Decizia civilă nr. 635/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 635/R
Ședința publică din 07 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. P.
J. ecător N. B.
J. ecător V. F.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către petentul P. SA
, cu domiciliul procesual ales la SCPA "Lăpușan, Moscovits, Șteopan & Asociații"; - C. napoca, str. DP, nr. 24, județul C., împotriva sentinței civile nr. 30 din_ pronunțată de J. ecătoria Tg. Lăpuș, în dosarul cu numărul mai sus menționat, în contradictoriu cu intimatul I. de P. al
M., cu sediul în B. M., str. 22 Decembrie, nr. 37, județul M., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, iar în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 30/_ a Judecătoriei Târgu Lăpuș s-a respins plângerea formulată de petentul P. S. -A., în contradictoriu cu Intimatul I. de P. al J. M., împotriva procesului verbal de contravenție seria CP nr. 0614641 încheiat în data de_ .
În considerentele sentinței s-a reținut că prin procesul verbal atacat, petentul a fost sancționat pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 120 alin.1 lit. h și i din Regulamentul pentru aplicarea O.U.G. nr. 195/2002, cu amenda în cuantum de 280 lei și cu avertisment, în temeiul art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
De asemenea, petentului i s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, sens în care s-a eliberat dovada înlocuitoare seria CU nr. 0614641 pentru permisul de conducere seria C0038346JM (fila 12 dosar) .
S-a reținut în sarcina petentului faptul că, în data de_ ora 12:30 în calitate de conducător auto a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe DN 18B, prin localitatea Copalnic Mănăștur, efectuând o manevră de depășire a autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, în zona de acțiune a indicatorului Depășire interzisă și peste marcajul longitudinal continuu.
Potrivit art. 120 alin. 1 lit. h și i din Regulamentul pentru aplicarea
O.U.G. nr. 195/2002 republicată, se interzice depășirea vehiculelor în zona de
acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă" precum și atunci când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere. Nerespectarea acestor dispoziții legale se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, în temeiul art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Petentul a semnat procesul verbal atacat fără obiecțiuni.
Martorul semnatar al procesului verbal Ștef V. D. (fila 33 dosar), a confirmat starea de fapt reținută în procesul verbal atacat, învederând instanței că petentul a efectuat manevra de depășire a autovehiculului în care se afla chiar martorul pe o porțiune de drum marcată cu linie continuă și în zona de incidență a indicatorului "Depășire interzisă";.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant că indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Procesul - verbal fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt. Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28). Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul - verbal.
În speță, prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt nu a fost răsturnată motiv pentru care instanța apreciază că starea de fapt reținută în procesul - verbal de contravenție atacat este cea reală. Petentul, cu bună știință, a efectuat manevra de depășire pe marcajul trecând peste marcajul longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers și în zona de acțiune a indicatorului Depășire interzisă.
Potrivit art. 111 alin. 1 lit. c din O.U.G. nr. 195/2002, permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în cazul în care se săvârșește, printre altele, una dintre contravențiile prevăzute de art. 100 alin. 3 din actul normativ susmenționat. Din modul de redactare al acestei dispoziții legale, rezultă că legiuitorul a prevăzut în mod imperativ reținerea permisului de conducere ca o măsură complementară ce se aplică în mod obligatoriu alături de sancțiuni principale în situațiile expres prevăzute de lege. Văzând că în prezenta cauză sancțiunea principală a amenzii a fost legal aplicată, instanța constată că, în mod corect, agentul constatator a procedat la reținerea permisului de conducere al petentului, contravenția săvârșită de către aceasta
încadrându-se în situațiile expres prevăzute de lege care impun aplicarea dispozițiilor art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002.
De asemenea, instanța constată că prin plângerea dedusă judecății sunt invocate ca și motive de nulitate, indicarea orei încheierii procesului verbal de contravenție, care este aceeași cu ora săvârșirii contravenției respectiv 12:30, indicarea greșită a domiciliului reclamantului, precum și lipsa indicării instituției la care poate fi contestat procesul verbal, un element pe care, în accepțiunea petentului, procesul verbal trebuie să-l conțină în mod imperativ.
Instanța apreciază că toate aceste motive redate mai sus, nu sunt de natură a atrage anularea procesului verbal. Dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 prevăd în mod expres mențiunile a căror lipsă din cuprinsul unui proces verbal de contravenție atrag nulitatea absolută a acestuia. Prin urmare, nefiind prevăzute sub sancțiunea nulității exprese, eventualele încălcări ale dispozițiilor art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001 invocate în plângerea dedusă judecății pot duce la nulitatea procesului verbal de contravenție numai în condițiile art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv numai dacă se face dovada de către petent a unei vătămări ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului iar această dovadă nu a fost făcută.
Analizând temeinicia și legalitatea procesului verbal de contravenție prin prisma faptelor săvârșite, respectiv a gravității lor, instanța reține în baza art. 21 alin. (3) din OG. 2/2001 și în baza art. 5 alin (5) din OG 2/2001, că sancțiunea contravențională aplicată de către agentul constatator a fost corelată cu gravitatea faptei și cu situația personală a contravenientului avută la data săvârșirii contravenției, drept pentru care, în baza art. 34 alin.(1) din OG 2/2001 (care-i permite instanței a analiza pe fond temeinicia și legalitatea sancțiunilor aplicate), va respinge plângerea formulată împotriva procesului - verbal de contravenție seria CP nr. 0614641 încheiat în data de_ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul P. SA, solicitând, în principal casarea sentinței și trimitere cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea sentinței și admiterea plângerii contravenționale.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că un prim motiv de nelegalitate a hotărârii, care atrage sancțiunea casării, rezultă din încheierea de ședința din data de_ . După cum s-a consemnat de instanța, avocatul subsemnatului a formulat o cerere de strigare a cauzei pentru ora 12:00, însă instanța a ignorat această cerere și a judecat fondul fără ca petentul să aibă posibilitatea de a formula concluzii orale.
Instanța a administrat probe după închiderea dezbaterilor în fond și chiar după terminarea ședinței de judecată. În încheierea din data de_, instanța a consemnat în mod expres faptul că, după terminarea ședinței, intimata a depus răspunsul la o adresă efectuată anterior de instanță, privind competența teritorială a agentului constatator.
Instanța nu a realizat o judecată efectivă a fondului cauzei, nu a analizat cele mai importante argumente ale petentului. Practic instanța nu a analizat in mod real fondul, ci a dat o hotărâre "tip"; care ignoră particularitățile cauzei și criticile aduse procesului-verbal.
Un prim argument, care a fost pur si simplu ignorat de instanța de fond, care conduce la concluzia că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută, este
că acesta a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 5 al. 7, raportate la art. 5 al. 2 din OG nr. 2/2001.
Starea de fapt reținută în procesul verbal nu corespunde adevărului, iar în realitate manevra efectuată nu se circumscrie contravenției pentru care petentul a fost sancționat.
Procesul-verbal este lovit de nulitate și pentru că nu conține toate elementele prevăzute sub această sancțiune de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
O primă astfel de deficiență a procesului-verbal ține de ora comiterii presupusei contravenții și ora încheierii procesului-verbal. După cum se poate observa din conținutul procesului-verbal ora încheierii procesului verbal este trecută ca fiind 12:30 iar ora săvârșirii contravenției este de asemenea consemnată ca fiind 12:30. În mod evident, cel puțin una dintre cele două înscrieri este eronată.
Un alt element care viciază procesul-verbal este indicarea greșită a domiciliului petentului.
Un alt element pe care procesul-verbal trebuia să-l conțină în mod imperativ, care însă lipsește în speță este instituția la care acesta poate fi contestat.
În drept s-au invocat prevederile OG 2/2001, OUG nr. 195/2002 și Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2005.
Intimatul I. de P. al J. M. prin reprezentantul său prezent în instanță, a solicitat respingerea recursului și menținerea instanței de fond ca temeinică și legală.
Recursul este fondat.
În ceea ce privește solicitarea recurentului de casare a sentinței cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, instanța constată că susținerile recurentului nu pot conduce spre o astfel de soluție.
Într-adevăr, cauza a fost dezbătută înainte de ora 12:00, cu toate că în cererea de lăsare a cauzei la a doua strigare se solicitase strigarea cauzei după ora 12:00. Se constată totodată că din încheierea de ședință reiese că, prezent după dezbateri, reprezentantul petentului a solicitat amânarea pronunțării și nu repunerea pe rol a cauzei. Atâta vreme cât exercitarea drepturilor procesuale trebuie făcută cu bună credință, petentul nu poate invoca în recurs lipsa apărătorului său la dezbaterea cauzei, cât timp instanța a dat curs solicitării acestuia, amânând pronunțarea soluției. De asemenea consemnarea din încheierea de ședință a faptului că după dezbateri s-a depus un înscris nu este de natură să afecteze dreptul petentului la apărare, în condițiile în care prima instanță nu își întemeiază concluziile pe respectivul înscris.
Totodată nu se poate afirma că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei, câtă vreme s-a pronunțat atât asupra legalității cât și asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție.
Este însă întemeiată solicitarea recurentului de modificare a hotărârii primei instanțe.
Singura faptă reținută în sarcina petentului este aceea de efectuare neregulamentară a manevrei de depășire.
Din cuprinsul procesului verbal reiese însă că pentru fapta săvârșită, contravenientului i s-a aplicat sancțiunea amenzii de 280 lei și sancțiunea avertismentului.
Or, potrivit art. 5 alin. 7 din OG 2/2001, pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravențională principală și una sau mai multe sancțiuni complementare.
Dat fiind modul de întocmire a procesului verbal atacat, acesta este lovit de nulitate prin prisma prevederilor art. 5 alin. 7 OG 2/2001.
În consecință, constatând ca fiind de prisos analizarea celorlalte argumente aduse de către recurent în susținerea petitului de modificare a sentinței, tribunalul, potrivit art. 304 ind. 1, 312 lin. 3 Cod procedură civilă, va admite recursul conform dispozițiilor prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
Admite recursul declarat de petentul P. SA, cu domiciliul procesual ales în C. N., str. DP, nr. 24, județul C., împotriva sentinței civile nr. 30 din_ pronunțată de J. ecătoria Tg. Lăpuș, jud. M.
, pe care o modifică în sensul că:
Admite plângerea formulată de către petentul P. SA și în consecință:
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. 0614641 întocmit la data de_ de Poliția Copalnic Mănăștur.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică de azi,_ .
Președinte, J. ecător, J. ecător,
V. P. N. B. V. F.
G. ier,
H.
În concediu de odihnă, semnează G. ier Șef Secție
Red. P.V / _
Tred. N.B./_ - 2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND B. C.