Decizia civilă nr. 616/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 616/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. -M. B.
Judecător L. -A. C. Judecător R. M. Grefier C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe recurent N. R. V. și pe intimat M. C. N. - DP L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurent av.
MISCHIAN M. H., lipsind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
T. ul constată că recursul este formulat în termen, motivat, comunicat.
Reprezentantul recurentului depune la dosar copie de pe Cererea de emitere a autorizației de construire formulată de Ordinul Arhitecților din România, înregistrată sub nr. 281987/2013 la Primăria mun. C. -N. .
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art. 150 C.pr.civ., T. ul declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului, având cuvântul, solicită admiterea recursului, desființarea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca netemeinică și nelegală cu consecința admiterii plângerii contravenționale în întregime. În principal, solicită anularea procesului-verbal de contravenție contestat, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL
Prin Sentința civilă nr. 14775/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă plângerea contravențională formulată de către petentul N. R. V., cu domiciliul în mun. C. -N., str. E., nr. 22, ap. 1, jud. C., în contradictoriu cu intimatul M. C. -N. - prin primar - D.
P. COMUNITARA, cu sediul în C. -N., str. M., nr.1-3, jud.C., ca neîntemeiată.
A fost menținut procesul-verbal de contravenție nr. 236/481, întocmit de intimat la data de_, ca temeinic și legal întocmit.
S-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul-verbal de contravenție nr. 236, încheiat la data de_ de către intimat, petentul N. R. V. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1.000 lei, reținându-se că, în data de_, în jurul orelor 1200, ca urmare a controlului desfășurat de inspectorii intimatului s-a constatat că petentul, în calitate de proprietar al imobilului situat în mun. C. -N., str. E., nr. 22, ap. 1, nu a întreținut și reparat imobilul situat la adresa amintită, care se afla în stare avansată de deteriorare la data controlului, conform HCL nr. 191/2009.
În drept, fapta petentului a fost încadrata în prevederile art. 7 pct. 15 din HCL nr. 191/2009 și sancționata conform aceluiași text normativ.
Instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, precum și asupra încadrării juridice date acesteia, până la proba contrară ce incumbă petentului.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale, a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută, ce poate fi invocată și din oficiu, de instanța de judecată.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor
O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul- verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din
O.G. nr. 2/2001.
Mențiunile prevăzute de textul art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul înscrisului contravenției, însă sancțiunea care intervine, în caz de neconformare, este nulitatea relativă și implicită, condiționată de o vătămare.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. - Secții Unite prin Decizia nr. XXII din_, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din_ .
Instanța reține, totodată, că fapta contravenționala, astfel cum a fost conturata și reținuta de agentul de poliție, a fost în mod corespunzător încadrata, în drept, în dispozițiile art. 7 pct. 15 din HCL nr. 191/2009 și sancționata conform aceluiași text normativ, amenda aplicată fiind stabilită la minimul special prevăzut de lege.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că petentul nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrară celei atestate de către agentul constatator în actul contravenției.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
In realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției - actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege - și cu prezumția de veridicitate - actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă - prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele pana la care poate sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față - fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator - procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, in raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Astfel, instanța reține situația de fapt astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal, iar în drept fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 7 pct. 15 din HCL nr. 191/2009 și sancționata conform aceluiași text normativ.
Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză nu rezultă o situație de fapt contrară celei atestate de agentul constatator în cuprinsul actului contravenției, petentul nereușind să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției contestat este legal și temeinic.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petent și a menținut procesul-verbal de contravenție contestat.
Mai mult, în speță, instanța reține că nu se impune redozarea sancțiunii contravenționale aplicate, întrucât, în raport de contravenția concret săvârșită, amenda contravențională stabilită este proporțională cu gradul de pericol reliefat
prin săvârșirea ilicitului contravențional, sancțiunea fiind aplicată prin orientare la minimul special prevăzut de lege, astfel că agentul constatator a realizat o individualizare temeinică și legală a sancțiunilor contravenționale aplicate în sarcina petentului.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.proc.civ., a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs în termen legal petentul N.
R. V. solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței civile recurate în sensul admiterii plângerii contravenționale și anulării procesului-verbal contestat.
În motivarea recursului s-a arătat în esență că instanța de fond nu a avut în vedere apărarea de fond invocată de către petent, respectiv existența contractului de execuție încheiat între OAR, Filiala Transilvania cu SC Auroprofit SRL. De asemenea, s-a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere neregularitățile procesului verbal invocate prin plângerea contravențională.
Analizând recursul declarat pe baza actelor de la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :
Prin sentința civilă recurată instanța de fond în mod corect a apreciat că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contestat nu a fost răsturnată de către petent și, pe cale de consecință, a respins plângerea contravențională.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
În ceea ce privește neregularitățile procesului verbal contestat, tribunalul reține că acestea sunt nefondate, fiind prevăzută sub sancțiunea nulității consemnarea în cuprinsul procesului verbal a locului comiterii contravenției și nu a locului încheierii procesului verbal cum susține recurentul.
Apoi, din cuprinsul procesului verbal contestat rezultă că în sarcina recurentului a fost reținută contravenția prev. de art.7 pct.15 din HCL nr. 191/2009, contravenție sancționată cu amendă contravențională de la 500 lei la 2500 lei. Din cuprinsul aceluiași procesul verbal rezultă că recurentului i s-a aplicat amenda contravențională de 1000 lei, cu posibilitatea legală pe care o avea acesta de a achita în 48 ore jumătate din minimul special (500 lei), adică 250 lei, și nu jumătate din amenda contravențională aplicată, cum greșit apreciază recurentul.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul constată că înscrisul invocat în apărare, existent la fila 10 - 17 (dos. inst. fond), pe de o parte nu are data certă iar pe de altă parte, de la data consemnată în cuprinsul acestuia ca fiind data încheierii și până la data constatării faptei contravenționale, au trecut circa 9 luni, timp suficient pentru îndeplinirea obligației de întreținere a fațadei imobilului.
Față de cele de mai sus, în temeiul art.312 C.pr.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul N. R. V. cu domiciliul în mun. C. -N., str. E., nr. 22, ap. 1, jud. C., împotriva Sentinței civile nr. 14775/_, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică de la 15 Mai 2013.
Președinte, A. -M. B. | Judecător, L. -A. C. | Judecător, R. M. |
Grefier, C. -G. H. |
Red.R.M./C.B./2 ex.
Jud. fond : G. -R. F. -Hîngan
