 alin. 4 din legea mai sus menționată.

Potrivit prevederilor legale invocate, pârâtul învederează faptul că O.M.A.I. nr.S/629/2008 a fost emis în conformitate cu prevederile O.G. nr. 38/2003 și

H.G. nr. 070/2004. acte normative în care sunt prevăzuți coeficienții de salarizare atât pentru polițiștii aflați la dispoziția unității ca urmare a cercetării penale (H.G. nr.070/2004).

Astfel, coeficienții de salarizare minimi pentru polițiștii care sunt puși la dispoziția unității ca urmare a cercetării penale, stabiliți în baza prevederilor H.G. nr.070/2004 și O.M.A.I. nr.S/629/2008. implicit 1.90 pentru polițiștii cu gradul de agent-agent șef principal, vin ca o sancțiune pentru această categorie de personal. În situația în care se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum și în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal

(respectiv se dovedește nevinovăția) politistul este repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție.

În ceea ce privește fondul cauzei, pârâtul a învederat că prin decizia de imputare nr. 3. /_ emisă de I.G.P.F.R. și modificată ulterior prin decizia de modificare nr. 3. /_ s-a dispus imputarea în sarcina intimatului- reclamant a sumei de 9.446,21 lei reprezentând prejudiciu creat I.J.P.E. Satu M. prin încadrarea eronată pe coeficienți de ierarhizare m,inimi ai salariului pentru funcția îndeplinită de polițiști de frontieră puși la dispoziția I.J.P.F. Satu mar, în condițiile art. 65 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițiștilor cu modif.și complet.ulterioare.

A mai precizat pârâtul că decizia de impunere a fost întocmită conform modelului din Anexa nr. 2 la I.m.i. nr. 830/199 privind răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse.

În ceea ce privește faptul că nu se putea stabili răspunderea materială în sarcina intimatului-reclamant întrucât nu există un prejudiciu material efectiv, direct sau indirect, real, cert și actual, pârâtul a invocat dispozițiile art. 45 alin. 1 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale po1ițiștilor, cu modificările și completarile ulterioare, în vigoare la acea dată precum și prev. pct.

27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale politiștilor aprobate prin O.M.I.R.A. nr. S/629 din_ . care prevăd coeficienții de ierarhizare minuni ai salariului pentru funcția îndeplinită, corespunzători gradelor profesionale pe care le au polițiștii, respectiv pentru gradul de agent- agent șef principal fiind prevăzut coeficientul minim de 1.90.

În opinia pârâtului, în mod eronat după data de_ (data intrării în vigoare a O.M.I.R.A. nr. S/629 din data de 30.09.200X), după punerea la dispoziție, polițiștii de frontieră au fost încadrati pe coeficienți mai mari decât cei prevăzuți în respectivul ordin, iar din această cauză LT.P.F. Sant-M. a plătit acestora salarii mai mari decât aveau dreptul conform legii. deci implicit s-a creat o pagubă în patrimoniul acestei instituții.

Urmare a faptului că agentul șef adjunct Gheaur Cosmin S., polițist pus la dispoziție, a fost achitat pârâtul consideră că intr-adevăr paguba creată în patrimoniul IJ.P.F. Satu M. a fost diminuată, fiind necesară recalcularea deciziilor de imputare, în conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. 1 din O.G. nr.121/1998.

În sprijinul susținerilor sale, pârâtul a invocat și pct.182 din I.m.i. nr. 830/1999 privind răspunderea materială a militarilor pentru pagube produse, art. 24 alin. 2 din O.G. 121/1998 care se aplică în materie de răspundere materială a polițiștilor și potrivit cărora răspunderea materială se va stabili în sarcina celor din vina cărora s-a produs paguba, în speță, intimatul-reclamant. Așadar, prin semnarea dispozițiilor prin care s-au acordat polițiștilor puși la dispoziție drepturi salariale mai mari decât prevedea legea, intimatul-reclamant și-a asumat întreaga responsabilitate și în ceea ce privește eventualele efecte juridice pe care acestea le vor produce, urmare a constatării ulterioare a nelegalității sau inadvertențelor ce pot apare în conținutul lor.

Apoi, C. de cercetare administrativă a arătat că paguba a fost generată de faptul că respectiv, după data de_, respectiv data intrării în vigoare a

O.m.a.i. nr. S/629. polițiștii de frontieră puși la dispoziție nu au fost trecuti pe coeficientul de ierarhizare prevăzut de ordin (1.90), aceștia rămânând încadrati pe vechii coeficienti de ierarhizare (2.10). Ulterior, după dispozitii succesive emise de Inspectorul Șef al I.J.P.F. Satu M., în cursul anilor 2009, respectiv 2010, coeficientul de ierarhizare de 2.10 al politistilor de frontieră puși la dispozitie a fost asimilat cu coeficientul de ierarhizare de 2.60. În acest sens, pârâtul a

învederat faptul că, deși acest coeficient de ierarhizare de 2.60 nu a fost mentionat în mod expres în procesul-verbal de cercetare administrativă, acest coeficient nu a fost neconstatat sau omis de către comisia de cercetare administrativă, deoarece la pct. e) din Procesul-verbal de cercetare administrativă nr. 322268/_ "Răspunzători de producerea pagubei" se specifică faptul că, "C. de cercetare administrativă din cadrul I.G.P.F stabilește că, răspunzători de producerea pagubei înregistrare în patrimoniul I.J.P.F. Satu M., se fac polițiștii de frontieră care, prin acțiune au întocmit, avizat și aprobat sau prin inacțiune (omisiune) nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu pentru întocmirea, avizarea și aprobarea dispozițiilor de personal ale celor 31 de polițiști de frontieră puși la dispoziție, menționați la punctul c), pentru perioada_ -_ .

Așadar, comisia de cercetare administrativă a reținut în sarcina acestora faptul că sunt răspunzători de producerea pagubei înregistrare în patrimoniul

I.J.P.F. Satu M., cei care au întocmi, avizat și aprobat sau nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu pentru întocmirea, avizarea și aprobarea dispozițiilor de personal prin care polițiști de frontieră puși la dispoziție au fost încadrați pe coeficienți de ierarhizare mai mari decât cei prev. în O.M.A.I. nr. S/629/2008, nefiind necesară indicarea expresă a coeficienților.

Mai mult decât atât. așa cum se specifică în adresa I.J.P.F Satu M. nr. 1454454/_, introducerea coeficienților în program s-a făcut în baza dispozițiilor șefului I.J.P.F Salu M., în care sunt menționați coeficienții pe care urmează să fie salarizați polițiștii puși la dispoziție, dispoziții de personal care se regăsesc în Procesul-verbal de cercetare administrativă.

În final, pârâtul a precizat că pentru anul 2009, sumele nete de imputat calculare de către compartimentul financiar al I.J.P.F Satu M. pentru diferența dintre coeficientul 1,90 - 2.60, nu sunt eronate ci conforme statelor de plată, state întocmite prin punerea în aplicare a coeficienților de ierarhizare menționați în dispozițiile de personal pe care aceștia le-au emis, avizat sau aprobat.

În recursul pârâtului I. G. AL P. DE F.

se solicită admiterea acestuia, cu consecința desființării sentintei atacate, cu consecința menținerii Deciziei de imputare nr. 3. din_ emisă de I. G. al P. de F.

. modificată prin Decizia nr. 3. din_ . precum și a Hotărârii nr. 3. din_ pronunțată de C. de Soluționare a Contestațiilor din cadrul IGPF, respectiv a Hotărârii nr. 104/_ pronuntată de C. de J. a I. din cadrul M. ui A. și I. ca legale și temeinice.

În motivarea recursului, pârâtul a adus critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii recurate, apreciind că în mod eronat și cu aplicarea greșită a legii, instanța de fond a reținut că reclamantului, funcționar public cu statut special, nu i se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor și nici cele ale Instrucțiunilor nr. 830 din 1999.

În opinia recurentului, O.G. nr. 121/1998 nu se referă exclusiv la personalul contractual din cadrul instituțiilor respective, ci la "personalul civil", fără a desemna semnificația acestei noțiuni. Chiar dacă Ordinul M.I.R.A. nr. 45/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial, este de evidență că noțiunea "personalul civil" include atât personalul contractual (respectiv persoanele angajate în baza unui contract de muncă", cât și functionarii publici.

În acest sens, este de remarcat că la data edictării Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 nu existau funcționari publici în cadrul instituțiilor militare indicate la art. 2 din acest act normativ, demilitarizarea unora din aceste institutii intervenind în anul 2002, în cazul M. ui A. și I. - prin Legea nr. 360/2002. În acest context, legiuitorul nu putea să aibă în vedere - la data edictării O.G. nr. 121/1998 - decât o distincție între militari și personalul

contractual. Cu toate acestea, legiuitorul din 1998 a utilizat noțiunea "personalul civil", mai cuprinzătoare decât aceea a personalului contractual. Folosind noțiunea "personalul civil", legiuitorul a înțeles să extindă aplicarea acestei reglementări și la orice persoană care își desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor indicate la art. 2 din acest act normativ, rezultând de aici că expresia "personalul civil" nu poate fi interpretată ca incluzând numai personalul contractual, iar nu și funcționarii publici. Drept urmare, prin utilizarea noțiunii "personalul civil", legiuitorul a avut în vedere semnificația adjectivului "civil" care este opusă aceleia de "militar", prin personal civil înțelegându-se, așadar, personalul care nu are calitatea de militar, cum este și cazul functionarilor publici.

În concluzie, este evidet că, în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, această reglementare este aplicabilă și funcționarilor publici din cadrul M. ui A. și I., așadar este aplicabilă și intimatului-reclamant.

În ceea ce privește excepția de nelegalitate parțială a dispozitiilor pct. 27.2 din Normele metodologice privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor aprobate prin Ordinul O.M.I.R.A. nr. S/629/2008 din_ privind coeficientul de ierarhizare de 1,90 prevăzut pentru "agenti - agenti principali", pârâtul apreciază că, în mod nelegal, a fost admisă de către instanta de fond, având în vedere următoarele aspecte:

În conformitate cu prevederile capitolului V din Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 070/2004, coeficientul de ierarhizare minim prevăzut pentru funcții de execuție specifice categoriei agenților din cadrul inspectoratelor județene ale P. de F. și unități subordonate Direcțiilor P. de F. este cel aferent agentului debutant (1,90) iar coeficientul maxim pentru această categorie de polițiști este cel aferent agentului principal (2,40).

În acest sens, punctul 27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobate prin O.M.A.I. nr._ stipulează același coeficient de ierarhizare minim (1,90) aplicabil în cazul polițiștilor cercetați si judecați în stare de libertate - pusi la dispozitie.

Este de menționat că, în conformitate cu prevederile art.13 și 14 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, polițiștii pot fi debutanți sau definitivi și se încadrează în două categorii: corpul ofițerilor de poliție cu studii superioare și corpul agenților de poliție, care cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă. Astfel, cuantumul coeficientului de ierarhizare minim (1,90) este reglementat atât de O.M.A.I. nr._, cât și de Hotărârea Guvernului nr. 070/2004 (act normativ pe care instanța de fond l-a ignorat) privind stabilirea coeficienți lor de ierarhizare, pe grade profesionale, pentru funcțiile îndeplinite de polițiști, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, susține pârâtul, instanța de fond nu a avut în vedere, la soluționarea excepției de nelegalitate, faptul că prevederile pct. 27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobate prin O.M.I.R.A. nr._ se referă la situația particulară a polițiștilor puși la dispozitie, spre deosebire de coeficienții prevăzuți la pct. 82 din Anexa 1 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, care reprezenta norma generală. Drept urmare, pct. 27.2 din Normele metodologice reglementează o situație aparte, aceea a polițiștilor puși la dispoziție, reglementând practic și detaliind art. 45 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, nefiind vorba de o neconcordanță cu dispozițiile acestui din urmă act normativ și nici de o modificare, cum a reținut instanța de fond, ci

de o normă de aplicare a art. 45 alin. 1 din O.G. nr. 38/2003.

Astfel, în opinia pârâtului, este neîntemeiată excepția de nelegalitate a pct.

27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor privind coeficientul de ierarhizare de 1,90 prevăzut pentru "agenți-agenți principali", având în vedere faptul că acest punct reglementează situația specială a polițiștilor puși la dispoziție, în acord cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 070/2004, necontravenind nici dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 care reglementează cadrul general al coeficienți lor aferenți polițiștilor.

De asemenea, conform art. 45 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la acea dată, prevedea faptul că "polițiștii cercetați și judecați în stare de libertate - puși la dispoziție - beneficiază de coeficienții de ierarhizare minimi ai salariului pentru funcția îndeplinită, corespunzători gradelor profesionale pe care le au, salariului pentru gradul profesional deținut, gradațiile la care au dreptul, precum și de sporul pentru misiune permanentă, până la definitivarea situatiei".

Totodată, la pct. 27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobate prin O.M.I.R.A. nr. 5/629 din_, se prevăd coeficienții de ierarhizare minimi ai salariului pentru funcția îndeplinită, corespunzători gradelor profesionale pe care le au polițiștii,

În mod eronat, după data de_ (data intrării în vigoare a O.M.I.R.A. nr. S/629 din_ ), după punerea la dispoziție, polițiștii de frontieră au fost încadrați pe coeficienți mai mari decât cei prevăzuți în respectivul ordin, iar din această cauză, I.J.P.F. Satu-M. a plătit acestora salarii mai mari decât aveau dreptul conform legii, deci implicit s-a creat o pagubă în patrimoniul acestei instituții.

Urmare a faptului că agentul șef adjunct Gheaur Cosmin S., polițist pus la dispoziție, a fost achitat, pârâtul consideră că într-adevăr paguba creată în patrimoniul I.J.P.F. Satu M. a fost diminuată, fiind necesară recalcularea deciziilor de imputare, însă, această situație se încadrează la art. 35 alin. 1 din

O.G. nr.121/1998, care prevede faptul că "Hotărârile definitive pot fi revizuite de organul care le-a pronunțat, la cererea militarilor interesați, a comandanților sau șefilor unităților ori a șefilor organelor de control financiar de gestiune, când au fost descoperite fapte sau acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluționării cauzei, precum și alte cazuri prevăzute din lege".

De asemenea, la pct.182 din I.M.1. nr. 830/1999 privind răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse se stipulează că: "În sensul art. 35 alin (1) din ordonanță, prin fapte sau acte noi se înțeleg acele fapte sau acte care s-au produs și respectiv au existat înainte de luarea hotărârii ce se cere revizuită, dar nu au putut fi prezentate la acea dată fiind descoperite ulterior". În acest sens, pârâtul consideră că reclamantul are la dispoziție o altă cale procedurală pentru reducerea corespunzătoare a Deciziilor de Imputare.

În final, pârâtul critică sentința instanței de fond și sub aspectul cheltuielilor de judecată, apreciind că în ceea ce privește obligarea în solidar a instituțiilor pârâte la plata cheltuielilor de judecată, solidaritatea nu se presupune, ea având un caracter legal. Așadar, având în vedere că instanța de fond a admis acțiunea ca urmare a constatării nelegalității parțiale a dispozițiilor de la pct. 27.2 din Normele metodologice privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobate prin Ordinul MIRA nr._ din_, act normativ emis de Ministerul Administrației și Internelor, pârâtul consideră că doar această instituție ar trebui obligată la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă.

Intimatul-reclamant BUD T. G. a depus întâmpinare

prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiate a recursurilor formulate și menținerea

sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, deoarece instanța de fond în mod corect a reținut nelegalitatea dispozițiilor pct. 27.2 din Ordinul M.I.R.A. nr. S/629/_, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând recursurile formulate din perspectiva motivelor invocate, Curtea le- a apreciat ca fiind nefondate din următoarele considerente

:

Prin sentința civilă nr. 362 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 27.2 (ultima poziție din tabel referitoare la funcția agent-agent șef principal) din Normele metodologice pivind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobate prin OMIRA nr.S/629/2008.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul BUD T. G. împotriva pârâților MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - C. DE J. A I.

cu sediul în B. și I. G. AL P. DE F. și, în consecință, s-a anulat hotărârea nr.104 din_ adoptată de comisia de jurisdicție a imputațiilor din cadrul MAI, s-a anulat hotărârea nr. 3. din_ adoptată de

C. de soluționare a contestațiilor din cadrul IGPF, s-a anulat decizia de imputare nr. 3. din_ emisă de IGPF modificată prin decizia nr. 3. din_, iar pârâții au fost obligați, în solidar, la restituirea sumelor încasate în executarea deciziei de imputare, actualizate cu indicele inflației la data plății efective precum și la plata cheltuielilor judiciare în favoarea reclamantului în sumă de 1570,62 lei.

Prin Decizia de imputare nr. 3. din data de_ emisă de către I.

G. al P. de F. Române și modificată ulterior prin Decizia de modificare nr. 3. din_ s-a dispus imputarea în sarcina reclamantului a sumei de 9.466,21 lei reprezentând "prejudiciul creat I.J.P.F. Satu M. prin încadrarea eronată pe coeficienți de ierarhizare minimi ai salariului pentru funcția îndeplinită de polițiștii de frontieră puși la dispoziția I.J.P.F. Satu M. în condițiile art. 65 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare. Deciziile de Imputare au fost întocmite conform modelului anexă nr. 2 din I.M.I. Nr. 830/1999 privind răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse. La art.1 din Deciziile de Imputare, emise în sarcina acestuia, se specifică în mod clar faptul că " suma imputată reprezintă prejudiciul creat prin încadrarea eronată pe coeficienții de ierarhizare minimi ai salariului pentru funcția îndeplinită de polițiștii de frontieră aflați la dispoziția I.J.P.F. Satu M. ".

Autoritatea administrativă a statuat că, în mod eronat, după data de _

, după punerea la dispoziție, polițiștii de frontieră au fost încadrati pe coeficienți mai mari decât cei prevăzuți în respectivul ordin, iar din această cauză, I.J.P.F. Satu-M. a plătit acestora salarii mai mari decât aveau dreptul conform legii, deci implicit s-a creat o pagubă în patrimoniul acestei instituții.

Răspunderea materială a reclamantului s-a realizat temeiul prevederilor art. 2 și 9 din O.G. nr. 121/1998 și ale pct. 27 indice 1 din Instrucțiunile Ministrului de Interne nr. 830/1999 privind răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse, cu modificările și completările ulterioare.

Pârâtul susține că prin modificările aduse Instrucțiunilor nr. 830 din _

, conform OMAI nr. 457 din_ aceste instrucțiuni au devenit aplicabile nu doar militarilor ci și funcționarilor publici civili cu statut special. Corect retine prima instanta ca Ordinul 457/2003 nu are valoarea unui act normativ, acesta nefiind adus la cunoștința publicului prin publicare în Monitorul Oficial. În consecință, răspunderea materială a reclamantului nu putea fi instituită după procedura reglementată de OG nr.121/2008 care era aplicabilă exclusiv militarilor. Din perspectiva prevederilor art.1, art.73 alin.1, art.78 alin.1 din Legea 360/2002, reclamantului, care nu avea statutul de militar, fiind doar un

funcționar public și cu statut special, trebuia să i se anagajeze răspunderea materială în concordanță cu procedura reglementată de Legea 188/1999.

Instrucțiunile nr.830/1999 erau aplicabile doar militarilor, nu și funcționarilor publici cu statut special. Autoritatea administrativă a reținut că reclamantul trebuie să răspundă pentru prejudiciul care s-a cauzat instituției prin greșita aplicare al coeficienților de ierarhizare minimi prevăzuți pentru polițiștii puși la dispoziție întrucât constatarea pagubei s-a realizat după un an de la data primirii sumelor nedatorate. Or, dispozițiile art. 24 din OG 121/1998 nu erau și nu puteau fi aplicate în vederea angajării răspunderii materiale a reclamantului care nu avea statut de militar. Nicăieri în conținutul Legii 188/1999 nu se face trimitere la completarea dispozițiilor acestui act normativ cu prevederile OG 121/1998. Or, legea care reglementează statutul polițistului, stabilește în mod foarte clar că în cazul funcționarilor publici cu statut special, dispozițiile Legii 360/2002 se completează doar cu prevederile Legii 188/1999. Nefiind aplicabile regulile instituite de OG 121/1998, nu erau incidente nici dispozițiile instrucțiunilor 830/1999 despre care pârâta susține că ar fi fost modificate prin Ordinul MAI 457/2003. Mai mult, nu s-a probat caracterul de act normativ al Ordinului 457/2003 ordin care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

De asemenea si in ipoteza in care s-ar admite că angajarea răspunderii materiale a reclamantului era posibilă conform procedurii instituite de OG 121/1998, decizia de imputare este nelegală, întrucât dispozițiile punctului 27.2 aprobate prin Ordinul MIRA nr.S/629/2008 contravin normelor cu forță juridică superioară. Prevederile pct.27.2 din Normele metodoligice privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor aprobate prin Ordinul Ministrului I. si Reformei Administrative nr.S/629 din_ stabilesc coeficientii de ierarhizare minimi ai salariului pentru functia îndeplinită, corespunzător gradelor profesionale pe care le au politistii pusi la dispozitie în conditiile art.65 din Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările ulterioare, si ale art.45 din O.G. nr.38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor.

Potrivit dispozitiilor art.45 alin.(1) din O.G. nr.38/2003 in vigoare la acea data, politistii cercetati si judecati în stare de libertate - pusi la dispozitie - beneficiază de coeficientii de ierarhizare minimi ai salariului pentru functia îndeplinită, corespunzători gradelor profesionale pe care le au, salariul pentru gradul profesional detinut, gradatiile la care au dreptul, precum si de sporul pentru misiune permanentă, până la definitivarea situatiei.

Ordinul M.I.R.A. nr.S/629/2008 a intrat în vigoare începând cu data de_ si a stabilit, în mod concret, la pct.27.2 din norme, care sunt coeficientii de ierarhizare minimi ai salariului pentru functia îndeplinită, corespunzător gradelor profesionale pe care le au politistii pusi la dispozitie. Insa la ultima pozitie din tabel respectiv cea referitoare la Agent - Agent sef principal a stabilit coeficientul minim de 1,90, coeficient care in fapt este atribuit agentului debutant. Până la data de_ nu a existat un act normativ care să stabilească în mod concret care sunt coeficienti minimi de ierarhizare ai salariului pentru funcția - îndeplinită de care beneficiau politistii pusi la dispozitie, acestia stabilindu-se conform prevederilor H.G. nr.070/2004 modificată prin H.G. nr.035/2007 si OMAI NR._ .

Astfel, pentru agentii de politie pusi la dispozitie în temeiul art.65 din Legea nr.360/2002, coeficientul minim de ierarhizare ai salariului pentru functia îndeplinită era stabilit la nivelul celei mai mici functii prevăzute în statul de organizare, cea de agent IV, căreia înainte de_ îi corespundea coeficientul 2,10 ( ulterior coeficientul de 2,10 fiind asimilat cu cel de 2,60 începând cu _

). Cea mai mică functie de agent de politie definitiv din statul de organizare era,

conform H.G. nr.035 din_ si Ordinului ministrului administratiei si internelor nr.I/0506 din_ si OG nr. 107/_, cea de agent IV având un coeficient de 2,10, în timp ce functiei de agent debutant îi corespundea un coeficient de 1,90.

Odată cu intrarea în vigoare a Ordinului M.I.R.A. nr.S/629/2008, respectiv data de_, s-a stabilit că pentru agentii de politie pusi la dispozitie coeficientul minim ai salariului pentru functia îndeplinită va fi de 1,90, în conditiile în care acest coeficient minim corespundea conform H.G. nr. 035 din_ si Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. I/0506 din_ functiei de agent debutant.

Prevederile pct.27.2 din Ordinul M.I.R.A. nr.S/629/2008 nu sunt în concordanță cu actele normative cu forță juridică superioară în vederea aplicării cărora a fost emis. Potrivit acestor dispoziții un agent de politie, care a fost definitivat în "profesie si are o anumită vechime în profesie pus la dispozitie trebuie salarizat pe perioada punerii la dispozitie conform unui coeficient de salarizare care corespunde funcției publice de agent debutant( respectiv coeficientul de 1,90).

Dispozitiile art.45 alin.l din O.G. nr.38/2003 modificate prin HG 035/2007 si OG 107/2008 aflate în vigoare până la data de_, prevedeau că politistii pusi la dispozitie beneficiază de coeficientii de ierarhizare minimi ai salariului pentru functia îndeplinită, corespunzător gradelor profesionale pe care la aveau, or, agentul de politie definitivat în profesie, care poate ocupa numai o functie de agent 1, II, III sau IV, nu putea fi plătit conform unui coeficient de ierarhizare care corespunde unei functii de agent debutant (coeficientul de 1,90 stabilit de art.27.2 din O.M.I.R.A. .nr.S/629/2008) întrucât functia îndeplinită de acesta este cea corespunzătoare unui agent de politie definitivat în profesie.

Potrivit prevederilor art.21 din Legea nr.360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările ulterioare, salarizarea agentilor de politie pe functia de agent debutant se face numai pentru o perioadă de stagiu de 6 luni si numai în cazul absolventilor scolilor de formare a agentilor de politie. La expirarea perioadei de stagiu, politistul sustine examenul de definitivare în profesie, astfel că începând cu acel moment agentul de politie nu mai poate avea statutul de agent debutant si nici nu mai poate fi salarizat conform acestei functii.

Interpretarea dată de către M.A.I. prevederilor art.45 din O.G. nr. 38/2003 cu modificarile ulterioare, prin normele de aplicare stabilite la pct. 27.2 (cu referire la Agent-Agent sef principal) din O.M.I.R.A. nr.S/629/2008 este nelegală si neconformă cu textul ordonantei guvernului, neexistând nicio dispozitie legală care să permită salarizarea unui agent de politie definitivat în profesie pus la dispozitie în conditiile legii, conform unui coeficient de salarizare care corespunde în realitate celui de agent debutant.

Cea mai mică funcție prevăzută în statul de organizare al I. ui Județean al P. de F. Satu M., în luna ianuarie 2009, corespunzătoare gradului profesional de agent-agent șef principal era funcția de agent IV, prevăzută cu gradul de agent-agent șef principal, coeficient de ierarhizare 2,60;

Coeficienții de ierarhizare prevăzuți de O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare la nivelul lunii ianuarie 2009 erau stabiliți prin H.G. nr.

035 din_, cu modificările și completările ulterioare și prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1/0502 din_ prin care s-a aprobat lista cu asimilarea funcțiilor polițiștilor prevăzute în statele de organizare ale P. de F. Române. Coeficienții de ierarhizare minimi prevăzuți de actele cu forță juridică superioară Ordinului MIRA nr.S/629/2008 trebuiau respectați chiar și în situația polițiștilor puși la dispoziție.

Curtea mai retine ca niciunul dintre motivele de recurs invocate de catre recurenti nu pot fi validate, astfel incat potrivit art 20 din Legea nr 554/2004 raportat la art 312 cod pr civ va respinge recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - C. DE J. A I. și

I. G. AL P. DE F. împotriva sentinței civile nr. 362 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - C. DE J. A I. și I. G. AL P. DE F.

împotriva sentinței civile nr. 362 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 aprilie 2013.

PREȘEDINTE,

G. -A. N.

JUDECĂTOR,

M. B.

JUDECĂTOR,

R. -R. D.

GREFIER,

A. B.

Red.G.A.N./_ .

Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: S.AL H. .

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4225/2013. Contencios. Anulare act administrativ