Sentința civilă nr. 188/2013. Contencios. Ordonanță președințială
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.188/2013
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTOR: V. G.
GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în apelul formulat de către apelantul- reclamant M. Z. în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC E-SA E. N., având ca obiect ordonanță președințială.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată. Procedura de citare este îndeplinită. A. ul este legal timbrată. Intimata-pârâtă a depus întâmpinare. Părțile litigante au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea procedează la verificarea competenței în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.P.C. sens în care reține că este competentă general, material și teritorial să judece pricina potrivit art. 999 din N.C.P.C. raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 384/C/_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr._, s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta SC E-SA E. N. B. .
S-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul M. Z. în contradictoriu cu pârâta SC E-SA E. N. B. privind emiterea unei ordonanțe președințiale.
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că prin cererea formulată de reclamantul M. Z. în contradictoriu cu pârâta SC E-S.
A. E. N. B. se solicită a se dispune emiterea unei ordonanțe președințiale prin care pârâta să fie obligată să permită prestarea serviciului public de furnizare a agentului termic în M. Z. și să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatorii direcți pe întreaga rețea de termoficare din M. Z., în lungime totală de 15956 m, până la judecarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarelor nr._ și nr._ .
În considerentele acțiunii se menționează că obligația instituției este de a asigura continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unității administrative - teritoriale.
În data de 01 iulie 2010, Consiliul Local al M. ui Z. a hotărât gestionarea serviciului public prin atribuirea lui conform licitației publice.
În cadrul licitației publice organizate pentru atribuirea acestui serviciu s-a prezentat un singur ofertant respective SC RFV DISTRITERM SRL Z. - societate înființată prin HCL nr. 128/_ în care M. Z. deține 49 % din capital iar pârâta SC E-SA E. N. B. 51%.
În urma adjudecării prin licitație publică s-a procedat la încheierea contractului de delegare a serviciului public nr. 48062/_ .
Rețeaua de termoficare pe care se realizează distribuția energiei termice este în lungime totală de 15.956 m din care 6099 m constituie domeniul public al M. ui Z. iar 9857 m se află în proprietatea pârâtei prin achiziționarea acesteia de la SC Uzina Electrică SA Z. .
Este evident faptul că furnizarea în M. Z. a energiei termice pe rețeaua proprietate publică a M. ui Z. presupune trecerea prin rețeaua proprietate privată a pârâtei astfel încât prestarea acestui serviciu public este posibilă doar în condițiile utilizării întregii rețele de termoficare.
Între părți, există divergențe legate de modul de derulare al contractului de delegare care nu au fost soluționate nici până în prezent.
În acest context, reclamantul este în imposibilitatea încheierii unui contract de vânzare - cumpărare pentru partea de rețea proprietatea pârâtei până la clarificarea situației juridică a acesteia.
Prin urmare consideră că această cerere este admisibilă deoarece ne aflăm la începutul sezonului rece iar furnizarea agentului termic reprezintă un real pericol pentru sănătatea beneficiarilor care sunt copii de la toate unitățile de învățământ și persoane cu venituri mici.
Toate cele trei condiții pentru admisibilitatea unei astfel de cereri sunt îndeplinite în speță.
Pârâta E-SA E. N. B., a depus o întâmpinare invocând pe cale de excepție - autoritatea de lucru judecat.
În motivare se arată că reclamanta a formulat până la data cererii din prezentul dosar, alte 4 cereri de ordonanțe președințiale în dosarele_ ,_ ,_ și_, în toate soluția definitivă fiind în favoarea pârâtei, iar alte două cereri de ordonanță președințială cu identitate de obiect sau cel puțin scop și cauză, împotriva acelorași părți, fiind formulate de către Uzina Electrică Z. SA în dosarele_, cu soluție definitivă în favoarea pârâtei E-S., respectiv_ cu termen de judecată la_ ,
iar împrejurările de fapt nu s-au modificat între timp.
A considerat pârâta ă și pe fond cererea nu este întemeiată.
Condiția urgenței nu este îndeplinită pentru că în această situație pârâta ar fi forțată să predea reclamantului rețeaua de termoficare deși a avut suficient timp să rezolve pe cale amiabilă întregul litigiu.
Nici condiția vremelniciei nu este îndeplinită - deoarece măsura solicitată tinde să fie una definitivă și să aibă ca efect lipsirea proprietarului de folosința bunului său.
De asemenea, este clar că instituirea acestei măsuri ar echivala cu prejudicierea fondului, pentru că nu există temei juridic pentru a forța societatea să dea spre utilizare un bun al său - cumpărat în mod legal.
Pronunțându-se cu prioritate asupra excepției autorității de lucru judecat - invocată de către pârâtă - tribunalul a respins-o având în vedere că nu se poate reține faptul că obiectul este același, iar pe de altă parte conform art. 1001 Cod procedură civilă, ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o alta - numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o. Ordonanțele la care se face
trimitere de către pârâtă, au fost formulate la începutul acestui an și vizau situații aplicabile doar pentru acea perioadă.
În ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că la data de 1 iulie 2010 Consiliul Local al Mun. Z. a hotărât gestionarea serviciului public de alimentare cu energie termică cuprinzând acte de transport, distribuție și furnizare agent termic în forma gestiunii delegate.
În urma licitației s-a procedat la încheierea contractului de delegare a serviciului public nr. 48062/20.10.10.
La data de_ pârâta a notificat M. Z. despre încetarea contractului de delegare a serviciului începând cu_ motivând imposibilitatea realizării serviciului.
Între părți s-a ivit o situație litigioasă, iar în perioada tratării acestor divergențe, SC E S. ZA DISTRITERM SRL Z. a procedat la înstrăinarea tronsonului pârâtei E-SA E. N. B. . Pe rolul tribunalului există un litigiu privind anularea respectivei tranzacții.
Conform prevederilor art. 996 Cod procedură civilă alin. 1 instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Existența condiției vremelniciei este asigurată prin înregistrarea dosarului_ .
Însă, în ce privește neprejudicierea fondului, instanța a reținut că prin admiterea unei astfel de cereri s-ar prejudicia fondul întrucât măsura ar avea ca efect lipsirea proprietarului bunului de atributul de folosință fapt ce ar genera noi litigii.
În ce privește condiția urgenței, instanța a constatat că reclamantul a motivat îndeplinirea acestei condiții de faptul că deja temperatura a scăzut sub 10 grade pe timp de noapte, iar nefurnizarea agentului termic ar reprezenta un real pericol pentru persoanele care beneficiază de aceste servicii.
Acest motiv ar putea justifica luarea unei măsuri de urgență, doar în situația în care acele măsuri nu ar echivala cu însăși judecarea fondului cauzei și doar în cazul în care aparența dreptului ar fi în favoarea reclamantului. Ori, tribunalul a reținut că aceste condiții pentru admisibilitatea cererii nu sunt îndeplinite cumulativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, reclamantul M. Z., prin primar, solicitând admiterea acestuia si în consecință schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul obligării pârâtei să permită prestarea serviciului public de furnizare a agentului termic în municipiul Z. și să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatorii direcți pe întreaga rețea de termoficare din municipiul Z., în lungime totală de 15956 m, până la judecarea irevocabila a cauzei ce face obiectul dosarelor nr._ și nr._ pe care apelantul o consideră nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului s-a arătat că motivarea instanței de fond potrivit căreia prin admiterea cererii reclamantei "s-ar prejudicia fondul întrucât măsura ar avea ca efect lipsirea proprietarului bunului de atributul de folosință de fapt, ce ar genera noi litigii";, este cu totul nefondată întrucât instanța nu a avut in vedere conținutul și efectele admiterii petitelor cererii.
Astfel că nu poate fi vorba de o prejudecare a fondului cauzelor ce fac obiectul dosarelor nr._ și nr._ întrucât prin cererea de emitere
a ordonanței președințiale s-a solicitat doar obligarea pârâtei să permită prestarea serviciului public de furnizare a agentului termic în municipiul Z. si să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatorii direcți pe întreaga rețea de termoficare din municipiul Z., în lungime totală de 15956 m ceea ce reprezintă o obligație de a nu face, constând în obligarea pârâtei de a permite prestarea de către reclamant a serviciului public de furnizare a energiei termice si prin abținerea de la orice fel de acțiune de natură să împiedice furnizarea energiei termice, pe întreaga rețea de termoficare.
Astfel că, în calitatea reclamantului de titular al acestui serviciu public am solicitat obținerea acestei ordonanțe președințiale care să oblige pârâta în calitatea sa de proprietar doar a unei părți din rețeaua de termoficare, să nu împiedice furnizarea agentului termic pe rețeaua proprietatea publică a
M. ui Z., deci utilizarea bunului reclamantului.
Ori, obligarea pârâtei la această conduită de natură să permită prestarea serviciului prin abținerea de la orice acțiune de natură a împiedica
M. ui Z., să folosească rețeaua sa termica în îndeplinirea obligației legale de furnizare a agentului termic, potrivit art. art. 8 al Legii nr. 325 din 14 iulie 2006-Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, nu poate duce la concluzia eronată potrivit căreia admițând aceasta ordonanța ar avea ca efect lipsirea proprietarului de folosința bunul său.
Reclamanta menționează că acest tronson de rețea este un bun ce poate fi folosit exclusiv în prestarea serviciului de furnizare a energiei termice în M. Z., iar în prezent pârâta —intimată nu mai prestează acest serviciu, și nici nu utilizează acest bun în alte scopuri, astfel încât nu i se aduce vreun prejudiciu prin trecerea agentului termic prin porțiunea sa de rețea.
Prin urmare, nu poate fi vorba de privarea proprietarului de atributul folosinței așa cum a reținut instanța de fond.
Dimpotrivă, orice acțiune a pârâtei de natură să împiedice furnizarea agentului termic este de natură să împiedice exercitarea dreptului reclamantului de proprietate publică asupra rețelei deținute si de M. Z.
, astfel cum este identificata pe planșa desenata, existenta la dosar.
De asemenea, cererea s-a formulat în contextul în care M. Z. dorește preîntâmpinarea oricăror acțiuni ale pârâtei de natură să împiedice furnizarea agentului termic în municipiul Z., constând în închiderea tronsonului de rețea deținut de aceasta, așa cum de altfel a procedat si in sezonul de iarnă 2012-2013.
Astfel că prin adresa nr.9749/_ pârâta a procedat la închiderea tronsonului de rețea proprietatea acesteia ceea ce a condus la împiedicarea utilizării rețelei publice și implicit la nefurnizarea agentului termic.
Totodată, petitele M. ui Z. formulate în cadrul prezentei ordonanțe președințiale nu privesc in niciun caz obligarea pârâtei la predarea sau utilizarea bunului pârâtei, gratuit sau oneros, pentru a justifica astfel neîndeplinirea condiției neprejudecării fondului.
In această situație apreciază apelantul că instanța din eroare a apreciat că prin admiterea cererii s-ar prejudicia fondul dosarelor_ și nr._ .
Date fiind toate aspectele prezentate mai sus apelantul consideră că instanța de fond însă, în mod greșit, a respins cererea formulată, fără a
aprecia în mod corect faptul că instituirea acestei măsuri nu prejudecă fondul, este o măsură vremelnică și care se impune a fi instituită de urgență, așa cum s-a justificat prin cererea introductivă.
Având în vedere necesitatea asigurării continuității furnizării energiei termice în M. Z., serviciu indispensabil unui număr larg de persoane și instituții publice, până la judecarea cauzelor care fac obiectul dosarelor indicate, se impune de urgență luarea unor măsuri temporare pentru ca M.
Z. să poată furniza energie termică instituțiilor publice și persoanelor conectate la sistemul centralizat de încălzire.
In ce privește fondul cauzei, instituția reclamantă, potrivit prevederilor art. 8 alin. 2 lit. a din Legea nr. 325 din 14 iulie 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică are obligația de a "asigura continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităților administrativ-teritoriale";.
La data prezentei cereri autoritatea locală se află în imposibilitatea furnizării acestui serviciu întrucât:
La data de 1 iulie 2010 Consiliul Local al M. ui Z. a hotărât gestionarea serviciului public de alimentare cu energie termică cuprinzând activitatea de transport, distribuție și furnizare agent termic în forma gestiunii delegate, adică prin atribuirea acestui serviciu prin licitație publică.
În cadrul licitației publice organizate pentru atribuirea acestui serviciu s-a prezentat un singur ofertant respectiv SC RFV Distriterm SRL Z. - societate înființată prin HCL nr. 128/_ în care M. Z. deține 49% din capital iar pârâta SC E-SA Energiaszolgaltato N. . B. 51%.
În urma adjudecării prin licitație publică s-a procedat la încheierea contractului de delegare a serviciului public nr. 48062/_ .
Rețeaua de termoficare pe care se realizează distribuția energiei termice este în lungime totala de 15.956 m din care 6099 m constituie domeniul public al M. ui Z. iar 9857 m se află în proprietatea pârâtei prin achiziționarea acesteia de la SC Uzina Electrica Z. SA.
Este evident faptul că furnizarea în M. Z. a energiei termice pe rețeaua proprietate publică a M. ui Z. (a se vedea schița rețelei) presupune trecerea și prin rețeaua proprietate privată a pârâtei astfel încât prestarea acestui serviciu public este posibilă doar in condițiile utilizării întregii rețele de termoficare.
In prezent operator al serviciului de furnizare a energiei termice este SC Uzina Electrică Z. SA potrivit HCL nr.l77/_ . Această măsură a fost imperios necesară întrucât la data de_ SC E-S. ZA Distriterm SRL Z. prin administratorul desemnat de pârâta E-SA Energiaszolgaltato N. . B. Ungaria a notificat M. ui Z. încetarea contractului de delegare a serviciului cu data de_, motivând imposibilitatea realizării serviciului.
Prin corespondența purtată cu SC E-S. ZA Distriterm SRL Z., M.
Z. și-a menținut poziția constantă conform căreia încetarea contractului de delegare este efectul direct și nemijlocit al nerespectării obligațiilor asumate prin contractul de delegare atât în ceea ce privește obligația de a furniza agentul termic cât și în ceea ce privește realizarea investițiilor asumate de operator.
De la acea dată (iunie 2012) și până în prezent între M. Z., SC Uzina Electrica Z. SA și firma SC E-S. ZA Distriterm SRL Z. au avut loc nenumărate concilieri având ca scop clarificarea situației acestui tronson de rețea aflat în proprietatea societății și absolut necesar în activitatea de furnizare.
În acest sens s-au analizat de comun acord toate posibilitățile de utilizare/preluare a tronsonului de rețea de către M. Z., însă date
fiind divergențele privind calificarea investițiilor potrivit contractului de delegare nu s-a ajuns la un consens.
Astfel că, M. Z. consideră că investițiile realizate de operator îi revin de plin drept cu titlu gratuit la încetarea contractului, acestea fiind definite prin art. 3 din contract ca bunuri de retur iar operatorul le califică, în mod eronat, ca bunuri de preluare, pentru care consideră că i se cuvine o compensație bănească.
In timpul tratării acestor divergente de către părțile contractului de delegare operatorul SC E-S. ZA Distriterm SRL Z. la acea vreme, al cărei acționar decisiv este pârâta, a procedat în mod abuziv (fără a lua in considerare opțiunea reclamantului de dobândire a acestei părți de rețea) la înstrăinarea tronsonului de rețea aflat în proprietatea sa, tocmai pârâtei SC E-SA Energiaszolgaltato Nvrt. B. .
In contextul acestor divergențe M. Z. a promovat o acțiune civilă la Tribunalul Sălaj ce face obiectul dosarului nr._ la data de_ având ca obiect încetarea contractului de delegare, constatarea caracterului de bunuri de retur al investițiilor efectuate și anularea tranzacției mai sus amintite.
Având în vedere debitele pe care operatorul SC E-S. ZA Distriterm SRL le-a acumulat față de producătorul de agent termic SC Uzina Electrica
Z. SA aceasta din urmă a formulat cerere de deschidere a procedurii de insolvență potrivit Legii 85/2006 față de acest debitor. Cererea de insolvență a fost admisă iar în prezent se urmează procedura falimentului în vederea lichidării averii SC E-S. ZA Distriterm SRL ( dosar_ ).
La data admiterii cererii de deschidere a procedurii de insolvență față de SC E-S. ZA Distriterm SRL acțiunea M. ui Z. privind încetarea contractului, constatarea încetării contractului de delegare, clarificarea investițiilor realizate și anularea tranzacției dintre SC E-S. ZA Distriterm SRL și E-SA Energiaszolgaltato N. . B., s-a suspendat potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 a insolvenței.
Lichidatorul desemnat în procedura de insolvență a SC E-S. ZA Distriterm SRL a formulat în condițiile Legii nr, 85/2006 a insolvenței ort. 79, 80 si 83, o acțiune de anulare a transferurilor frauduloase, respectiv anularea contractului de vânzare cumpărare dintre SC E-S. ZA Distriterm SRL Z. și pârâta E-SA Energiaszolgaltato Nvrt. B. având ca obiect înstrăinarea tronsonului de rețea proprietatea SC E-S. ZA Distriterm SRL, cu termen de judecată_ .
In acest context M. Z. se află în imposibilitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare pentru partea de rețea proprietatea pârâtei până la clarificarea situației juridice a acesteia, pentru a cumpăra de la proprietarul ce va fi stabilit de instanță.
Pentru a fi admisibilă cererea de emitere a ordonanței președințiale de urgență se impune a fi îndeplinite trei condiții în mod cumulativ, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, iar din aspectele ce urmează a le prezenta reiese în mod evident că cererea sa îndeplinește fără loc de tăgadă toate aceste condiții, astfel:
1 .Urgenta este justificată în mod foarte clar, date fiind următoarele:
Cererea se situează la începutul unui nou sezon rece care chiar din luna septembrie a debutat cu temperaturi sub 10 grade pe timp de noapte iar nefurnizarea agentului termic, în condițiile în care beneficiarii sistemului public de termoficare sunt în principal copii preșcolari și școlari care învață în toate unitățile de învățământ din municipiul Z., persoane fizice cu venituri mici, instituții publice și alte persoane juridice, iar nefurnizarea
energiei termice reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea acestor persoane.
Situația din momentul de față este una critică și poate avea grave efecte asupra sănătății populației ce beneficiază de serviciile sistemului centralizat de termoficare, mai mult de atât sistemul de învățământ putând fi grav afectat, ceea ce ar putea conduce chiar și la suspendarea anului școlar, nefurnizarea agentului termic putând face imposibilă desfășurarea orelor de curs atât în ciclul preșcolar cât și în cel școlar, în condiții de iarnă și fără o sursă de încălzire a sălilor de curs.
De subliniat este faptul că din lipsa agentului termic unitățile de învățământ au fost nevoite să adopte ca primă măsură reducerea orelor de curs la durata de 40 de minute tocmai pentru a reduce perioada de ședere în școlile lipsite de căldură preîntâmpinând astfel îmbolnăvirea elevilor .
De asemenea urgența măsurii solicitate prin prezenta cerere rezultă și din situația existentă în unitățile preșcolare de învățământ (creșă, grădinițe cu program prelungit) în care copii au program de somn iar aceasta presupune în mod imperios existența unei surse de căldură.
Astfel că mulți părinți pentru a evita îmbolnăvirea copiilor datorată condițiilor improprii din unitățile școlare provocate de lipsa încălzirii au optat pentru nefrecventarea de către copii a cursurilor, iar la cei preșcolari apelând la concedii ce sa le permită îngrijirea acestora la domiciliu.
O parte dintre beneficiarii acestui sistem centralizat de încălzire sunt persoane cu venituri mici cărora le-a fost imposibilă, datorită acestui aspect, trecerea la un sistem individual de încălzire și cărora le-ar fi pusă în pericol sănătatea, fiind imposibilă asigurarea, prin lipsa serviciului centralizat de termoficare, unor condiții decente și a unui climat optim de viață.
Astfel, urgența acestei acțiuni este justificată atât prin obligația legală de furnizare a serviciului public de către autoritatea locala prin operatorul delegat cât si prin necesitatea furnizării agentului termic către beneficiarii acestui serviciu pe perioada de iarnă, iar aceasta presupune disponibilitatea întregii rețele de termoficare de la producător si până la consumatorii finali.
(tot traseul rețelei descrise în schiță).
In concluzie urgenta se justifică prin faptul că autoritatea locală are obligația expres prevăzuta in Legea nr. 325 din 14 iulie 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, de a presta serviciul de termoficare in M. Z. sunt bunuri indispensabile furnizării energiei termice în M.
, în lipsa permiterii utilizării acestora fiind imposibilă furnizarea energiei termice, prin nepermiterea prestării activității de furnizare a energiei termice prin rețeaua publică și implicit si prin porțiunea de rețea ce este deținută e pârâtă, s-ar ajunge la imposibilitatea asigurării serviciului public de termoficare, întrucât din punct de vedere tehnic conduce la imposibilitatea furnizării serviciului către toți beneficiarii serviciului orice acțiune de natură să împiedice furnizarea energiei termice pe rețeaua publică prin închiderea tronsonului proprietatea pârâtei are ca efect crearea unei stări de pericol asupra siguranței instalațiilor aflate în exploatarea producătorului de energie termică, SC Uzina Electrică Z.
Pentru toate cele prezentate, apreciază că se impune de urgentă emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună obligarea pârâtei la permiterea furnizării serviciului de termoficare către utilizatorii finali de către M. ui Z. până la clarificarea situației juridice și a punctelor de divergență prin intermediul instanței de judecată, fie în cadrul procedurii de insolvență fie prin judecarea cauzei ce face obiectul dosarului
nr._, pentru a nu se pune în pericol sănătatea consumatorilor prin nefurnizarea energiei termice.
Vremelnicia Măsurii.
Este mai mult decât evident că măsura are un caracter vremelnic, respectiv această măsură o solicită a fi dispusă în principal până la soluționarea definitivă si irevocabilă a dosarului de insolvență sau a dosarului de fond, urmând ca instituția reclamantă să pună în aplicare decizia instanței de judecată.
În ambele dosare nr._ și nr._ s-au formulat petite privind anularea contractului de vânzare cumpărare nr.3321/_ prin care se solicită instanței constarea naturii frauduloase a încheierii acestei tranzacții ce are ca obiect porțiunea de tronson de termoficare in lungime de 9857 m.
Astfel că până la soluționarea irevocabilă a acestor dosare calea ordonanței președințiale este singura cale legală care poate asigura continuitatea prestării serviciului public de termoficare, dat fiind faptul că în prezent M. Z. se află în imposibilitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare pentru partea de rețea proprietatea pârâtei până la clarificarea situației juridice a acesteia. In lipsa acestei ordonanțe ce să permită prestarea serviciului pe întregul tronson de rețea proprietate publică, instituția reclamantă este expusă învinuirilor privind săvârșirea de fapte penale, din partea pârâtei așa cum de altfel a procedat aceasta în sezonul anterior.
Având în vedere aceste aspecte legate de necesitatea asigurării continuității furnizării energiei termice în M. Z., serviciu indispensabil unui număr larg de persoane și instituții publice, se impune de urgență luarea unor măsuri temporare pentru ca M. Z. să poată furniza energie termică instituțiilor publice și persoanelor conectate la sistemul centralizat de încălzire constând în emiterea unei ordonanțe președințiale care să împiedice pârâtele la acțiuni de natură să blocheze furnizarea energiei termice pe rețeaua publică ce presupune traversarea tronsonului deținut. Această ordonanță o solicită a se emite în principal până la judecarea irevocabilă a dosarelor indicate mai sus.
Neprejudecarea fondului.
Având în vedere că instituția reclamantă are obligația de a asigura serviciul de termoficare către beneficiari, solicitarea vine tocmai ca urmare a acestei obligații și are ca scop neprejudicierea intereselor beneficiarilor acestui serviciu, prin urmare nu se poate vorbi de prejudicierea fondului, întrucât instanța nu este ținută prin soluționarea acestei cauze să analizeze aspecte legate de temeinicia cererilor formulate în cadrul dosarelor nr._ și nr._ .
Ceea ce trebuie să primeze în soluționarea cererii sunt aspectele legate de obligația legală de prestare a serviciului privind furnizarea energiei termice și de faptul că ar putea fi prejudiciate în mod grav sănătatea populației și în special a elevilor preșcolari și școlar.
Pentru cele arătate mai sus, considerând îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.996 Cod proc.civ, solicită astfel admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 996 Noul Cod de Procedură Civilă, art. 966, art. 968, art. 969 cod civil, art. 79, art. 1443, art. 197 și art.
275 din L 31/1990, art. 136 din Constituție, art. 3 și pct. III din L 213/1998, ale art. 8 al Legii nr. 325 din 14 iulie 2006-Legea serviciului public de alimentare cu energie termică.
Prin întâmpinarea formulată, intimata pârâta E-SA E.
N. B. a solicitat respingerea ca nefondat a apelului formulat de reclamantul M. Z. .
În motivarea întâmpinării s-a arătat că în primul rând, Tribunalul Sălaj a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3321/_ în baza căruia pârâta a deținut dreptul de proprietate asupra tronsonului de rețea pentru a cărei utilizare a formulat cererea de ordonanță președințială reclamantul.
În urma acestei soluții având în vedere că potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, "hotărârile judecătorului sindic sunt definitive și executorii";, pârâta nu mai este proprietara rețelei, cel puțin temporar, până la soluționarea recursului formulat împotriva sentinței prin care s-a dispus anularea contractului, soluție pe care o consideră profund nelegală și netemeinică.
În aceste condiții, consideră pârâta că în prezentul dosar se impune ori respingerea apelului ca rămas fără obiect, ori eventual, suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 134/2010 privind NCPC republicat, în funcție de aprecierea instanței.
Toată urgența invocată de reclamant privind începerea furnizării căldurii atât prin cererile de ordonanță președințială, cât și prin numeroasele articole din presă în care a făcut mențiunea că începerea furnizării căldurii depinde de soluția dată în dosarul nr._ /a6 la termenul din_, judecata s-a amânat la cererea lichidatorului judiciar pe_ și nu s-a solicitat un termen mai scurt, deși la instanța din Sălaj termenele sunt în medie de o lună.
Lichidatorul judiciar al E-S. ZA Distriterm este fostul administrator judiciar al Uzinei Electrice Z. SA, al cărei acționat unic este M. Z., care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva E-S. ZA Distriterm cerând concomitent numirea aceluiași lichidator judiciar, care ulterior, la solicitarea M. ui a cerut anularea contratului sus menționat.
Pentru situația în care onorata instanță consideră că nu se impune una din soluțiile menționate la punctul anterior, intimata prezintă apărarea împotriva apelului formulat:
Reclamanta a solicitat ca intimata să fie obligată să permită prestarea serviciului public de furnizare a agentului termic în M. Z. și să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatori.
Instanța de fond a reținut în mod corect că prin admiterea unei astfel, de cereri s-ar prejudeca fondul întrucât măsura ar avea ca efect lipsirea proprietarului bunului de atributul de folosință, precum și faptul că măsura urgenței ar putea fi justificată doar în situația în care acele măsuri nu ar echivala cu însăși judecarea fondului cauzei și doar în cazul în care aparența dreptului ar fi în favoarea reclamantului.
În acest sens s-au pronunțat instanțele de judecată, fie deja în primă
instanță, fie în apel, în toate celelalte cereri de ordonanță președințială formulate de către reclamantă, în care scopul a fost același.
Se face mențiunea că în afara dosarelor sus menționate alte două cereri de ordonanță președințială cu identitate de obiect sau cel puțin scop și de cauză, împotriva acelorași părți au fost formulate de către Uzina Electrică
Z. SA, actualul delegat al activității, în dosarele nr._, respectiv _
, ambele cu soluție definitivă în favoarea E-S. (deciziile din dosarele sus- menționate au fost depuse, la dosarul cauzei.
Dreptul de proprietate privată este garantat și inviolabil conform Constituției României, iar obligarea intimatei la prestarea serviciului public de furnizare a agentului termic în M. Z. și sa se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatori nu poate fi făcută decât prin obligarea pârâtei de a permite, utilizarea bunului.
De fapt, reformularea de către reclamantă a obiectului în sensul permiterii prestării serviciului în locui permiterii utilizării bunului, s-a făcut doar pentru a nu fi atât de evidentă autoritatea de lucru judecat. Insă este clar că pârâta nu are competența să permită prestarea serviciului public de furnizarea agentului termic, ci cel mult poate să permită folosirea rețelei proprietatea pârâtei în scopul prestării serviciului.
Nici afirmația apelantei că obligarea pârâtei "să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica furnizarea agentului termic către consumatorii direcți pe întreaga rețea de termoficare din municipiul Z. ", reprezintă o obligație de a nu face, nu schimbă situația, întrucât și o asemenea obligație duce automat la lipsirea proprietarului bunului de atributul folosinței, iar lipsa temporară a unui atribut esențial al proprietății nu ar putea fi întoarsă.
In plus, instituirea în sarcina pârâtei a unei obligații de a permite utilizarea tronsonului proprietatea sa nu constituie doar o obligație generală de abținere în sensul de a nu face nimic care să împiedice furnizarea energiei termice până la soluționarea în fond a cauzei, respectiv numai o obligație de "a nu face", ci, dimpotrivă, reprezintă o sumă implicită de obligații pozitive, de a face, cum ar fi menținerea tronsonului în stare de utilizare.
În acest sens s-a pronunțat instanța de recurs prin decizia nr. 996/_ pronunțată în dosarul nr._, în care apelanta-reclamantă a formulat a doua cerere de ordonanță președințială.
Permiterea folosirii rețelei (sau a prestării serviciului), echivalează cu abținerea de la orice acțiune de natură a împiedica furnizarea energiei termice, întrucât nu am avea și altă modalitate de a împiedica furnizarea nu că acesta ar fi fost scopul său!), iar prin analogie, a nu face nimic care să împiedice furnizarea energiei termice este practic egal cu a permite folosirea rețelei în vederea furnizării energiei termice (lucru cu care am fost iot timpul de acord, dar nu gratuit, ci cu condiția respectării prevederilor contractuale și legale și am arătat în întâmpinarea formulată în primă instanță care au fost antecedentele obținerii de către subscrisa a proprietății asupra tronsonului de rețea). Nici noua găselniță a apelantei reclamante, respectiv solicitarea de a nu împiedica folosirea rețelei proprietatea publică a M. ui, nu schimbă situația, pentru că acest lucru nu se poale realiza fără obligarea la permiterea folosirii rețelei proprietate privată și nu există nici un temei juridic pentru a forța o societate să dea spre utilizare către stat un bun proprietatea sa privată, cumpărat în mod legal, aceasta putând echivala chiar cu naționalizarea acelui bun.
Astfel, motivul pentru care pârâta a închis tronsonul de rețea deținut de aceasta, pentru o zi, în martie 2013, a fost unul bine întemeiat, anume că
M. Z. folosea acest tronson în ciuda ordonanțelor anterioare prin care i s-au respins cererile și tergiversa și efectuarea unei oferte pentru cumpărarea rețelei tocmai pentru că îi convenea că poate să folosească gratuit această rețea însă și după ce în urma închiderii rețelei a făcut o ofertă de cumpărare de 1,45 milioane lei pe care pârâta a acceptat-o, "ne-a
păcălit"" din nou, găsind noi pretexte de a retrage oferta și folosind între timp rețeaua.
Este interesant că reclamanta nu a observat atunci când a vândut prin Uzina Electrică Z. SA al cărei acționar unic este, tronsonul de rețea 9857 m către o societate comercială, că furnizarea în M. Z. a energiei termice presupune trecerea prin rețeaua proprietate privată a pârâtei, cum arată în apelul formulat.
Reclamanta consemnează că potrivit art. 8 din Legea 325/2006 are obligația de a asigura continuitatea serviciului public, de parcă abia acum ar fi înțeles acest lucru.
Realitatea este că acest tronson ar fi trebuit introdus în domeniul public în baza Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, numai că atunci ar fi devenit bun inalienabil, imprescriptibil și insesizabil potrivit Constituției, și în aceste condiții nu se mai putea face în 2010 vânzarea către E-S. ZA Distriterm SRL la un preț bun.
Însă din moment ce la data când E-S. ZA Distriterm SRL a plătit pentru această rețea prețul de 1.700.185 lei plus TVA către Uzina Electrică
Z. S.A. achitate de pârâtă nu s-a considerat bun care aparține domeniului public, deși Legea nr. 213/1998 conținea aceleași prevederi ca și acum, rezultă că ulterior acest bun putea fi din nou vândut.
Iar un proprietar care deține în mod legal un bun nu poate fi privat nici măcar temporar de atributul folosinței, la ora actuală acest fapt rămânând valabil pentru E-S. ZA Distriterm în urma anulării contractului cu care pârâta a cumpărat acest tronson și a pierdut temporar proprietatea asupra sa.
Divergențele privind calificarea investițiilor menționate de apelantă, provin clin faptul că M. Z. încearcă să facă dovada că lucrarea efectuată asupra unui bun definit ca fiind "bun de preluare" prin contractul de delegare, pot avea altă natură juridică decât bunul asupra căruia s-au efectuat adică ar fi bun de retur.
Din punctul de vedere al pârâtei, investiția nu poate fi decât tot bun de preluare, având obligatoriu aceeași natură juridică cu rețeaua asupra căreia s-a efectuat, în temeiul principiului "accesorium sequitur principale".
Investițiile efectuate în baza programului asumat la care se referă art.3 lila din contract, în mod evident nu se referă la investiții efectuate asupra bunurilor intrate în proprietatea pârâtei, ci doar la investiții efectuate asupra bunurilor primite în administrare.
In dosarul de fond nr._ (suspendat la ora actuală în baza art.36 din legea insolvenței), apelanta-reclamantă a pretins că inclusiv rețeaua pe care E-S. ZA Distriterm a fost obligată să o cumpere este "bun de retur" care i se cuvine gratuit deși acesta a fost definit ca "bun de preluare" prin contractul de delegare (afirmație pe care nu a menținut-o ulterior).
Realitatea este că după ce Uzina Electrică SA a ieșit din insolvență prin reorganizare, interesele M. ui Z. vizavi de activitatea delegată s-au schimbat și nu mai avea nevoie pârâta pentru prestarea acestei activități prin firma comună, dar nu vroia nici să achite: nimic din sumele cheltuite, de pârâtă, motiv pentru care prin toate demersurile efectuate a încercat scoaterea din afacere a B-Staiy obținând cu concursul lichidatorului judiciar, fost administrator judiciar al Uzinei Electrice, printr-o soluție vădit netemeinică a Tribunalului Sălaj, anularea contractului în baza căruia subscrisa am deținut în proprietate rețeaua.
Prin urmare, nu este îndeplinită niciuna din cele trei condiții necesare pentru a fi admisibilă cererea de admitere a ordonanței președințiale,
respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, pentru motivele sus-arătate, dar si pentru următoarele motive:
Mizând pe faptul că prin invocarea urgenței furnizării agentului termic către consumatori printre care se găsesc școli și grădinițe, instanța de judecată va decide pe considerente de ordin moral, reclamanta solicită pe cale de ordonanță președințială ca instanța să oblige pârâta să permită folosirea rețelei primare de transport, rețea care a intrat în proprietatea noastră prin cumpărare, Insă este evident că instanța de judecată este obligată să respecte legea și nu poate să admită o asemenea cerere, fără să cerceteze aparența dreptului, mai ales că M. Z. avea posibilitatea de a asigura furnizarea termice dacă ar fi fost dispus să respecte prevederile legale și contractuale, sens în care s-au purtat negocieri timp de peste un an, dar reclamanta a încercat prin orice modalitate, ocolirea obligației de a plăti o compensație justă pentru rețea.
Potrivit art. 10 lit. f) din contractul de delegare, delegatarul avea dreptul: """de a-și manifesta intenția de a dobândi bunurile de preluare și de a solicita delegatului încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la aceste bunuri. în termen de 90 de zile de la încetarea contractului, delegatarul este obligat să își exercite dreptul de opțiune sub sancțiunea decăderii"
Termenul de 90 de zile a expirat în_, prin urmare pârâta nu ar fi fost obligată să vândă M. ui Z. rețeaua de transport pentru că nu a solicitat niciodată încheierea unui contract de vânzare: cumpărare;.
Însă și după vânzarea rețelei către E-SA Nyrl, acesta a fost de acord cu predarea rețelei primare de transport energie termică în orice moment, însă numai cu condiția respectării prevederilor legale și contractuale, respectiv în cazul cumpărării rețelei de către M. Z. la un preț de comun acord stabilit, dar M. și-a schimbat constant poziția, fără să facă o ofertă clară pe care să o mențină în ce privește preluarea acestui tronson de rețea primară.
În aceste condiții, nu există nici o urgență pentru ca această rețea să fie data forțat spre utilizare nici către M. Z., care a avut suficient timp la dispoziție pentru a rezolva această problemă. In realitate, "dreptul care s- ar păgubi prin întârziere" (motiv de introducere a unei ordonanțe președințiale), este dreptul de proprietate privată, care ar fi păgubit prin folosirea abuzivă a rețelei de transport.
Cum s-a arătat și mai sus, instanța de judecată este obligată să respecte legea și nu poate să admită o asemenea cerere, bazat doar pe considerente de ordin moral, fără să cerceteze aparența dreptului, iar bunurile în cauză fără să cerceteze aparența dreptului în cauză erau indispensabile furnizării și atunci când te-au vândut, precum și atunci când au decis să găsească timp de mat bine de un an diferite motive de a nu respecta obligația, de răscumpărare.
Vremelnicia.
Singura cerință care ar putea fi considerată îndeplinită, ar fi vremelnicia (până la soluționarea pe fond, până Ia finele sezonului, etc), condiție care pentru reclamantă este convenabil să dureze cât mai mult, timp în care poate folosi rețeaua proprietatea privată a altuia. însă nici această cerință nu este îndeplinită pentru că, așa cum se arată în decizia civilă pronunțată în dosarul_, lipsa temporară a unui atribut esențial al proprietății nu ar putea fi întoarsă, același lucru fiind reținut în sentința 350/G/26^39.20l3 pronunțată în dosarul 374Q/8472013, respectiv că
măsura solicitată tinde să fie una definitivă și să aibă ca efect lipsirea unui proprietar de folosința bunului Sau.
Neprejudecarea fondului.
În ce privește această condiție, este clar că instituirea măsurii cerute de reclamantă, ar echivala cu prejudecarea fondului pentru că, așa cum am arătat mai sus, nu există nici un temei juridic pentru a forța o societate să dea spre utilizare către stat un bun proprietatea sa privata, cumpărat în mod legal, aceasta putând echivala chiar cu naționalizarea acelui bun, și asta indiferent dacă măsura are loc definitiv, sau temporar până la stabilirea faptului că acest bun are de fapt alt regim juridic decât prevede la ora actuală contractul, cu atât mai mult cu cât legea și contractul prevede clar că preluarea rețelei poate avea loc numai prin plata unei compensații juste, iar această compensație nu se referă la chirie, ci la cumpărare.
Așa cum s-a arătat în hotărârile judecătorești la cererile de ordonanță președințială anterioare, măsurile dispuse de către instanța de fond nu pot fi apreciate ca neprejudecând fondul, întrucât măsura are ca efect lipsirea proprietarului bunului, în intervalul de referință de atributul folosinței, și generând noi litigii pentru refacerea echilibrului contractual.
In concluzie, pârâta solicită în principal, respingerea apelului ca rămas fără obiect, ori suspendarea cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 din codul de procedură civilă republicată, în funcție de aprecierea onoratei instanțe, iar în subsidiar, respingerea apelului formulat de M. Z. ca nefondat și nelegal, cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamantul solicită, pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâtei să permită prestarea serviciului public de furnizare a agentului termic în M. Z. și să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatorii direcți pe întreaga rețea de termoficare din M. Z., în lungime totală de 15956 m, până la
judecarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarelor nr._ și nr._ - dosarul nr._ este suspendat în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit art. 996 NCPC, cu titlul marginal "Condiții de admisibilitate";, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone, pe cale de ordonanță președințială, măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări (alin. 1) - condiții pozitive. Alin. 5 al aceluiași articol prevede o condiție suplimentară, negativă, de evitat, în sensul că prohibește dispunerea pe cale de ordonanță președințială de măsuri care să rezolve litigiul în fond, precum și de măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale sunt cumulative, instanța putând pronunța ordonanța numai atunci când toate aceste condiții, în același timp, sunt întrunite. Ca urmare a acestei aplicabilități simultane, pentru respingerea cererii este necesară și suficientă identificarea unei singure condiții de admisibilitate care nu este realizată în speță; odată stabilită această cerință lipsă, Curtea este dispensată de analiza celorlalte condiții în prezența cărora oricum nu ar fi îndeplinită cerința cumulului.
Din această perspectivă, analizând solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei să permită prestarea serviciului public de furnizare a
agentului termic în M. Z. și să se abțină de la orice acțiune de natură a împiedica prestarea acestui serviciu către consumatorii direcți pe întreaga rețea de termoficare din M. Z., Curtea observă încălcarea condiției negative, precum și a condiției pozitive a caracterului provizoriu (strâns legate între ele). Astfel, permiterea prestării serviciului public și abținerea de la împiedicare nu au un caracter provizoriu, ci definitiv pentru perioada pe care sunt instituite. Totodată, Curtea reține și că în cazul fiecăreia dintre cele două operațiuni care se solicită a fi impuse de instanță în sarcina pârâtei, este evident caracterul de măsuri care rezolvă litigiul în fond pe perioada (nedeterminată având în vedere suspendarea unui litigiu de fond și, previzibil, lungă, datorită împrejurării care a determinat suspendarea litigiului de fond) în care serviciul ar fi prestat, interval pe care situația de fapt nici nu ar mai putea fi restabilită ulterior.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 996 alin. 1 și 5 și 997 din Noul cod de procedură civilă, Curtea urmează să respingă cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge apelul declarat de către reclamantul M. Z., PRIN PRIMAR, cu sediul în Z., P. I. M. nr. 3, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâta SC E-SA E. N. B., cu sediul în 1134 B., str. K. nr. 11, Ungaria, împotriva sentinței civile nr. 384/C din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Z. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | GREFIER | |||
S. | L. R. V. | G. | M. V. | -G. |
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_
Jud.fond: R.M.P.