Decizia civilă nr. 508/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 508/R/2013
Ședința publică de la 17 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE P. Urs
Judecător I. -M. L. Judecător A. -C. Ț. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurent SC L. & M S.R.L. împotriva Sentinței civile nr. 5827/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat M. C. -N., DP COMUNITARĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei, avocat Horațiu C., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Reprezentantul recurentului arată că nu are cereri de formulat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei, avocat Horațiu C. solicită instanței admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale așa cum a fost formulată de către recurentă, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate cu prezentul litigiu. Susține oral motivele de recurs expuse în scris.
I N S T A N Ț A
Prin sentința civilă nr. 5827/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C.
-N., a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petenta SC L. & M S., cu sediul procesual ales la Societatea Civilă de Avocați "N. escu, Șomlea și Asociații";, în C. -N., str. Janos B., nr. 1, ap. 3-4, județul C., în contradictoriu cu intimata M. C. -N. DP
L., cu sediul în C. -N., str. Moților, nr. 1-3, județul C., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 749/482/_, ca neîntemeiată și s-a menținut procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 749/482/_ .
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
La data de_ a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul M. UI C. -
N. -DP COMUNITARĂ C. procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 749/482/_, prin care i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 900 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 7 punctul 2 din HCL nr. 191/2009, constând în aceea că în data de_, în jurul orelor 11,40, pe șantierul din
C. -N., str. Taberei, nr. 20, aparținând de societatea petentă, lucrătorii de pe șantier au dat foc deșeurilor adunate lângă imobilul în construcție, la o distanță foarte mică de vegetația uscată din apropierea Canalului Morii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în lipsă, iar la rubrica referitoare la martori, s-a consemnat "Martorii de față refuză implicarea. S-au efectuat fotografii la fața locului";.
Din perspectiva legalității întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că petenta a invocat în sprijinul plângerii sale motivul de nulitate referitor la pretinsa nerespectare a dispozițiilor art. 19 alin. (1) OG nr. 2/2001, constând în faptul că înscrisul nu a fost semnat de un martor asistent.
Sub acest aspect, este de remarcat că potrivit art. 19 alin. (1) teza a II-a din OG nr. 2/2001, martorul indicat în procesul verbal este chemat să confirme una din cele trei împrejurări constând în faptul că contravenientul "nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze";, iar conform alin. (3) al aceluiași articol "În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.";
În cuprinsul procesului verbal s-a menționat motivul pentru care nu a fost semnat de un martor asistent, respectiv "Martorii de față refuză implicarea";, dispozițiile legale invocate fiind astfel respectate.
În consecință, instanța a înlăturat motivul de nulitate ca nefondat.
Din prisma legalității întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că petenta a mai invocat în sprijinul plângerii sale motivul de nulitate referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) teza I din OG nr. 2/2001, constând în faptul că nu i s-a acordat posibilitatea de a formula obiecțiuni.
Instanța reține că sfera de incidență a dispozițiilor menționate se circumscrie strict ipotezei în care contravenienta se află de față la întocmirea procesului verbal. Numai în acest caz, OG nr. 2/2001 garantează dreptul acesteia de a fi informată cu privire la împrejurarea că poate formula obiecțiuni, respectiv dreptul acesteia de a le formula în concret și de a-i fi consemnate în cuprinsul procesului verbal.
Pentru situația în care procesul verbal se întocmește în lipsă, cum este și cea de față, petenta are posibilitatea de a formula înaintea instanței orice obiecțiuni ar fi fost în măsură să formuleze cu ocazia întocmirii procesului verbal.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că motivul de nulitate invocat este nefondat.
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, se reține că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, instanța având obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din declarația martorului C. F. de la fila 35 care se coroborează cu conținutul procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că la data de_, în jurul orelor 11,00 dimineața, pe șantierul din C. -N., str. Taberei, nr. 20, acesta împreună cu martorul HUDREA R. RĂZVAN și cu numitul ȘANDOR M., toți angajați în cadrul societății
petente, au dat foc în curtea imobilului menționat mai multor saci de ciment goi, în apropierea vegetației verzi dinspre Canalul Morii.
Declarația martorului HUDREA R. RĂZVAN de la fila 34 din dosar a fost înlăturată de către instanță întrucât nu se coroborează cu restul probatoriului încuviințat și administrat în cauză.
În consecință, instanța a constatat că petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal, deși acestuia îi incumba sarcina probei în temeiul prezumției relative de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în mai multe rânduri, prin deciziile nr. 197/2003, nr. 259/2007.
În aprecierea sa asupra sancțiunii contravenționale, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, conform cărora "sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite";, ale art. 21 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se va ține seama de "împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului";.
Instanța a apreciat că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 900 de lei este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei săvârșite - focul rezultat în urma incendierii sacilor de ciment goi fiind în imediata apropiere a vegetației din curtea imobilului menționat, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea instanței că petenta va respecta pe viitor dispozițiile legale încălcate, motiv pentru care nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii aplicate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termenul legal recurenta SC L. & M
S.R.L solicitând admiterea sa și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii.
În motivarea recursului declarat au fost reiterate criticile invocate în fața instanței de fond, referitoare la lipsa unui martor asistent, neaducerea la cunoștință a dreptului de a face obiecțiuni, invocându-se faptul că în mod greșit instanța de fond nu a luat in considerare faptul ca în perioada întocmirii procesului verbal atacat, recurenta era beneficiara unui contract de preluare deșeuri în derulare, astfel că în realitate, nu a săvârșit contravenția la care se referă procesul verbal.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr. 749/482/_ încheiat de M. C. -N. - D.
P. L. s-a aplicat recurentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 900 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 7 punctul 2 din HCL nr. 191/2009, constând în aceea că în data de_, în jurul orelor 11,40, pe șantierul din C. -N., str. Taberei, nr. 20, aparținând de societatea petentă, lucrătorii de pe șantier au dat foc deșeurilor adunate lângă imobilul în construcție, la o distanță foarte mică de vegetația uscată din apropierea Canalului Morii.
Analizând cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției contestat sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut în mod corect, că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile articolelor 16 și 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, instanța neputând identifica nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor legale care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În ceea ce privește viciile invocate de către recurentă, referitoare la împrejurarea că din procesul verbal lipsesc datele de identificare ale unui martor asistent, acestea nu pot atrage lipsa de valabilitate a procesului verbal în condițiile în care agentul constatator a explicat motivul pentru care procesul verbal nu a fost semnat de un martor, iar în privința dreptului de a face obiecțiuni, este de observat faptul că procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentatului recurentei, care însă a avut posibilitatea de a-și valorifica apărările cu ocazia judecării prezentei plângeri.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a constatat că starea de fapt reținută prin procesul verbal contravențional este conformă cu realitatea, în concret, petenta nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare aceleia reținute în procesul verbal, existența acelui contract de
preluare a deșeurilor la care se referă recurenta neputând fi valorificat în sensul solicitat, martorul C. F., angajat al societății recurente, confirmând starea de fapt reținută în procesul verbal.
Așadar, și în ceea ce privește temeinicia procesului verbal, considerăm că instanța de fond a concluzionat în mod corect că starea de fapt reținută în procesul verbal este cea corespunzătoare realității și nu s-a făcut dovada unei stări de fapt contrare.
În acest context, apreciem că nu se justifică nici reindividualizarea sancțiunii aplicate petentului, prin înlocuirea amenzii cu avertismentul, în opinia noastră sancțiunea fiind corectă și în concordanță cu starea de fapt reținută.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că prezentul recurs nu este fondat, sens în care în baza art.312 al. 1 C.p.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de recurenta SC L. & M S., cu sediul procesual ales la Societatea Civilă de Avocați "N. escu, Șomlea și Asociații";, în C. -N., str. Janos B., nr. 1, ap. 3-4, județul C., împotriva Sentinței civile nr. 5827/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 aprilie 2013.
Președinte, P. Urs | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, L. C. |
Red.A.Ț./C.B./2 ex. ud. fond: P. R.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.3720 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a fost respinsă plângerea formulată de petentul FEKETE TIBERIU, cu domiciliul în Satu Mare, str. Drum Carei, nr. 6, bl. 14, ap.21, jud. Satu Mare, în contradictoriu cu intimatul M. C. -N.
- DP COMUNITARĂ, cu sediul în C. -N., str. Moților nr. 1-3, jud. C. . împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 1. /_ încheiat de intimat, ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul-verbal de contravenție nr. 1. /482 încheiat la data de_ de M. C.
-N. - DP COMUNITARA, petentul FEKETE TIBERIU a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de HCL 26/2010, ART. 10.
In cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut faptul că in data de_, ora 16,08, în urma controlului efectuat de intimat s-a constatat faptul că petentul, proprietar al auto cu nr. de înmatriculare_ a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil pe domeniul public aparținând M. ui C. -N., str. C.I. H., loc amenajat ca loc de parcare cu plată.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 32 alin.2 din OG 2/2001.
Analizând procesul-verbal contestat sub aspectul legalității, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia.
Astfel, a fost încheiat în termen de 6 luni de la data constatării faptei și comunicat petentului în cadrul termenului de o lună prevăzut de art. 14 din OG 2/2001. De asemenea, nu a făcut petentul dovada vreunei vătămări pricinuite prin nesemnarea procesului-verbal de un martor asistent, raportat la rolul martorului asistent.
Analizând temeinicia procesului verbal, față de starea de fapt descrisă în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul verbal conține constatările personale ale agentului constatator care s-a aflat la fața locului în momentul săvârșirii faptei. Prin urmare, actul întocmit în aceste condiții are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatoarei, în eventualitatea în care aceasta nu a făcut dovada contrară.
Potrivit art. 10 lit. a din HCL 26/2010, constituie contravenție staționarea fără tichet sau abonament de parcare valabil.
Autovehiculul proprietatea petentului a fost parcat la data și ora menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție pe str. C.I.H. din C. -N., fapt ce rezultă din nota de constatare, și care de altfel nu a fost contestat de intimat.
Instanța nu poate reține susținerile intimatului referitoare la exonerarea sa de răspundere contravențională întrucât ar fi achitata amenda, executarea sancțiunii neputând conduce la anularea procesului-verbal de contravenție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța de fond a respins plângerea formulată de petentul FEKETE TIBERIU în contradictoriu cu intimatul M. C. -
N. - DP COMUNITARA, împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 1. /482 încheiat la data de_ de intimat, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal petentul recurent Fekete Tiberiu, solicitând admiterea sa, casarea sentinței și în principal, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 1. încheiat la data de_, ca fiind nelegal și netemeinic iar în subsidiar transformarea amenzii aplicate în avertisment.
Recurentul a susținut că a intervenit prescripția aplicării sancțiunii contravenționale, fiind încălcate prevederile art. 13 din O.G. 2/2001 și contrar prevederilor art. 19 din O.G. 2/2001 în procesul verbal nu s-au trecut datele de identificare a martorului asistent și locul săvârșirii faptei contravenționale a achitat amenda aplicată conform chitanței nr. 0842388/_, ori cu toate acestea agentul constatator a procedat la întocmirea procesului verbal contestat.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr. 1. /482 încheiat la data de_ de M. C.
-N. - DP COMUNITARA, recurentul Fekete Tiberiu a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 10 din HCL 26/2010.
In fapt s-a reținut că in data de_, ora 16,08, în urma controlului efectuat de intimat s-a constatat faptul că petentul, proprietar al auto cu nr. de înmatriculare_ a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil pe domeniul public aparținând municipiului C. -N., str. C.I. H., loc amenajat ca loc de parcare cu plată.
Analizând cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției contestat sub aspectul legalității, instanța de fond a reținut în mod corect, că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile articolelor 16 și 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, instanța neputând identifica nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor legale care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În ceea ce privește viciile invocate de către petent, referitoare la împrejurarea că lipsesc datele de identificare ale martorului asistent, acestea nu pot atrage lipsa de valabilitate a procesului verbal decât în măsura în care se dovedește existența unei vătămări ce nu ar putea fi
altfel înlăturată, însă petentul nu a precizat în ce anume ar consta vătămarea suferită, iar pe de altă parte, agentul constatator a consemnat în actul încheiat că "persoanele de față refuză implicarea";. De asemenea, în mod corect, prima instanță a respins excepția invocată de către petent și reiterată în recurs, privind prescripția aplicării sancțiunii contravenționale, argumentele invocate fiind pertinente.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a constatat că starea de fapt reținută prin procesul verbal contravențional este conformă cu realitatea, în concret, petentul nu a negat cele consemnate în procesul verbal și mai mult, a achitat amenda. Așadar, și în ceea ce privește temeinicia procesului verbal, considerăm că instanța de fond a concluzionat în mod corect că starea de fapt reținută în procesul verbal este cea corespunzătoare realității iar contestatorul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare.
În acest context, apreciem că nu se justifică nici reindividualizarea sancțiunii aplicate petentului, prin înlocuirea amenzii cu avertismentul, în opinia noastră sancțiunea fiind corectă și în concordanță cu starea de fapt reținută.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că prezentul recurs nu este fondat, sens în care în baza art.312 al. 1 C.p.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul Fekete Tiberiu, cu domiciliul în Satu Mare, str. Drum Carei, nr. 6, bl. 14, ap.21, jud. Satu Mare, împotriva sentinței civile nr.3720/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, P. Urs | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, L. B. |
Red.A.Ț./C.B.
2 ex./_
Jud. fond: R. V.
