Decizia civilă nr. 4492/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4492/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B.
Judecător G. -A. N.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de V. M. M. împotriva sentinței civile nr. 845 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui M.
, privind și pe intimat I. P. M. -S. P. C. R. P. DE
C. ȘI Î. A V., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul promovat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 26 martie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.845 din_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta V. M. M. în contradictoriu cu pârâta I. P. M. -S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V. .
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că cererea este admisibilă în lumina asigurării eficacității dreptului UE.
Cu toate acestea, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin.1 teza II Cod procedură civilă, reclamantul trebuie să-și probeze pretențiile și afirmațiile.
Or, în speță reclamantul nu a făcut dovada împrejurărilor din care să rezultă că este îndeplinită condiția urgenței prevăzută de art. 581 Cod procedură civilă.
Simplul fapt că nu poate să-și folosească autovehiculul nu este de natură să realizeze condiția urgenței, în caz contrar nemaiexistând aproape nicio diferență între acțiunea de fond și procedura specială a ordonanței președințiale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta V. M. M.
prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile
recurate și în consecință, obligarea pârâtei să autorizeze provizoriu circulația pe teritoriul României a autovehiculului neînmatriculat Ford Mondeo cu nr. de identificare WFOFXXGBBFVD49103, până la soluționarea definitivă a cauzei, dosar nr._ al T. ui M., având ca obiect obligația pârâtei de a
înmatricula acest autovehicul fără plata taxei pentru de poluare, fără cheltuieli de judecată.
În motivele de recurs se arată că, reclamanta a achiziționat autovehicului de ocazie cu datele de identificare menționate în petit, care a fost înmatriculat pentru prima dată la_ in AUSTRIA, stat membru al Uniunii Europene.
Întrucât la înmatricularea acestui autovehicul pentru prima dată în România în concret în Județul M. - pârâta percepe o taxă, (denumită succesiv " taxă specială pentru autoturisme si autovehicule - art._ /3 din Codul fiscal, " taxă pe poluare pentru autovehicule II - O.U.G. nr 50/2008, cu modificările ulterioare și, în fine ,,,taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule II - Legea nr. 9/2012, modificată prin O.U.G. nr. 1/2012) - reclamantul s-a adresat cu o acțiune în OBLIGATIA DE A FACE pentru înmatricularea acestui autovehicul fără plata acestei taxe, înregistrată pe rolul T. ui M. sub nr. indicat în petit.
Consideră că hotărârea este nelegală, întrucât este dată cu încălcarea legii. Astfel, prin hotărârile pronunțate în cauzele C- 402/09 - TATU -împotriva
ROMÂNIEI soluționată la 7 aprilie 2011 și respectiv_ IPEANU - împotriva ROMÂNIEI soluționată la 7 iulie 2011, Curtea de Justitie a Uniunii Europene - (C.J.U.E.)- a statuat că :
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulatie, în statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piata natională. "
În concret, C.J.U.E. a statuat că taxa pe poluare instituită prin O.O.G. nr. 50/2008 CONTRAVINE dispozitiilor art. 90 paragraful I din Tratatul pentru instituirea Comunității Europene ( T.C.E. ) - devenit arI. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (T.F.U.El:.
În acest context, în încercarea de a se conforma interpretării date de
C.J.U.E. dispozitiilor art. 110 din T.F.U.E. raportate la dispozițiile din legislația internă referitoare la taxa auto, Parlamentul României, a adoptat legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule - intrată în vigoare la 13 ianuarie 2012 .
Legea nr. 9/2012 a fost modificată, însă, prin O.O.G. nr.1/2012 - în sensul că s-au suspendat, pentru un an de zile acele dispozitii din lege prin care taxa era aplicată și autovehiculelor de ocazie existente pe piata internă - cu ocazia primei lor vânzări de către deținătorul care nu a achitat această taxă până la 13 ianuarie 2012 sau căruia această taxă i-a fost restituită integral ca urmare a hotărârilor judecătorești.
Prin această modificare Legea nr. 9/2012 a rămas la fel de discriminatorie ca si OUG nr. 50/2008 .
Totodată prin Decizia nr. 24/14 noiembrie 2011 pronunțată în dosarul nr.9/2011, al InaltelCurți.de casație și Justiție s-a stabilit că: "acțiunea având ca obiect obligarea Institutiei P. prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziționate dintr-un stat membru al Uniunii Europene, fara plata taxei de poliare prevăzută de Ordonanta de Urgentă a Guvernului nr. 50/2008 și fara parcurgerea procedurii de contestare a obligatiei
fiscale prevăzută de art. 7 din Ordonanta de Urgentă a Guvernului nr. 50/2008 este admisibila.
Prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și prin decizia, Inaltei Curti de C. și Justitie a fost recunoscut dreptul cetăteanului român - devenit si cetătean european - de a se bucura de prerogativele dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de ocazie achizitionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene fără a plăti taxa auto la înmatriculare stabilită de către CJUE ca fiind o taxă discriminatorie, care contravine dispozițiilor dreptului comunitar.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că criticile invocate prin recurs nu sunt de natură să infirme legalitatea soluției fondului, circumscrisă necesității analizării condițiilor speciale care se impun a fi întrunite potrivit art. 581 Cod procedură civilă, pentru admiterea cererii de ordonanță președințială:1) urgența;2) caracterul vremelnic al măsurii și 3) neprejudecarea fondului .
În absența unei definiții legale a urgenței, aceasta se determină prin prisma " cazurilor grabnice"; enumerate în alineatul 1 al art. 581 Cod pr. civilă și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în cazul unei executări, ultima ipoteză fiind exclusă, având în vedere împrejurările invocate în cuprinsul cererii.
Or, reclamantul nu s-a prevalat de nicio împrejurare concretă pentru a justifica urgența, respectiv nu a indicat care este paguba iminentă și care nu s- ar putea repara, în absența măsurii solicitate pe calea ordonanței președințiale. Pretinsa privare de proprietate, cu încălcarea art.1 din Protocolul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, nu justifică, prin ea însăși, admiterea cererii. Analiza limitării dreptului de proprietate, din perspectiva exigențelor impuse statelor prin paragraful 2 al art.1 din Protocolul 1 pentru a restricționa exercitarea folosinței bunurilor, în scopul de a asigura plata impozitelor și taxelor, trebuie făcută în mod particular, în funcție de situația fiecărei părți și numai condiționat de justificarea urgenței, impusă în dreptul
intern ca o condiție esențială a ordonanței președințiale.
Urgența nu este o chestiune principială, ci se impune a fi stabilită de către judecător pe baza unor împrejurări concrete, care nu au rezultat din probele administrate în cauză.
Imposibilitatea folosirii vehiculului până la soluționarea irevocabilă a litigiului de drept comun nu justifică admiterea cererii, întrucât în absența unei hotărâri favorabile pronunțate în litigiul de fond și dat fiind efectul suspensiv de executare al recursului, impus de către legiuitor în materia contenciosului administrativ, reclamanta este readusă la statutul anterior refuzului de înmatriculare din partea pârâtei. Acest statut nu îi permitea exercitarea dreptului de a circula cu vehiculul, ulterior datei la care ar fi expirat perioada maximă de
90 de zile în care putea fi autorizată provizoriu circulația autovehiculelor neînmatriculate.
Dobândirea autovehiculului este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare a vehiculelor în România, condiții pe care se prezumă că partea le cunoștea în momentul în care a cumpărat vehiculul și pe care le-a acceptat, inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor judiciare în contenciosul administrativ determinat de refuzul autorității administrative de a înmatricula vehiculele de import fără plata taxei de poluare, ulterior, taxei pentru emisii poluante. Această circumstanță nu poate fi invocată în favoarea sa, câtă vreme și-a asumat toate consecințele regimului de înmatriculare a vehiculelor instituit prin Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 și a optat pentru acest demers juridic, alternativ posibilității de a obține înmatricularea
vehiculului, cu achitarea taxei cerute de lege, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios.
Pe de altă parte, de remarcat este că reclamanta se prevalează de împrejurarea că aparența dreptului ar fi în favoarea sa, dar actul normativ incident la data depunerii cererii de înmatriculare nu este OUG nr. 50/2008, ci Legea nr. 9/2012.
Or, în ceea ce privește compatibilitatea acestei legi cu prevederile TFUE nu există încă o practică judiciară constantă și consacrată, dată fiind intrarea ei în vigoare abia la data de_, cele relevate de către CJUE în cauzele Tatu și Nisipeanu neputând fi transpuse, de plano și fără o analiză aplicată la noul act normativ, și în materia taxei pentru emisii poluante.
Ca atare, orice considerații care ar fi făcute, în această procedură sumară, pe marginea acestor aspecte, ar echivala, în mod evident, cu o prejudecare a fondului, acesta fiind de atributul exclusiv al instanței sesizate cu soluționarea dosarului nr._ .
Deși Curtea achiesează susținerilor conform cărora condiția caracterului vremelnic este îndeplinită, măsura solicitată având caracter temporar, până la soluționarea irevocabilă a litigiului de fond, numai îndeplinirea cumulativă a celor trei cerințe, în condițiile art. 581 Cod procedură civilă, justifică admiterea cererii.
De asemenea, trebuie menționată și împrejurarea că este discutabilă compatibilitatea solicitărilor reclamantei cu dispozițiile art. 6 pct. 163din O.U.G. nr. 195/2002 și cu cele ale art. 6 alin. 4 din O.M.A.I. nr._, care stipulează
imperativ că măsura înmatriculării temporare este una excepțională, ea putând fi dispusă doar în anumite situații expres și limitativ reglementate.
Pentru toate aceste considerente, în baza prev. art. 582 și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de V. M. M. împotriva sentinței civile nr. 845 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
S. | AL H. | M. | B. | G. | A. N. |
G.
B.
Red.S.Al H./A.C.
2 ex./_ Jud.fond. S. O.
