Decizia civilă nr. 94/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 94/2013
Ședința publică de la 15 iulie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. L. R.
Judecător A. -I. A.
G. M. N. Țâr
Pe rol, judecarea apelului declarat de G. R. împotriva sentinței civile nr. 3641 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. în contradictoriu cu intimata I. P. J. M. - S. P. C.
R. P. DE C. ȘI Î. A A., având ca obiect ordonanță președințială .
Pentru acest termen de judecată întregirea completului de judecată 16A se face prin participarea domnului judecător A. -A. I., aflat pe programarea de permanență conform procesului verbal atașat.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul formulat este legal timbrat cu suma de 5 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei-întâmpinare.
Curtea, procedând din oficiu la verificarea competenței în temeiul art.131 alin.1 din NCPC constată că în conformitate cu dispozițiile art.96 alin.2 NCPC și art. 999 NCPC este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reținând poziția părților litigante expusă în scris precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3641/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de către reclamanta G. R., în contradictoriu cu pârâta I. P. - Județul M. - S. P. C. R. P. de
C. și Î. a V. .
Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reținut că prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul T. ui M. la data de _
, completată la data de_, reclamanta G. R. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. M. - S. P. C. R. P. de C.
și Î. a V. a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța o va pronunța să dispună înmatricularea provizorie a autoturismului marca Volkswagen Passat, serie șasiu WVWZZZ3AZTE240376, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect obligația de a face și înregistrată pe rolul tribunalului în dosar nr._ ,
iar în subsidiar, să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea numerelor provizorii până la soluționarea litigiului pe fond.
În motivarea cererii reclamantul susține că este proprietarul autoturismului cu datele de identificare menționate mai sus care provine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, Austria. Pârâta a refuzat înmatricularea definitivă a acestui vehicul în România până la prezentarea dovezii de plată a timbrului de mediu stabilit de OUG nr. 9/2013, măsură care este abuzivă și nelegală, motiv pentru care a solicitat deja instanței de judecată înmatricularea definitivă prin cererea în contencios administrativ înregistrată în dosarul nr._ . Se susține că sunt îndeplinite cele trei condiții cumulative pentru admisibilitatea ordonanței președințiale prevăzute de art. 996 din Noul Cod de procedură civilă (NCPC): urgența și invocă următoarele argumente:
Urgența decurge în principal din aceea că până la soluționarea cererii de înmatriculare reclamantul nu poate utiliza autovehiculul. Reclamanta susține că este asistent personal/însoțitor pentru Tomoiagă Năstaca, încadrată în grad de handicap cu deficiență funcțională ortopedică gravă și în imposibilitate de deplasare. Afecțiunile acesteia, întrucât boala este imprevizibilă, fac necesară deplasarea cu un mijloc de transport propriu întrucât serviciile de taximetrie sunt prea scumpe și nu pot fi folosite mijloacele de transport în comun. Vehiculul este unul vechi de circa 15 ani iar timbrul de mediu în valoare de 1500 euro nu poate fi achitat raportat la veniturile reclamantei și nevoile medicale și de trai ale persoanei asistate. Condiția caracterului vremelnic este îndeplinită, cererea privind înmatricularea definitivă a autovehiculului urmând să fie soluționată în mod
irevocabil în dosarul de fond. În ceea ce privește aparența dreptului reclamanta susține că având în vedere deciziile C.J.U.E. pronunțate în cauzele Tatu și Nisipeanu prin care s-a stabilit nelegalitatea taxei de poluare, se impune a fi avute în vedere până la stabilirea de către instanțele de judecată dacă taxa specială a timbrului de mediu este sau nu legală în raport de prevederile legislației comunitare. Reclamanta mai susține că OUG nr.9/2013 încalcă legislația europeană pentru motivele amplu expuse, în esență invocându-se nelegalitatea acestei taxe e impusă obligatoriu și pentru vehiculele înmatriculate sub imperiul vechii reglementări deși s-a stabilit că taxa este nelegală printr-o hotărâre judecătorească, precum și valoarea excesivă în comparație cu timbrul de mediu perceput celelalte state membre în care nu depășește câteva sute de euro.
În drept se invocă art. 996 și urm. din Noul cod de procedură civilă.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
A mai reținut tribunalul că demersul juridic al reclamantei se întemeiază pe încălcarea dreptului comunitar, prin condiționarea înmatriculării definitive în România a vehiculelor de import de plata timbrului de mediu reglementat de OUG nr. 9/2013.
La data la care reclamanta a solicitat pârâtei înmatricularea vehiculului conform adresei nr. R/529/_ intrase în vigoare OUG nr. 9/2013 care instituie obligația de plată a timbrului de mediu și prin care s-a abrogat începând cu data de_ vechea reglementare a taxei pentru emisii poluante cuprinsă în Legea nr. 9/2012. Prin urmare legalitatea refuzului pârâtei de a proceda la înmatricularea vehiculului nu poate fi cenzurată decât în conformitate cu normele în vigoare la data la care i s-a adresat cererea de înmatriculare, adică raportat la cadrul legal stabilit prin OUG nr. 9/2013 în temeiul principiului constituțional al neretroactivității legii consacrat prin art.15 alin.2 din Constituția României.
Sub aspectul admisibilității cererii de ordonanță președințială în materia contenciosului administrativ, cu referire concretă la obiectul cererii deduse judecății, instanța a apreciat că este admisibilă. Procedura specială a suspendării executării actului administrativ, prevăzută de art.14-15 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi exercitată în acest caz particular întrucât, prin ipoteză, se află în prezența unui act administrativ negativ, concretizat într-o decizie de refuz din partea pârâtei atât pentru autorizarea provizorie a circulației, cât și pentru înmatricularea fără plata taxei. Nerecunoașterea dreptului de a solicita luarea unei măsuri provizorii și urgente pe calea ordonanței președințiale i-ar încălca și dreptul de acces la justiție garantat de art.21 din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța a analizat în continuare condițiile speciale care se impune a fi întrunite potrivit art. 996 din NCPC pentru admiterea cererii de ordonanță președințială. Spre deosebire de vechea reglementare cuprinsă în art. 581 C.pr.civ. anterior, în noua reglementare se impune a fi întrunite cumulativ patru condiții distincte și anume: 1) urgența; 2) caracterul vremelnic al măsurii; 3) neprejudecarea fondului și 4) aparența dreptului.
Această ultimă cerință, stabilită în mod expres în art. 996 din NCPC, presupune recunoașterea preferinței dreptului reclamantului pe baza unei sumare analize a situației de fapt pe care se grefează raportul juridic dedus judecății. În strânsă legătură cu această condiție este și cerința neprejudecării fondului prin măsura dispusă.
Instanța a constatat că nu poate fi dispusă măsura de autorizare provizorie a circulației vehiculului solicitată de către reclamant întrucât acesta nu justifică aparența dreptului în favoarea sa.
Așa cum s-a reținut anterior OUG nr.9/2013 prin care se instituie obligația de plată a timbrului de mediu la prima înmatriculare în România a unui vehicul a abrogat începând cu data de_ vechea reglementare a taxei pentru emisii poluante cuprinsă în Legea nr.9/2012. În expunerea de motive a OUG nr. 9/2013 se precizează că prin adoptarea "prezentului act normativ se asigură conformarea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse în comunicarea din 14 decembrie 2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor să nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice, ci pe date de performanță obiective, disponibile în mod obișnuit și relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2.
Totodată, în elaborarea prezentului act normativ s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale.
Astfel, promovarea prezentului act normativ se impune a se realiza în regim de urgență, având în vedere impactul negativ social și de mediu constatat ca urmare a aplicării taxei pentru emisii poluante provenite de la autovehicule, în ceea ce privește valoarea acesteia, ceea ce a condus la un semiblocaj al pieței privind tranzacțiile cu autoturisme existente în parcul național, precum și pentru reglementarea, în sensul clarificării, a aplicării timbrului de mediu asupra autoturismelor dobândite prin moștenire.";
Prin urmare noua reglementare a fost adoptată, cel puțin la nivelul intenției declarate de către legiuitor, în scopul armonizării legislației interne cu cea comunitară, dată fiind practica judiciară constantă a instanțelor de judecată în a stabili contrarietatea cu art.110 TFUE a dispozițiilor cuprinse în Legea nr.9/2012, pentru rațiuni similare celor constatate de Curtea de
Justiție a Uniunii Europene prin hotărârile pronunțate în cauzele Tatu și Nisipeanu contra Statului Român.
În absența unei practici judiciare similare cu privire la contrarietatea OUG nr. 9/2013 cu art. 110 TFUE sau a unor statuări în acest sens la nivelul instituțiilor comunitare instanța constată că din circumstanțele cauzei nu poate fi stabilită aparența dreptului în favoarea reclamantului.
O concluzie favorabilă în acest sens ar putea fi întemeiată numai pe analiza conformității OUG nr. 9/2013 cu legislația comunitară, constatare care implică dezlegarea aceleiași probleme de drept care face obiectul fondului litigiului, ceea ce încalcă și cerința neprejudecării fondului prin măsura dispusă. Toate argumentele expuse în motivarea cererii presupun mai mult decât o verificare sumară a aparenței dreptului. Pentru a reține nelegalitatea condiționării înmatriculării vehiculului de plata timbrului de mediu, chiar dacă numai pe baza comparației dintre vechea și noua reglementare, instanța trebuie să facă o analiză care prejudecă fondul întrucât nu poate reține aparența dreptului în favoarea celui care contestă obligația de plată a timbrului de mediu decât prin constatarea că această taxă încalcă reglementarea comunitară, ceea ce înseamnă că prejudecă fondul.
Condiția aparenței dreptului și neprejudecării fondului nu sunt îndeplinite nici cu privire la petitul prin care se solicită obligarea pârâtei la eliberarea numerelor provizorii până la soluționarea litigiului pe fond.
Dobândirea autovehiculului este supusă dispozițiilor legale care reglementează condițiile de înmatriculare a vehiculelor în România, condiții pe care se prezumă că partea le cunoștea în momentul în care a cumpărat vehiculul și pe care le-a acceptat, inclusiv sub aspectul duratei îndelungate a procedurilor judiciare în contenciosul administrativ determinat de refuzul autorității administrative de a înmatricula vehiculele de import fără plata timbrului de mediu. Această circumstanță nu poate fi invocată în favoarea sa câtă vreme și-a asumat toate consecințele regimului de înmatriculare a vehiculelor instituit prin Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 și a optat pentru acest demers juridic,alternativ posibilității de a obține înmatricularea vehiculului, cu achitarea taxei de poluare, taxă a cărei restituire să o solicite pe calea unei acțiuni distincte în contencios fiscal.
Această cerere se impune fi analizată potrivit art.15 și art. 16 din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006. Eliberarea numerelor provizorii poate fi dispusă de către pârâtă numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste text de lege. Conform art.15 alin.1 și 2, "până la înmatriculare, serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competente potrivit art. 1 alin. (2) autorizează provizoriu circulația autovehiculelor și a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadă ce nu va putea depăși 30 de zile, dar nu mai mult de data la care expiră asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.
(2) Vehiculului căruia i s-a acordat autorizație de circulație provizorie în condițiile prevăzute la alin. (1) i se pot atribui succesiv, în aceleași condiții, mai multe autorizații provizorii care nu pot cumula mai mult de 90 de zile, cu condiția achitării tuturor taxelor și tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizații";.
Măsura solicitată presupune recunoașterea dreptului reclamantei de a circula cu vehiculul, ulterior datei la care ar fi expirat perioada maximă de 90 de zile în care putea fi autorizată provizoriu circulația autovehiculelor neînmatriculate conform legii .Stabilirea acestei măsuri în afara cadrului
legal reglementat de art.15 și art. 16 din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 presupune în mod evident înlăturarea aplicării unei dispoziții legale imperative, inadmisibil a fi dispusă pe calea ordonanței președințiale întrucât prejudecă fondul.
Nefiind îndeplinite două dintre cele patru condiții prevăzute cumulativ de art. 996 din NCPC instanța a respins cererea, chiar dacă sunt îndeplinite celelalte două condiții. Urgența decurge din aceea că reclamanta are, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 21-22 din dosar, calitatea de asistent personal/însoțitor pentru Tomoiagă Năstaca, încadrată în grad de handicap cu deficiență funcțională ortopedică gravă și în imposibilitate de deplasare. Starea deteriorată de sănătate a acesteia din urmă face necesară deplasarea cu un mijloc de transport propriu și justifică luarea măsurii solicitate. Este îndeplinită în cauză și condiția caracterului vremelnic întrucât măsura solicitată are ca obiect autorizarea provizorie a circulației până la soluționarea cererii formulate în procedura de drept comun, având deci caracter temporar .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta G. R., solicitând schimbarea in tot a hotărârii apelate si admiterea acțiunii introductive de ordonanță președințială.
În motivarea cererii s-a arătat că sunt îndeplinite cerințele ordonanței președințiale, justificat pentru faptul ca mașina este pe teritoriul României si circula in interiorul tarii si este de folosința zilnica, raportat la următoarele aspecte:
Petenta G. R. este asistent personal / însoțitor pentru numita Tomoiaga Nastaca, așa cum rezulta din legitimația de călătorie nr. 2. depusa alăturat. Tomoiaga Nastaca este încadrata in grad de handicapa cu deficienta funcționala grava, ortopedica, cu imposibilitate de deplasare, cf. Certificatului de handicap nr. 19583/_ .
Petenta este in permanenta cu asistata Tomoiaga Nastaca, așa cum rezulta si din Adeverința nr. 2191/_, care evidențiază faptul ca in ultimele 12 luni nu a beneficiat de concediu, deoarece prezenta sa este absolut necesara in fiecare moment.
Având in vedere afecțiunile de care suferă asistata, petenta este nevoita sa o transporte mereu cu mașina boala este imprevizibila si bolnava nu poate fi mijloc de transport in comun, iar serviciile de taximetrie sunt mult prea scumpe, motiv pentru care nu si le permit.
De asemenea, plata taxei de prima înmatriculare se ridica la suma de 1500 euro, ceea ce reprezintă o suma foarte mare, raportat petentei si la nevoile medicale si de trai ale asistatei.
Autoturismul este o mașina veche, de peste 15 ani poate fi numit sub nici o formă "de lux";, ci este o simpla si absolută necesitate.
Potrivit dispozițiilor art. 996 Noul Cod de procedura civila, instanța va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri speciale, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.
Așadar, pentru admisibilitatea cererii de ordonanța președințiala trebuie întrunite cumulativ trei condiții si anume: urgenta, impusa de păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente, neprejudicierea fondului si vremelnicia măsurii ordonate de instanța.
In speța urgenta este data de faptul ca reclamanta nu-si poate folosi autoturismul fara a fi înmatriculat, iar înmatricularea ii este refuzata fara plata taxei auto speciale, or prin natura sa autoturismul este destinat unei
utilizări permanente, fiind evident prejudiciat prin imposibilitatea folosirii autoturismului.
Urmează ca instanțele de judecata sa se pronunțe pe fond in dosarul_, daca taxa speciala auto este legala in raport si de prevederile din legislația Comunității Europene, dar pana la judecarea procesului pe fond reclamanta trebuie sa se bucure de toate atributele dreptului de proprietar, in condițiile art. 555-566 C.civ.
In aceasta situație este admisibila cererea de ordonanța președințiala si posibila înmatricularea temporară ca operațiune ce este prevăzută chiar de O.G. nr. 195/2002, republicată, privind circulația pe drumurile publice si de P.M.I.R.A. nr. 1501/2006.
Odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 9/2013 care prevede plata unui timbru de mediu la înmatricularea mașinilor și care a înlocuit vechea taxă auto s-a creat o întreagă nebuloasă ce persistă și acum, la aproape 30 zile de la intrarea sa în vigoare. Oamenii au fost induși în eroare cum că această găselniță legislativă nu va mai putea fi contestata în instanță și că această taxă este corect aplicată.
Astfel, consideră apelanta că acțiunea este temeinică și legală, solicitând admiterea ei, așa cum a fost formulată.
În cauză a depus întâmpinare (f. 35), pârâta I. P. J. M.
- S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. .
În motivare se învederează că art. 996 din Noul Cod de Procedură Civilă prevede situațiile în care se poate aprecia urgența, anume: urgența, caracterul vremelnic al măsurii, neprejudicierea fondului, aparența dreptului. Ori, în cauză, nu este incidență niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 996 Cod pr. Civ., astfel încât cerința urgenței nu este îndeplinită.
În momentul achiziționării autovehiculului în cauză, reclamantul a cunoscut atât situația de fapt a autovehiculului, cât și situația de drept (pentru înmatricularea acestuia în România se impune plata timbrului de mediu).
Mai mult, urgența nu se justifică având în vedere că reclamanta poate plăti taxa de poluare și ulterior, să solicite instanței de judecată restituirea taxei de poluare dacă o consideră "ilegală" deoarece nu putem să punem în relație de interdependență între faptul că nu poate utiliza autovehiculul și situația că acesta consideră o taxă prevăzută de lege pentru înmatricularea autovehiculelor în România ca fiind "ilegală".
Intimata învederează instanței că are obligația înmatriculării provizorii cu respectarea actelor normative, respectiv a O.M.A.I. nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, precum și obligația de a pune în executare actele Guvernului, care impun o anumită conduită în domeniul său de activitate.
Având în vedere cele de mai sus, intimata lasă la aprecierea instanței a dispune în consecință, solicitând acesteia să țină cont și de prevederile art.
15 alin 1 și 2 din OMAI nr. 1501/2006, care reglementează faptul că înmatricularea se poate face succesiv pentru perioade ce nu pot depăși 30 de zile, cu condiția achitării tuturor taxelor și tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizații.
Analizând apelul declarat, Curtea reține următoarele:
Reclamanta solicită, pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâtei I. P. J. M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. să înmatriculeze provizoriu autoturismul marca Volkswagen Passat, serie șasiu WVWZZZ3AZTE240376, până la soluționarea
definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect obligația de a face și înregistrată pe rolul T. ui M. în dosar nr. _
, iar în subsidiar, obligarea pârâtei la eliberarea numerelor provizorii până la soluționarea litigiului pe fond.
Potrivit art. 996 NCPC, cu titlul marginal "Condiții de admisibilitate";, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone, pe cale de ordonanță președințială, măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări (alin. 1) - condiții pozitive. Alin. 5 al aceluiași articol prevede o condiție suplimentară, negativă, de evitat, în sensul că prohibește dispunerea pe cale de ordonanță președințială de măsuri care să rezolve litigiul în fond, precum și de măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Acest ultim aspect surprins de textul de lege nu a fost analizat suficient în cauză, iar el este suficient prin el însuși pentru respingerea cererii de ordonanță președințială, în cauză fiind vorba, în principal, despre măsuri cerute de reclamantă a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale sunt cumulative, instanța putând pronunța ordonanța numai atunci când toate aceste condiții, în același timp, sunt întrunite. Ca urmare a acestei aplicabilități simultane, pentru respingerea cererii este necesară și suficientă identificarea unei singure condiții de admisibilitate care nu este realizată în speță; odată stabilită această cerință lipsă, Curtea este dispensată de analiza celorlalte condiții în prezența cărora oricum nu ar fi îndeplinită cerința cumulului.
Din această perspectivă, analizând solicitarea reclamantei de înmatriculare "provizorie"; a autoturismului până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect obligația de a face, Curtea observă încălcarea condiției negative, precum și a condiției pozitive a caracterului provizoriu (strâns legate între ele). Astfel, înmatricularea autoturismul marca Volkswagen Passat, până la soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ "de fond";, nu are un caracter provizoriu, ci unul definitiv, neexistând vreo procedură administrativă prin care numerele de înmatriculare atribuite până la soluționarea litigiului, să poată fi ulterior anulate, înmatricularea fiind "definitivă"; în înțelesul legislației pertinente iar restabilirea situației de fapt fiind imposibilă. Totodată, Curtea reține, suplimentar, și că este evident și caracterul de măsuri care rezolvă litigiul în fond pentru petitul principal care se solicită de către reclamantă.
Cu privire la cererea subsidiară prin care se solicită obligarea pârâtei la eliberarea numerelor provizorii până la soluționarea litigiului pe fond, Curtea reține că nu s-a demonstrat un refuz al pârâtului sub acest aspect.
Î. a provizorie este reglementată de art.15 și art. 16 din Ordinul
M.A.I. nr. 1501/2006. Eliberarea numerelor provizorii poate fi dispusă de către pârâtă numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceste text de lege. Conform art. 15 alin.1 și 2, "până la înmatriculare, serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competente potrivit art. 1 alin. 2 autorizează provizoriu circulația autovehiculelor și a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadă ce nu va putea depăși 30 de zile, dar nu mai mult de data la care expiră asigurarea
obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule. Vehiculului căruia i s-a acordat autorizație de circulație provizorie în condițiile prevăzute la alin. 1 i se pot atribui succesiv, în aceleași condiții, mai multe autorizații provizorii care nu pot cumula mai mult de 90 de zile, cu condiția achitării tuturor taxelor și tarifelor legale necesare înmatriculării, înainte de eliberarea următoarei autorizații";.
După cum a observat prima instanță, depășirea termenului maxim admis de art. 15 și art. 16 din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006 reprezintă înlăturarea aplicării unei dispoziții legale imperative, inadmisibil a fi dispusă pe calea ordonanței președințiale întrucât soluționează fondul pretenției reclamantei.
Față de cele de mai sus, în baza art. 999 alin. 3 din Noul cod de procedură civilă, Curtea urmează să respingă apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge apelul declarat de reclamanta G. R., cu domiciliul în Săliștea de Sus, str. L. Doru Bindea nr. 232, județul M., CNP 2.
, cu domiciliul ales la Cabinetul individual de avocat Skerhak Lenghel D., în S. M., str. Gh. Ș. nr. 19, în contradictoriu cu pârâta I. P.
- Județul M. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V.
, cu sediul în B. M., str. Gh. Ș. nr. 46, împotriva sentinței civile nr. 3641/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | G. | ||||
S. | L. R. A. | -I. | A. | M. N. | ȚÂR |
Red.SLR/dact.MS 4 ex./_ Jud.fond: M.H.
