Decizia civilă nr. 647/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 647/R
Ședința publică din 07 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
J. ecător C. G.
J. ecător M. P.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-petentă SC D.
, împotriva sentinței civile nr. 1128 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în contradictoriu cu intimata GARDA FINANCIARĂ M.
, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la data de_, s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură, întâmpinare formulată de intimata GARDA FINANCIARĂ M. .
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că se solicită judecarea cauzei în lipsă, consideră cauza lămurită și o reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra cererii de față, constatăm următoarele:
Prin sentința civilă nr.28/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr._ s-a respins ca nefondată plângerea formulată de către petenta S.C. DSR.L., cu sediul în B. S., str. S., nr. 16, jud. M., în contradictoriu cu intimata GARDA FINANCIARĂ M., cu sediul în B. M., str. U., nr. 23A, jud. M. și s-a menținut procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria H nr. 0395102/_, încheiat de intimată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță reține următoarele: prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria H nr. 0395102/_ încheiat de intimata GARDA FINANCIARĂ M., petenta S.C. DAMGIC
S.R.L. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10000, în temeiul art. 6 alin. 2 din O.G. nr. 15/1996, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 15/1996.
S-a reținut în cuprinsul actului de constatare că petenta a încasat în numerar, în zilele de 22 și 23 august 2012, sume peste plafonul maxim admis, prevăzut de art. 5 alin. 2 lit. c din O.G. nr. 15/1996. Astfel, s-a încasat în data de 22.08 de la S.C. BLACHO S.R.L., suma de 571.361 lei, potrivit chitanței nr. 109, iar în data de_, s-a încasat aceeași sumă, de la același furnizor, potrivit chitanței nr. 110.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Pe cale de excepție, petenta a invocat nulitatea actului de constatare, datorată întocmirii acestuia cu încălcarea prevederilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța reține că în cadrul procesual al plângerii contravenționale, excepția de nulitate a procesului verbal de contravenție nu este o excepție propriu-zisă (neavând caracter peremptoriu sau dilatoriu), ci este o apărare de fond care va fi tratată ca atare.
Astfel, analizând legalitatea întocmirii procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, conținând toate mențiunile obligatorii. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2011, care ar atrage nulitatea relativă a procesului verbal de contravenție în condițiile prevăzute de art. 105 alin. 2 C.proc.civ., se constată că fapta a fost descrisă în mod corespunzător și, de altfel, petenta nu a dovedit existența unei vătămări distincte de aplicarea sancțiunii contravenționale, vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de constatare.
Referitor la susținerile petentei potrivit cărora intimata a încălcat prevederile art. 28 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că în cuprinsul acestui articol, la aliniatul 1, se arată că posibilitatea acordată contravenientului, de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal, trebuie menționată în mod expres în actul normativ de stabilire a contravențiilor. Analizând prevederile O.G. nr. 15/1996, instanța constată că nu este menționată expres în cuprinsul său o asemenea posibilitate. Prin urmare, și din acest punct de vedere procesul verbal a fost legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, se observă că petenta nu a contestat realitatea celor consemnate de către agentul constatator. Mai mult, starea de fapt este confirmată și de actele depuse în probațiune de către intimată, respectiv chitanțele seria OOB nr. 110/_ și nr. 109/_ (f.21). Astfel, instanța constată că petenta a încasat în numerar, de la SC IRO BLACHO S., în data de_, suma de 571.361 lei și în ziua următoare, a încasat de la aceeași societate, aceeași sumă.
În drept, potrivit art. 5 din O.G. nr. 15/1996, operațiunile de încasări și plăți între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar. În mod excepțional, persoanele juridice pot efectua plăți în numerar către persoane juridice, în limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, plățile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 5.000 lei (art. 5 alin. 2 lit. c).
Prin dispozițiile art. 6 din același act normativ, s-a prevăzut că încasările
zilnice în numerar pentru fiecare casierie de la o persoană juridică nu pot
depăși plafonul stabilit la art. 5 alin. 2 lit. c
(alin. 1), iar nerespectarea prevederilor art. 5 alin. 2 lit. c), alin. 4 și ale art. 6 alin. 1, după caz, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei (alin 2).
Așadar, prin încasarea în numerar a sumei de câte 571.361 lei, în două zile consecutive, de la aceeași persoană juridică, petenta a depășit plafonul
zilnic maxim al încasărilor care pot fi efectuate în numerar, respectiv acela de
5.000 lei, încălcând astfel prevederile art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 15/1996.
Pentru acestea, instanța constată că prezumția de temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată, iar încadrarea juridică dată faptelor a fost stabilită în mod corect.
Sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, cuantumul ridicat al sumei cu care a fost depășit plafonul maxim admis (571.361 lei, față de 5.000 lei) și faptul că acesta a fost depășit în două zile, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei (limita maximă prevăzută în actul normativ) este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
În consecință, instanța urmează a respinge plângerea formulată de către petentă împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria H nr. 0395102/_, încheiat de intimată, ca nefondată.
Petenta a formulat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței, admiterea plângerii și înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe art.304 pct.9 și art.304¹ Cod de procedura civilă, recurenta-petentă critică sentința exclusiv cu privire la individualizarea sancțiunii. Se susține că deși controlul a fost efectuat ˝ potrivit tematicii de control pentru perioada decembrie 2011-iulie 2012˝ iar amenda este aplicata față de depășirea plafonului zilnic maxim corespunzătoare zilelor de 22 și 23 a lunii august. Orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Recurenta susține că a săvârșit o contravenție care nu a produs nici un fel de paguba sau dereglare a sistemului financiar-contabil, că în această perioadă plata unei amenzi consistente îi va îngreuna activitatea societății, că nu a mai fost sancționată pentru alte fapte. Sancțiunea aplicată, respectiv amenda în sumă de 10.000 lei nu este proporțională gradului de pericol social al faptei.
Analizând recursul prin prisma motivelor pe care se întemeiază conform art. 304 pct.9 și 304¹ Cod de procedură civilă, T. constată:
reține că prima instanță a stabilit, cu respectarea art.16, art.17 și art.34 din OG 2/2002, că nu subzistă cauze de nulitate expresă a procesului- verbal de contravenție iar în recurs nu s-a atacat sentința cu privire la temenicia procesului-verbal de contravenție, fără a se invoca în concret critici fundamentate pe inexistența faptei și nedeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii contravenționale.
Nici în fața primei instanțe și nici în fața instanței de recurs petenta nu a contestat realitatea situației de fapt descrise în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
mai constată că la individualizarea sancțiunii principale a amenzii aplicate în limita maximă de 10.000 lei prevăzută de art.5 alin. 2 și alin.4 și art. 6 din OG 15/1996, atât agentul constatator cât și prima instanță au respectat principiul proporționalității și criteriile prevăzute de art.5 și art.21 alin 3 din OG 2/2002 dat fiind pericolul social ridicat al faptei care decurge din depășirea repetată și cu o valoare considerabilă a plafonului maxim admis pentru operațiunile de plată în numerar, respectiv 571.361 lei față de 5.000 lei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 alin 1 Cod de Procedură civilă T. respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-petentă SC DS, împotriva sentinței civile nr. 1128 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. H.
C.
G.
M.
P.
G. ier,
H.
concediu de odihnă semnează grefier șef secție
Red. M.H / _
Tred. O.M.O/_ - 2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND D. I. R. U
concediu de odihnă semnează președintele instanței
