Sentința civilă nr. 16904/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 16904/2013
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. T. GREFIER: M. C.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC C. M. S. și pe pârât D. G. A F. P. A JUD.C.
, pârât A. F. P. A JUD.C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților asupra fondului au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de_, încheiere prin care s-a dispus și amânarea de pronunțare pentru data din_ și ulterior pentru_ ,
încheierile de la termenele menționate făcând parte integrantă din prezenta sentință.
Cauza este reținută în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la data de_, reclamanta SC C. M. S. în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. A JUDETULUI C. și A. F. P. A JUDETULUI C. a solicitat instanței să dispună anularea în parte a Deciziei nr. 225/_ de soluționare a contestației si ca urmare si a Deciziei de impunere nr. 806/_ precum si a Raportului de inspecție fiscală nr. 13808/_ prin care au fost stabilite obligații suplimentare față de bugetul de stat în sarcina reclamantei. S-a mai solicitat și obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii
, reclamanta arată că actele atacate au fost emise în mod greșit existând vicii de procedură privind inspecția fiscală, preluându-se greșit unele concluzii eronate ale comisarilor Gărzii Financiare, interpretându-se eronat unele erori contabile privind evidenta contabilă a stocurilor în raportarea semestrială întocmită la_, neacordându-se dreptul de deducere a T.V.A. deși au existat documente justificative.
Arată reclamanta că s-a efectuat inspecția pe o perioadă mai mare de trei ani, încălcându-se dispozițiile art. 98 alin.3 din O.G. nr. 92/2003.
Cu privire la sumele stabilite, reclamanta arată că nu există niciun element care să conducă la concluzia stabilită de organul de control privind valorificare mărfii aflată în sold si obținerea de venituri suplimentare aferente anului 2005.
În ceea ce privește obligațiile aferente anului 2008, se precizează că valoarea lipsei la inventar nu este considerată venit ci cheltuieli nedeductibile fiscal, așa încât nu influențează impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
Din punct de vedere al T.V.A. valoarea lipsei în gestiune la pret de achiziție este asimilată livrării de bunuri colectându-se T.V.A. la acest preț.
Cu privire la T.V.A. aferent unor achiziții în perioada 2004-2009, în mod greșit s-au considerat că acesta este nedeductibil.
În drept
, au fost indicate dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/20204 si O.G. 92/2003.
În probațiune
, s-au anexat înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată
, pârâta D.G.F.P. C. a solicitat respingerea cererii. A arătat că la baza actelor atacate a stat Adresa nr. 527/_ emisă de D.G.F.P. Bistrița si Procesul-verbal de constatare nr. 601069/_ încheiat de Comisarii Gărzii Financiare - Sectia Bistrița- Năsăud.
Din cuprinsul constatărilor menționate în adresele arătate a rezultat că reclamanta nu si-a înregistrat în evidenta contabilă nivelul real al veniturilor, impunându-se extinderea controlului la întreaga perioadă de prescripție.
Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că obligațiile stabilite suplimentar față de bugetul de stat, au fost în mod corect stabilite, impunând menținerea actelor atacate.
Prin completarea la întâmpinare s-a solicitat respingerea excepției în baza prescripției dreptului la acțiune.
Analizând cererea formulată, în baza probelor administrate, instanța retine că aceasta este întemeiată în parte.
Astfel, cu privire la excepția prescripției, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că acțiunea reclamantei a fost depusă prin poștă, conform datei poștei, la data de_, prin urmare în termenul legal, conform art. 11 alin. 1 din Legea 554/2004. Prin urmare excepția prescripției va fi respinsă.
Cu referire la fondul cauzei
, instanța retine că în zilele de 2 și 3 martie 2009, comisarii Gărzii Financiare Bistrița au efectuat un control la punctul de lucru al reclamantei, situat în Complexul Comercial "Polus Center"; C. -N.
, având ca scop stabilirea realități stocului scriptic de marfă reflectat în evidenta contabilă.
În urma inventarierii s-a constatat o diferență valorică între stocul scriptic si cel faptic în sumă de 296.938 lei. /f.109/.
În baza constatărilor, au sesizate organele de urmărire penală pentru verificarea săvârșirii infracțiuni de evaziune fiscală si fals intelectual, solicitându-se și organelor de inspecție fiscală, pe calea unei adrese
,efectuarea de verificări suplimentare în vederea stabilirii obligațiilor fiscale în întregime datorate de reclamantă pe parcursul întregului termen de prescripție, având în vedere existența unor indicii în sensul ascunderii veniturilor./f.109, 112/
În urma adresei, organele fiscale au efectuat o inspecție fiscală a activității reclamantei, pentru perioada de_ -_, în_ -_ respectiv_ -_, între aceste date inspecția fiind suspendată./f.104- 106/
În perioada în care inspecția fiscală a fost suspendată, au avut loc cercetări penale în vederea stabilirii cauzelor care au condus la stabilirea diferențelor de inventar constatate de comisarii Gărzii Financiare.
Prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean, din dosarul nr. 228/P/2009, se menționează faptul că lipsa din gestiune a fost cauzată de neînregistrarea veniturilor, dispunându-se însă încetarea urmăririi penale si aplicarea unei sancțiuni administrative, în temeiul art. 10 alin.1 din Legea nr. 241/2005 si art. 91 lit.c Cod Penal./f.114-117/.
Ca urmare a celor constatate, după reluarea inspecției fiscale, organele de control au stabilit obligații suplimentare în sarcina reclamantei față de bugetul de stat respectiv 15.392 lei impozit pe veniturile microintreprinderilor, majorări de întârziere in sumă de 16.401 lei, penalități de întârziere în sumă de 285 lei, diferență suplimentară T.V.A. în sumă de
102.467 lei, majorări de întârziere în sumă de 110.107 lei aferentă diferentei de T.V.A. si penalități de întârziere în sumă de 1816 lei aferentă diferenței suplimentare de T.V.A. prin Decizia de impunere nr. 806/_ .
Reclamanta a contestat modalitatea de stabilire a obligațiilor suplimentare menționate, potrivit Deciziei nr. 225/_ de soluționare a contestației aceasta fiind respinsă./f.127-160/
Decizia de soluționare a contestației a fost contestată în justiție,făcând obiectul prezentului dosar, reclamanta solicitând în cursul procesului efectuarea unui raport de expertiză care să verifice cuantumul creanțelor datorate bugetului de stat.
Prin urmare, instanța a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă, raport efectuat de către expert principal Decebal Manole B. și expert asistent Sorin Roman, / filele 372-409 /.
Potrivit raportului de expertiză, s-a constatat existența unui sold de marfă fără mișcare în sumă de 114.574 lei începând cu data de_ . Societatea nu a putut prezenta documente contabile pe perioada 2004-2005 întrucât acestea au fost furate, aspect confirmat de către organele de poliție.
Experții au constatat că acest sold scriptic din evidenta contabilă nu are un corespondent în evidenta faptică.
Cu privire la această lipsă, expertul a identificat mai multe situații, fiecare dintre ele generând o apreciere diferită din punct de vedere contabil.
Astfel, dispariția mărfurilor ar putea fi imputabilă terților, bunurile ar fi putut fi vândute fără documente justificative si fără descărcarea din gestiune, bunurile ar putut fi vândute cu documente justificative dar fără descărcare de gestiune, bunurile ar fi putut fi dispărute fără ca dispariția să fie imputabilă terților, respectiv bunuri distruse, degradate.
Din acest punct de vedere, reflectarea contabilă a bunurilor lipsă este diferită, respectiv,în funcție de una sau alta din situațiile prezentate anterior, bunurile lipsă pot sau nu să intre în baza de impozitare.
Expertul a stabilit că organele fiscale au considerat că marfa lipsă ar fi fost vândută, calculându-se obligațiile către bugetul de stat în raport cu această apreciere.
Această modalitate de apreciere nu este însă cea corectă, având în vedere că nu există nicio probă referitoare la cauza lipsei din gestiune a bunurilor în valoare de 114574 lei, prin urmare, nu se poate presupune că acestea au fost vândute.
În lipsa unor probe certe de vânzare sau de lipsă imputabilă reclamantei, ținând cont de faptul că stabilirea concretă a situației de fapt a bunurilor determină și includerea valorii acestora în baza de impozitare sau nu, instanța va aprecia că acest dubiu profită reclamantei impunându-se exonerarea reclamantei de la plata obligațiilor suplimentare aferente soldului de marfă fără mișcare în sumă de 114.574 lei din data de_, respectiv impozitul pe venitul microintreprinderilor în valoare de 7.906 lei aferent unor venituri suplimentare în sumă de 263.520 lei.
Pentru aceleași considerente, instanța va retine ca incorectă si stabilirea de T.V.A. colectată suplimentar în sumă de 50.069 lei aferent acelorași venituri suplimentare.
Cu privire la venitul suplimentar în valoare de 249.528 lei și la impozitul pe profit suplimentar de 7486 lei și T.V.A. colectată suplimentar în valoare de 47.410 lei, sume aferente diferenței stabilite în urma inventarierii stocului de marfă de către Garda Financiară Bistrita-Năsăud, instanța retine că expertul a efectuat două variante de calcul, respectiv o variantă în care baza de impozitare a fost mărită ca urmare a adăugării unor venituri neînregistrate în evidența contabilă și o variantă în care baza de impozitare a fost stabilită cu luarea în considerare a dispariție mărfurilor neimputabile terților.
Reținând ca sub aspectul lipsei mărfurilor constatate de către Garda Financiară Bistrița-Năsăud s-a stabilit, de către organele de urmărire penală, că lipsa din gestiune se datorează neînregistrării unor venituri de către reclamantă, instanța va retine concluziile organelor de control în sensul stabilirii corecte a obligațiilor suplimentare din acest punct de vedere.
Prin urmare, nu se justifică modificarea actelor atacate sub acest aspect.
În ceea ce privește deducerea de către reclamantă a T.V.A.-ului pe parcursul anilor 2004-2008, tot prin raportul de expertiză s-a determinat că reclamanta în mod greșit a evidențiat T.V.A. nedeductibil, incorect înregistrat în contabilitate în valoare de 17.976,53 lei, TVA corect înregistrat fiind de 521,25 lei si 2.350,3 lei TVA colectat.
Astfel, raportat la concluziile raportului de expertiză, instanța retine că cererea reclamantei este întemeiată doar în parte, fiind justificată anularea actelor atacate în raport cu dispozițiile art. 218 si următoarele din
O.G. nr. 92/2003 si art. 1,810 din Legea nr. 554/2004, doar pentru impozitul pe venit suplimentar și T.V.A. suplimentar aferent veniturilor reținute suplimentar de 263.520 lei.
În baza art. 274 Cod Procedură Civilă, instanța va obliga pârâtele la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată constând din onorariu expert si taxă de timbru, 4594,03 lei alte cheltuieli nefiind dovedite.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției.
Admite cererea formulată de reclamanta SC C. M. S., cu sediul în
C. -N., str. Dorobanților nr. 39-41, bl.D, ap. 4, jud.C. în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A JUDETULUI C., cu sediul în C. -
N., Piața A. I. nr. 19, jud.C., A. F. P. A JUDETULUI C.
, cu sediul în C. -N., Piața A. I. nr. 19, jud.C. ,
Anulează în parte Decizia nr. 225/_ si ca urmare, anulează în parte și Decizia de impunere nr. 806/_ precum și Raportul de I.
F. nr. 13808/_ cu privire la reținerea sumei de 263.520 lei ca venit suplimentar și în consecință exonerează reclamanta de la plata sumei de 7.906 lei impozit pe venit și TVA suplimentar aferent veniturilor reținute suplimentar, de 50.069 lei.
De asemenea anulează actele atacate și cu privire la deducerea TVA aferentă sumei de 521,25 Ron.
Menține celelalte dispoziții ale actelor fiscale atacate.
Obliga pârâtele la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată 4594,03 lei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Decembrie 2013.
PREȘEDINTE,
M. T.
GREFIER,
M. C.
Red.M.T.
Tehnored.V.A.M. 4 ex./_
