Decizia civilă nr. 5653/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 5653/2013
Ședința publică din data de 15 mai Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. M.
JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de reclamantul M.
S. I. împotriva deciziei civile nr. 1978 din data de_ pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții I. DE P. J. C., Ș. I. DE P. J. C. - C. SEF DE P. DR. I. P., I. G. AL P. R., I. G. AL P. R. - C. DE P. T. P., I. G. AL P. R. -C. DE P. L. P., având ca obiect - anulare act administrativ - decizie destituire - Legea nr. 360/2002.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul prin avocat Maier Flavia I., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 17 din dosar, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, intimații I. G. AL P. R., la data de_ și I. G. AL P. R., la data de_ au depus la dosarul cauzei întâmpinări, iar la data de_ intimații I. DE P. J.
C., Ș. I. DE P. J. C. - C. DE P. P. I. au depus completare la întâmpinare.
Instanța comunică reprezentantei contestatorului câte un exemplar al completării la întâmpinare și nemafiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta contestatorului solicită admiterea contestației în anulare, formulată împotriva deciziei civile nr. 1978 din data de_ pronunțată de Curtea de Apel C., întemeiată pe dispozițiile art. 318 teza II C. pr.civ. Se arată că prezenta contestație în anulare s-a formulat anterior datei la care hotărârea instanței de recurs a fost motivată, având convingerea fermă că, în ipoteza în care instanța ar fi analizat toate motivele de recurs prin prisma cărora instanța a fost învestită, ar fi pronunțat o altă soluție.
Se arată că sunt întrunite cerințele reglementate de dispozițiile art. 318 teza II C. pr.civ., respectiv instanța de recurs a respins recursul omițând să cerceteze unul dintre motivele de modificare sau de casare ale hotărârii. Astfel, obiectul acțiunii l-a constituit contestația împotriva deciziei de destituire din funcție, emisă de șeful I. de P. al Județului C., contestație fundamentată atât pe motive de nelegalitate cât și pe motive de netemeinicie.
Principalul argument de nelegalitate invocat în susținerea acțiunii a fost absența dispoziția Ș. ui I. de P. al Județului C. de zi pe unitate, de declanșare a cercetării disciplinare în ce privește trei din cele șapte fapte reținute în sarcina reclamantului. În concret a existat o cercetare disciplinară fără a exista actul procedural de declanșare.
Instanța de fond a omis să analizeze aceste apărări, ca de altfel și celelalte apărări ale reclamantului, pe baza considerentelor hotărârii pronunțată de instanța de fond, care printre altele a fost o încheiere dată în camera de consiliu în loc de sentință pronunțată în ședință publică, etc.
În concret instanța a omis să analizeze în întregime acțiunea reclamantului.
În acest context s-a formulat recurs, fundamentat pe mai multe motive de nelegalitate ale sentinței, printre care și nulitatea cercetării prealabile cu privire la cele trei fapte săvârșite, ulterior datei de_, moment de la care datează ultima dispoziție de declanșare a cercetării prealabile.
Ori instanța de recurs, analizând motivele s-a referit, așa cum rezultă și din considerentele deciziei, la existența dispoziției șefului I. de P. al Județului C. prin care s-a constituit Comisia de disciplină, din_, deși motivul de recurs invocat a fost încălcarea prevederilor art. 19 și următoarele din Ordinul MAI 400/2004 care vizează dispoziția de declanșare a cercetării disciplinare.
Ceea ce a analizat instanța de recurs a fost un alt act procedural, respectiv cel reglementat de art. 44 din Ordinul MAI 400/2004 și care se referă la etapa ulterioară cercetării disciplinare.
Prin prisma acestui fapt apreciază că instanța de recurs a omis să analizeze legalitatea hotărârii instanței de fond raportat la inexistența actului de declanșare a cercetării disciplinare în condițiile art. 19 și următoarele din Ordinul MAI 400/2004 care prevăd că primul act de cercetare disciplinară este dispoziția de zi pe unitate a șefului IPJ.
În opinia sa, dacă instanța ar fi analizat acest motiv de recurs ar fi ajuns la concluzia că acest act nu există sens în care, cercetarea disciplinară, pentru trei fapte reținute ca abateri disciplinare, este lovită de nulitate absolută.
Față de aceste considerente solicită admiterea contestației în anulare și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial și taxa judiciară de timbru.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin contestația în anulare înregistrată în 27 februarie 2012, contestatorul M. S. I. a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea deciziei civile nr. 1978/_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., cu consecința soluționării în sensul admiterii a recursului formulat în cauză.
Contestatorul și-a întemeiat contestația în anulare pe dispozițiile art. 218 alin. 1 teza finală C.pr.civ. arătând că instanța investită cu soluționarea recursului a omis din greșeală să cerceteze unul dintre motivele de modificare sau casare, respectiv cel referitor la lipsa actului de declanșare a cercetării disciplinare pentru toate faptele reținute ulterior datei de 7 octombrie 2008.
2
Susține contestatorul că instanța de recurs nu a analizat dacă există sau nu dispoziție pe zi de unitate prin care să fie declanșată cercetarea disciplinară pentru faptele menționate, ci a analizat existența dispoziției șefului I. C. de constituire a consiliului de disciplină emisă la data de 18 martie 2009, în condițiile dispozițiile art. 45 din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
Se arată că instanța de recurs nu a analizat criticile petentului vizând inexistența dispoziției de declanșare a cercetării disciplinare pentru un umăr de 3 fapte reținute în sarcina sa ca fiind abateri disciplinare.
Pârâții I. DE P. J. C. și I. G. AL P. R. au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea contestației în anulare (f. 11 și 25).
Analizând actele și lucrările dosarului precum și ale dosarului acvirat nr._ al Curții de Apel C., se rețin următoarele
:
Prin decizia civilă nr. 1978/_ a Curții de Apel C. s-a respins recursul declarat de reclamantul M. S. I. împotriva sentinței civile nr. 115/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalul Cluj, ce a fost menținută în întregime.
Contestatorul a criticat decizia irevocabilă menționată anterior din perspectiva motivului de contestație în anulare specială prevăzut la art. 318 alin. 1 teza finală C.pr.civ., susținând că instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la lipsa dispoziției de zi pe unitate referitoare la declanșarea cercetării disciplinare.
Curtea reține că într-adevăr în recursul formulat împotriva hotărârii instanței de fond, contestatorul a formulat și o astfel de critică referitoare la lipsa dispoziției menționate.(f.4, dosar recurs)
Această critică, ce constituie un motiv de recurs, a fost analizată de către instanța de recurs, fiind menționat textual în cuprinsul deciziei, pag. 8 parag. 3, faptul că recurentul a criticat hotărârea instanței de fond și din această perspectivă.
În paragraful următor se regăsește motivarea instanței de recurs referitoare la motivul de recurs formulat de către recurent.
Se poate constata deci că acel motiv de recurs a fost sesizat de către
instanța de recurs și a fost analizat de către aceasta, în modalitatea în care a găsit necesar instanța de recurs să răspundă acelui motiv de recurs.
Textul legal invocat de către contestator se referă la situația în care instanța investită cu soluționarea recursului a ignorat în totalitate un motiv de recurs, or în speță, acel motiv este analizat și a primit un anumit răspuns din partea instanței de recurs.
Curtea reține că instanța de recurs a examinat motivul de recurs, însă, pentru argumentele prezentate în paragraful menționat, nu și-a însușit acel motiv de recurs, practic a apreciat că este neîntemeiat.
Practica judiciară și doctrina de specialitate au stabilit că instanța de recurs poate analiza motivul de recurs și din perspectiva unui aspect pe care îl găsește ca fiind esențial, fără ca prin aceasta partea să aibă deschisă calea contestației în anulare.
Din această perspectivă Curtea reține că nu se poate apreciat, așa cum susține contestatorul, că instanța de recurs a răspuns eronat la motivul de recurs invocat prin indicarea unui alt act, respectiv dispoziția de constituire a consiliului de disciplină.
În consecință, față de cele menționate, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele legale menționate la art. 318 C.pr.civ., se va respinge contestația în
3
anulare formulată și se va menține în întregime sentința civilă nr. 1.978 din 14.II.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge contestație în anulare declarată de contestatorul M. S. I. împotriva sentinței civile nr. 1.978 din 14.II.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2013.
PREȘEDINTE, D. M. | JUDECĂTOR, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. |
GREFIER, D. C. |
Red.D.M./_ .
Dact.H.C./2 ex.
4
