Decizia civilă nr. 4238/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR.4238/2013
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S.
G.: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul F. V., împotriva sentinței civile nr. 844 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., cauza privind și pe intimata I. P. M. -S.
P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de _
, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art.1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 582 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, cauza fiind în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 844 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. s-a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamantul F. V. în contradictoriu cu pârâta I. P. M.
-S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. .
În considerente, se reține că o asemenea cerere este admisibilă în lumina asigurării eficacității dreptului UE.
Cu toate acestea, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin.1 teza II Cod procedură civilă, reclamantul trebuie să-și probeze pretențiile și afirmațiile.
Or, în speță reclamantul nu a făcut dovada împrejurărilor din care să rezultă că este îndeplinită condiția urgenței prevăzută de art. 581 Cod procedură civilă.
Simplul fapt că nu poate să-și folosească autovehiculul nu este de natură să realizeze condiția urgenței, în caz contrar nemaiexistând aproape nicio diferență între acțiunea de fond și procedura specială a ordonanței președințiale.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul F. V.
, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii acțiunii reclamantului și în consecință, obligarea pârâtei să autorizeze provizoriu circulația pe teritoriul României a autovehiculului neînmatriculat Opel Vectra cu nr. identificare WOLO3BF68Y7078306, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În motivarea recursului se arată că reclamantul a achiziționat autovehiculul de ocazie, înmatriculat pentru prima dată la_ în Franța.
Întrucât la înmatricularea acestui autovehicul pentru prima dată în România - în concret jud. M. - pârâta percepe o taxă, denumită succesiv "taxă specială pentru autovehicule și autoturisme";, reclamanta s- a adresat cu o acțiune în obligația de a face pentru înmatricularea acestui autovehicul, fără plata acestei taxe.
Prin cererea de ordonanța președințială reclamantul solicită obligarea pârâtei să autorizeze circulația pe teritoriul României a autovehiculului cu date de identificare din petit, proprietatea reclamantului, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cererii de înmatriculare definitivă a acestui autovehicul, fără plata taxei auto percepute de pârâtă cu încălcarea dispozițiilor art. 110 paragraful I din T.F.U.E.
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulatie, în statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piata natională."
Prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și prin decizia, Înaltei Curti de C. și Justitie a fost recunoscut dreptul cetăteanului român - devenit si cetătean european - de a se bucura de prerogativele dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de ocazie achizitionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene fără a plăti taxa auto la înmatriculare stabilită de către CJUE ca fiind o taxă discriminatorie, care contravine dispozițiilor dreptului comunitar.
Cu toate acestea, pârâta I. P. JUDETULUI ARAMURES - S.P.C.R.P.C.Î.V. - nesocotește acest drept și refuză înmatricularea fără plata taxei a acestui autovehicul, obllgându-l pe cetăteanul român și european să se adreseze justitiei pentru a i se recunoaște în justitie acest drept.
Este adevărat, justitia admite actiunea, dar I. P. Judetului M. - S.P.C.R.P.C.I.V. - atacă hotărârea instantei de fond cu recurs.
Astfel, urgența este justificată prin faptul că dreptul de proprietate asupra autovehiculului presupune, în principal, dreptul proprietarului de
a folosi acel autovehicul, adică de a circula cu el pentru a-și satisface trebuintele activitătii zilnice. În epoca noastră autovehiculul nu mai este un lux ci o necesitate.
În acest context a nu autoriza imediat circulatia provizorie a acestui autovehicul în România însemnează a aduce atingere dreptului proprietarului de a se folosi de bunul său.
Or, dreptul de proprietate privată este garantat de Constitutia României (art.44), este un drept fundamental și perpetuu și orice împiedicare a titularului de a se bucura de prerogativele acestuia constituie o păgubire ireparabilă a acestui drept, în întelesul dispozitiilor art.581 C.pr.civ.
Caracterul vremelnic al măsurii este evident, întrucât autorizarea provizorie a circulației autovehiculului în România privește numai perioada până la care se va solutiona în mod irevocabil dosarul de înmatriculare definitivă.
Cea de-a treia conditie, care rezultă din caracterul vremelnic al măsurii este ca instanța să nu cerceteze fondul dreptului. Or, în speță, este limpede că fondul dreptului este judecat în dosarul de înmatriculare definitivă, menționat în petit.
În aceste împrejurări, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate, nu este lipsită de importanță examinarea In ce măsură aparenta dreptului este in favoarea sau nu a reclamantului.
Or, potrivit-celor două hotărâri ale C.J.U.E. În cauzele TATU și NISIPEANU contra României cât și potrivit Deciziei nr. 24/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție reclamantul are câștigată în favoarea sa aparenta dreptului de a-și înmatricula definitiv autovehiculul în România fără plata taxei auto percepută de pârâtă cu nesocotirea dispozițiilor art. 110 paragraful I din T.F.U.E.
Prin întâmpinarea formulată, I. P. - JUDEȚUL M.
a arătat că în ce privește urgența, aceasta constituie o cerință esențială atât pentru exercitarea cererii cât și pentru admisibilitatea ordonanței.
Art. 996 Cod pr. civ. prevede situațiile în care se poate aprecia urgenta, anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ori. în cauză, nu este incidentă niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 996 Cod pr. civ., astfel încât cerința urgenței nu este indeplinită.
În momentul achiziționării autovehiculului în cauză reclamantul a cunoscut atât situația de fapt a autovehiculului cât și situația de drept. Mai mult urgența nu se justifică având în vedere că reclamantul poate plăti taxa pentru emisiile poluante și ulterior, să solicite instanței de judecată restituirea taxei de poluare dacă o consideră "ilegală" deoarece nu putem să punem în relație de interdependență între faptul că nu poate utiliza autovehiculul și situația că acesta consideră o taxă prevăzută de lege pentru inmatricularea autovehiculelor în România ca fiind "ilegală".
S. P. C. R. P. de C. și I. a V. M. are obligația înmatriculării privizorii cu respectarea actelor normative în vigoare care reglementează acest domeniu de activitate (în speță O.M.A.I. nr.1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor) și obligația de a pune în executare actele Guvernului, care impun o anumită conduită în domeniul nostru de activitate.
Analizând sentința recurată prin prisma dispozițiilor art.304 și 3041
C. proc.civ., precum și a motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
În mod corect a stabilit instanța de fond că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile cumulative de admisibilitate ale ordonanței președințiale.
Astfel, în procedura ordonanței președințiale astfel cum este
reglementată de dispozițiile art.581 - 582 C.proc.civ., părțile au posibilități probatorii limitate de caracterul excepțional al acesteia și, ca atare, adoptarea unor măsuri care vizează o obligație de a face este admisibilă doar pentru ipoteza în care acestea ar duce la încetarea unor acte abuzive, instanța fiind chemată să cerceteze aparența dreptului, iar, în speță, această aparență nu operează în favoarea reclamantului.
În cauză, dreptul de proprietate pe care îl pretinde reclamantul nu este afectat prin neînmatricularea provizorie a autovehiculului, iar prejudiciul cauzat prin privarea de atributul de folosință al dreptului de proprietate este unul patrimonial, cuantificabil și se poate, deci, eventual repara, nefiind îndeplinită condiția urgenței promovării prezentei cereri.
Apoi, cerința neprejudecării fondului impune ca în cadrul procedurii ordonanței președințiale să se efectueze doar un examen sumar al cauzei, cu verificarea aparenței dreptului, dar fără a se antama problema existenței sau inexistenței dreptului subiectiv care poate să facă doar obiectul unei judecăți pe fond.
Potrivit art.7 alin.1 lit.i din OMAI 1501/2006, înmatricularea temporară se poate dispune doar dacă se face dovada plății taxei de înmatriculare, stabilită conform legii. Pe de altă parte, dispozițiile art.15 alin.1 și 2 statuează că autorizarea provizorie a circulației autovehiculelor și a remorcilor neînmatriculate se poate dispune pentru o perioadă ce nu va putea depăși 30 de zile, iar "vehiculului căruia i s-a acordat autorizație de circulație provizorie în condițiile prevăzute la alin. (1) i se pot atribui succesiv, în aceleași condiții, mai multe autorizații provizorii care nu pot
cumula mai mult de 90 de zile, cu cond iț ia ach ităr ii tu tur or tax elor ș i tar if elor
legale neces are în matr icul ăr ii, înainte de eliberarea următoarei autorizații
";.
În speță, s-a solicitat a se dispune înmatricularea provizorie a autovehiculului până la soluționarea dosarului nr._ al T. ui M.
, în care se va analiza tocmai obligația achitării taxei de poluare stabilite în temeiul dispozițiilor legale incidente. Pe cale de consecință, în cadrul ordonanței președințiale nu s-ar putea aprecia cu privire la valabilitatea taxei, care vizează în mod exclusiv fondul raporturilor dintre părți.
Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că, în temeiul art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge declarat de reclamantul F. V. împotriva sentinței civile nr.844 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
C. P. A. | M. | C. | M. | S. |
G.
V. D.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: S.O.
