Decizia civilă nr. 4517/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR.4517/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P.
G.: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de D. G. A F. P.
M. ÎN NUME P. ȘI PENTRU A. - A. N. DE A. F., împotriva sentinței civile nr. 4607 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., cauza privind și pe intimatul B. V., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimatul B. V., asistat de avocat M. u Paul Mircea.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatului reclamant, prin care s-a solicitat respingerea recursului.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că, fundamentat pe dispozițiile art. 3 pct. 3 C.pr.civ. și art. 218 C.pr. fiscală, este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză.
Reprezentantul intimatului depune la dosarul cauzei, în original, întâmpinarea și dovada comunicării întâmpinării prin poșta electronică către recurentă. Arată că nu are de formulat cereri în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului părții prezente în dezbateri judiciare pe fondul cauzei.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului, menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele detaliate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral cu prilejul acordării cuvântului în dezbateri judiciare pe fondul cauzei. Dispozițiile art.214 alin.1 lit. a din O.G. nr. 92/2003 nu sunt incidente în cauză.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4607 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. a fost admisă excepția prematurității petitului din acțiune vizând anularea deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală.
A fost admisă în parte contestația formulată de reclamantul B. V., în contradictoriu cu pârâta ANAF - D. G. a F. P. M. .
A fost anulată decizia nr. 343 din_ emisă de pârâtă.
A fost respins ca prematur capătul de cerere din acțiune vizând anularea deciziei de impunere nr. 11554/_ și a raportului de inspecție fiscală nr. 11554/_ încheiate de pârâtă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
În baza raportului de inspecție fiscală nr. 11.554 din_ întocmit de pârâtă s-a emis decizia de impunere din oficiu nr. 11554 din_ .
Prin decizia nr. 343 din_ emisă de DGFP M. s-a suspendat cauza până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală.
În decizia atacată organul fiscal a reținut următoarele:
"Prin adresa nr. 121/P/2009/ec IPJ M. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, înregistrată la Activitatea de I. F. sub nr. 4175/_, solicită efectuarea unei inspecții fiscale pentru a stabili care sunt consecințele financiar - fiscale ale nedeclarării veniturilor realizate, actele normative încălcate și persoanele care se fac vinovate și dacă se constituie parte civilă, iar în caz afirmativ cu ce sumă, precizând următoarele:
În dosarul penal cu numărul 121/P/2009/ec. se efectuează cercetări, privind pe numitul B. V. cu domiciliul în loc. B. M., str. M., nr. 4/2 și alții, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 pct. 2 din Lega nr. 241/2005 și art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr. 241/2005.
Din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că numitul B. V. în perioada 2008 - 2009 a introdus în țară din spațiul comunitar importante cantități de produse alimentare (ulei, cafea, orez, conserve, etc.) pe care le-a comercializat la diverși agenți economici din județul M., Brașov, Harghita și Bistrița Năsăud și C. .
La momentul vânzării produselor achiziționate din străinătate, pentru a crea o aparentă stare de legalitate, B. V. a emis către 8 societăți comerciale, respectiv SC Daytona SRL, SC Velina Prod Com SRL, SC Zamfira Com SRL, SC Com Barex SRL, SC Elizsergiu SRL, SC Costacos SRL, SC Complices Com SRL și SC Star România SRL facturi fiscale și chitanțe în numele unor societăți comerciale, respectiv SC Lidia SRL și SC Kaludas SRL din județul Satu M., SC Mira Distribution SRL și SC Peony International Imp - Exp SRL din B. pentru a justifica proveniența mărfurilor (facturi fiscale falsificate).
Astfel, operațiunile economice derulate de B. V. însumează venituri în sumă de 274.750 lei.
De asemenea, susnumitul, în perioada 2008 - 2009 a comercializat importante cantități de țigări de proveniență ucraineană, pe raza județului M. și Brașov, țigări introduse în țară în mod ilicit, fără achitarea taxelor vamale, accizelor și taxei pe valoarea adăugată, care potrivit art. 202 din Legea nr. 571/2003 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pot fi eliberate pentru consum sau importate numai dacă acestea sunt marcate de către antrepozitari autorizați sau importatori autorizați de către autoritatea fiscală competentă.
Conform adresei Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale
M. nr. 4899/_, emisă la solicitarea IPJ M. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, suma de bani concretă încasată de B. V. de la diverși cumpărători, din comercializarea țigărilor, conform înscrisurilor din cele trei caiete se ridică la valoarea de 154.246 lei.
În urma efectuării inspecției fiscale, organele de inspecție fiscală au constatat că B. V. a realizat operațiuni repetate de comercializare de bunuri alimentare, în urma cărora până la data de_ a obținut încasări în sumă totală de 126.280 lei depășind plafonul de scutire de 35.000 euro, prin
urmare avea obligația de a se înregistra ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată până în data de_, devenind plătitor de taxă începând cu data de_ .
Pentru veniturile obținute în perioada_ -_ în sumă de 127.756 lei, organele de inspecție fiscală au determinat o taxă pe valoarea adăugată de plată în sumă de 20.397 lei.
Anterior depășirii plafonului de scutire, deoarece s-a înscris taxa pe valoarea adăugată în sumă de 1.518 lei în două facturi fiscale emise în numele SC Mira Distribution SRL pentru SC Zamfira Com SRL, respectiv SC Lidia SRL pentru SC Com Barex SRL, organele de inspecție fiscală au stabilit taxa pe valoarea adăugată de plată în sumă de 1.518 lei.
Astfel, pentru taxa pe valoarea adăugată de plată în sumă de 21.915 lei, organele de inspecție fiscală au calculat majorări și penalități de întârziere aferente în sumă de 16292 lei.
De asemenea, organele de inspecție fiscală au constatat că în perioada_ -_, în urma comercializării diverselor mărfuri către societăți comerciale și persoane fizice B. V. a obținut venituri în sumă de 431.243 lei, din care organele de inspecție fiscală au acordat drept de deducere pentru cheltuielile în sumă de 31.965 lei, rezultând astfel un venit net în sumă de
399.278 lei, pentru care au stabilit un impozit pe venit de plată în sumă de 63.884 lei, precum și majorări și penalități de întârziere aferente în sumă de
32.371 lei.
Cu adresa nr. 11578/_ Activitatea de I. F. din cadrul Direcției Generale a F. P. a J. M. înaintează IPJ M. - Serviciul de Investigare a Fraudelor un exemplar din raportul de inspecție fiscală întocmit în data de_ pe numele d-ului B. V. .
D. G. a F. P. a J. M. se constituie parte civilă pentru suma totală de 134.462 lei, reprezentând impozit pe venit în sumă de 63.884 lei, taxa pe valoare adăugată în sumă de 21.915 lei și accesorii în sumă de 48.663 lei.
În drept, art. 214 alin. 1 lit. a și 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, precizează:
" (1) Organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când:
a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă;
(3) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea sau, după caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluționare competent potrivit alin. 2, indiferent dacă motivul care a determinat suspendarea a încetat sau nu.";
Astfel, între constatările organelor de inspecție fiscală, măsurile dispuse prin decizia de impunere nr. 11554/_ emisă de Activitatea de I. F.
M. în baza raportului de inspecție fiscală încheiat în data de_ și stabilirea caracterului infracțional al faptelor săvârșite de B. V., există o strânsă interdependență de care depinde soluționarea cauzei supusă judecății.
Organele administrativ jurisdicționale nu se pot pronunța pe fondul cauzei înainte de a se finaliza soluționarea laturii penale.
Prioritatea de soluționare în speță o au organele penale care se vor pronunța asupra caracterului infracțional al faptei ce atrage plata la bugetul statului a obligațiilor datorate și constatate în virtutea faptei infracționale, potrivit principiului de drept "penalul ține în loc civilul";, consacrat prin art. 19 alin. 2 din Codul de procedură penală ";.
Contestația a fost apreciată ca fiind întemeiată parțial pentru următoarele motive:
Suspendarea procedurii de soluționare a contestației, formulată pe cale administrativă împotriva actului administrativ fiscal, se poate dispune, în temeiul art. 214 alin. 1 lit. a) Cod procedură fiscală în situația în care, conform art. 108 alin. 1 Cod procedură fiscală, organul fiscal sesizează organul de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecției fiscale și care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, în condițiile prevăzute de legea penală.
În raport cu procedura reglementată de aceste dispoziții, suspendarea soluționării contestației nu este întemeiată legal în situația în care organul de urmărire penală a solicitat organului fiscal efectuarea unui control fiscal, în urmă căruia a fost emisă o decizie de impunere (mutatis mutandi, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 1949 din 4 aprilie 2007, în Jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal pe anul 2007 Semestrul I, Editura Hamangiu 2007, p. 487 - 489).
Prin urmare, contestația trebuia soluționată de către organul fiscal pe fond, conform art. 213 alin. 1 Cod procedură fiscală, iar nu suspendată până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală.
În consecință, instanța a apreciat ca fiind prematură analiza instanței de contencios administrativ și fiscal a actelor administrativ fiscale emise câtă vreme acestea nu au fost verificate mai întâi de către organul fiscal competent în cadrul procedurii de soluționare a contestațiilor prevăzută de titlul IX din Codul de procedură fiscală.
Așa fiind, tribunalul a anulat decizia de suspendare a contestației, pârâta a procedat la soluționarea acesteia pe fond.
Fiind posibil ca decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală să fie anulate în cadrul contestației (art. 216 alin. 2 Cod procedură fiscală) tribunalul a admis excepția prematurității, petitul din acțiune vizând aceste acte a fost respins ca atare.
Instanța a apreciat că reclamantul va avea posibilitatea, în ipoteza unei soluții de respingere, să formuleze o nouă acțiune în contencios administrativ fiscal.
Împotriva sentinței a formulat recurs D. G. a F. P. M.
, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul menținerii deciziei nr. 343/_ a Biroului Soluționarea Contestațiilor din cadrul
D.G.F.P. M. .
În motivarea recursului se arată că sentința este netemeinică și nelegală.
În dosarul penal nr. 121/P/2009/ec se efectuează cercetări privind pe numitul B. V. pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală și complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 pct. 2 din Legea nr. 241/2005 și art. 26 Cod penal, raportat la art. 9 alin.
(1) șit. b și c din Legea nr. 241/2005.
Urmare acestui demers Activitatea de I. F. a efectuat un control fiscal pentru a stabili care este natura faptelor reclamate, cuantumul creanței statului și prejudiciul adus bugetului de stat consolidat, rezultând întocmirea Raportului de inspecție fiscală din data de_ .
Între constatările organelor de inspecție fiscală și stabilirea caracterului infracțional al faptelor săvârșite de reclamant există o strânsă legătură de care depinde soluționarea cauzei.
Urmare constatărilor organelor fiscale, organele administrative nu se pot pronunța pe fondul cauzei înainte de finalizarea soluționării laturii penale,
ținând cont de principiul "penalul ține în loc civilul";, precum și de faptul ă operațiunile efectuate de reclamant au implicații fiscale pentru care se pune problema realității acestora.
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 214 alin. 1 lit .a din OG nr. 92/2003 pentru a se dispune suspendarea soluționării contestației pe cale administrativă până la soluționarea definitivă a laturii penale.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul B. V.
a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării arată că, în cadrul procesului penal, în vederea stabilirii presupusului prejudiciu, organul de urmărire penală a formulat către organele de inspecție fiscală adresa nr. 4175/_, urmare acestei a drese întocmindu-se raportul de inspecție și decizia de impunere atacată.
Astfel, procedura de soluționare a plângerii prealabile nu a fost suspendată, potrivit legii speciale, ci în mod nelegal, nefiind incidente dispozițiile art. 214 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003.
Recurentul arată că organul care a efectuat activitatea de control nu a sesizat organele de drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni, organului fiscal i s-a solicitat în cadrul procesului penal să stabilească cuantumul creanțelor fiscale, și de asemenea, în cadrul procedurii prealabile se solicită stabilirea în mod legal a creanțelor fiscale prin înlăturarea constatărilor nelegale din decizia de impunere și din raportul de inspecție atacate, stabilire corectă ce este esențială în continuarea procesului penal, astfel că nu este întrunită nici condiția din teza finală a art. 214 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003 referitoare la înrâurirea hotărâtoare a soluției din dosarul penal asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și a dispozițiilor legale relevante, curtea reține următoarele:
Cu privire la intimatul B. V. se efectuează cercetări în dosarul penal nr.121/P/2009/ec pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală, fapte prevăzute și pedepsite de art.7 pct.2 din Legea 241/2005 și art.6 Cod penal rap. la art.9 alin.1 lit.b și c din Legea 241/2005.
În cursul acestor cercetări, organul de cercetare penală a emis o adresă către Activitatea de I. F. din cadrul DGFP M., solicitând efectuarea unei inspecții fiscale pentru a stabili care sunt consecințele financiar - fiscale ale nedeclarării veniturilor realizate de reclamant, actele normative încălcate și persoanele care se fac vinovate și dacă se constituie parte civilă, precum și cu ce sumă, în caz afirmativ.
Prin adresa nr.11578/_, AIF din cadrul DGFP M. a răspuns solicitării organelor de cercetare penală, înaintând un exemplar din raportul de inspecție fiscală întocmit în data de_, DGFP M. constituindu-se parte civilă cu suma de 134.462 lei.
Împotriva deciziei de impunere emise în urma întocmirii raportului de inspecție fiscală reclamantul a formulat contestația prevăzută de art.205 C.proc.fisc., însă aceasta nu a fost soluționată pe fond, ci a fost suspendată de DGFP M. prin Decizia nr.343/_ până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală în dosarul penal menționat.
Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului, apreciind că suspendarea soluționării contestației în această situație nu are temei legal.
Curtea reține, la rândul său, dispozițiile art.214 alin.1 lit.a C.proc.fisc., care prevăd că organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie
motivată, soluționarea cauzei atunci când organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedură administrativă. per a contrario, atunci când organul de cercetare penală a sesizat organul fiscal pentru efectuarea unor cercetări de natură financiar - fiscală care erau esențiale în cadrul dosarul penal, textul legal menționat nu este aplicabil. Reglementarea legală este logică, întrucât nu prezintă importanță, în cadrul fiscal, dacă faptele pretins săvârșite de reclamant întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni (astfel cum se va stabili în cadrul procesului penal), ci, dimpotrivă, cele constatate în cadrul raportului de inspecție fiscală sunt determinante în stabilirea elementelor infracțiunilor pentru care se desfășoară activitatea de urmărire penală, acesta fiind și motivul pentru care s-a solicitat efectuarea inspecției fiscale. Prin urmare, susținerile contrare ale recurentei sunt nefondate.
În concluzie, astfel cum corect a apreciat judecătorul fondului, nu sunt îndeplinite cerințele reglementate de dispozițiile art.214 alin.1 lit.a C.proc.fisc., în speță fiind vorba despre o altă premisă decât cea prevăzută de textul legal.
Având în vedere considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel că, în temeiul art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca neîntemeiat, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. M. împotriva sentinței civile nr. 4607 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
A. | M. C. | M. | S. | C. | P. |
G.
V. D.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: SA
