Decizia civilă nr. 673/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 673/R
Ședința publică din 21 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. P.
J. ecător N. B.
J. ecător V. F.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-intimată C.NA.D.N.R. PRIN D. R. D. ȘI P. C. -S. B. M., cu sediul în C.
-N., str. D., nr. 128, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 2553 din_ a Judecătoriei S. u Marmației, jud. M., în contradictoriu cu intimata- petentă SC U. SRL V., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ ,_ și_, în urma deliberării s- a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2553/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei S. u Marmației s-a admis plângerea formulată de petenta SC U. SRL, s-a anulat procesul verbal de contravenție nr. 3050314/_ emis de CNADNR prin D. R. D. și P. C. - SDN B. M. și a fost exonerată petenta de sancțiunea aplicată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 3050314/_ emis de către agentul constatator Man V. din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România SA, D. R.
D. și P. C., Secția de D. Naționale B. M. s-a aplicat petentei o amendă contravențională în cuantum de 30000 lei, și un tarif de despăgubire în cuantum de 304,29 lei.
În fapt la data de_, în urma controlului efectuat de către agentul constatator Man V. din cadrul DRDP C. -SDN B. M. pe DN 19 Km 230+800 Srasău s-a constatat că vehiculul de transport marfă cu 2 axe, cu nr. de înmatriculare_ utilizat de SC U. SRL a circulat pe traseul Satu M. -
Livada-DN 19 Km 230+800- Sarasău cu masa totală de 17,50 tone față de 16,00 tone admisă și cu masa p axa 2 de 11,00 tone față de 9,00 tone admisă. Potrivit disp. art. 41 alin. 1 din OG 43/1997 este interzisă efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 iar conform alin. 2 al aceluiași articol Prin excepție de la prevederile alin. 1 efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și /sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3, se poate efectua numai în baza autorizației speciale de transport, denumită în continuare AST, eliberată, fără discriminare, de administratorul drumului pe care se efectuează transportul, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor și infracstructiurii și al ministrului administrației și internelor .În temeiul prevederilor alin. 4 al art. 41 AST se eliberează numai pentru efectuarea transportului de vehicule: a căror încărcătură este indivizibilă.
Prin încărcătură indivizibilă se înțelege încărcătura care, în scopul transportului rutier nu poate fi divizată în două sau mai multe încărcături fără cheltuieli nejustificate sau fără riscul deteriorării și care datorită dimensiunilor și masei sale, nu poate fi transportată de un autovehicul, o remorcă, un tren rutier, sau un vehicul articulat astfel încât acesta să respecte masele și /sau dimensiunile maxime admise fără încărcătură, care depășesc constructiv masele și/sau dimensiunile maxime admise.
Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța a reținut că au fost respectate dispozițiile art. 16 și art. 17 din OG 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petentă potrivit căruia procesul verbal de contravenție nu este semnat de către un martor, instanța reține că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente :
Instanța a constatat că potrivit art. 19 alin. 1 din Og 2/2001 procesul verbal se semnează de contravenient și doar dacă acesta nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constataor trebuie să facă mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor. Însă potrivit art. 19 alin. 2 din Og 2/2001 nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator, iar în lipsa unui martor agentul constatator trebuie să precizeze motivele care au dus la încheierea procesului verbal în acest mod, conform art. 19 alin. 3 din același act normative. Instanța reține că deși procesul verbal nu este semnat de către un martor, agentul constatator s-a conformat obligațiilor legale menționând că acesta a fost încheiat în lipsa martorilor deoarece de față nu se află nici o persoană neutră care să aibă calitatea de martor. Instanța reține că nu s-a încălcat dreptul la apărare al petentei, deoarece martorul nu atestă conformitatea celor constatate și reținute în procesul verbal de contravenție ci martorul atestă doar faptul că petenta nu a fost de față, a refuzat sau nu a putut să semneze. Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Og
2/2001 instanța constată că în cuprinsul procesului verbal sunt menționate atât data și locul unde afost încheiat procesul verbal cât și data, ora și locul unde a fost săvârșită contravenția, actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. De asemenea în înștiințarea de plată care este parte a procesului verbal este menționat termenul de exercitare a căii de atac precum și organul la care se depune plângerea Contravenientul are dreptul să depună plângere contravențională însoțită de copia PVCC la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, în ceea ce privește modul de cântărire al autovehiculului din prezenta cauză, instanța reține faptul că potrivit Ordinului nr. 291/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, ANEXA 1- Norma de metrologie legală NML 059-05 Instalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axa la vehicule rutiere.
4.1.3. Zona de cântărire trebuie să cuprindă receptorul de sarcină și zonele de apropiere amplasate de o parte și de alta a receptorului de sarcină. Zonele de cântărire special amenajate sau suprafețele rutiere pe care sunt montate instalațiile portabile pentru determinarea sarcinii pe osie trebuie să îndeplinească următoarele cerințe :
Zonele de cântărire trebuie să mențină toate roțile autovehicullui în același plan, în timp ce autovehiculul traversează receptorul de sarcină Locurile din zonele de cântărire, în care trebuie montate platformele portabile, rampele de acces, platformele oarbe sau covorașele trebuie să fie marcate, astfel încât să permită o poziționare ușoară și corectă a acestora . De asemenea trebuie marcată linia centrală, longitudinală a zonei de cântărire.
Zonele de cântărire trebuie să fie stabile. Structura care susține sarcina trebuie să fie construită din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalentă și să aibă o fundație corespunzătoare. Această structură trebuie să asigure orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp a zonelor de cântărire.
Cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp ale zonelor de cântărire trebuie să fie verificate de personal calificat, cu mijloace de măsurare adecvate, înainte de utilizarea inițială și ulterior la intervale de timp care să nu depășească 12 luni.
Din declarația martorului audiat în cauză Checicheș Gheorghe în calitate de șofer al autovehiculului ce a făcut obiectul cântăririi, rezultă faptul că acesta a fost oprit în trafic de agentul constataor, într-o parcare pe marginea drumului, într-un loc neamenajat și care prezintă denivelări. Tot din aceeași depoziție rezultă faptul că nici o persoană nu a asistat la cântărirea efectuată și că înainte de a pleca în cursă, autovehiculul condus de acesta a fost cântărit, eliberându-i-se un bon de cântărire și că la momentul în care a fost oprit transporta detergenți lichizi și băuturi. Pornind de la normativul indicat în verificarea metrologică și coroborându-l cu probațiunea administrată rezultă că au fost încălcate prevederile art. 1.3 care prevăd că instalațiile de cântărire trebuie montate într-o zonă de cântărire special amenajată sau pe suprafețe rutiere care satisfac cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea și
rezistența în timp prevăzută de producător și de prezenta normă, dar și prevederile art. 4.1.5 unde se specifică în mod expres că instalațiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parțială axa cu axa a vehiculelor ce conțin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi își modifică centrul de greutate.
Nerespectarea normelor privind utilizarea cântarelor atrage de la sine erori la cântărire, iar în aceste condiții rezultatele unei astfel de cântăriri nu pot fi considerate legale și nici conforme cu realitatea.Totodată prin compararea buletinului de verificare metrologică depus în probațiune cu bonul de cântărire rezultă neconcordanțe în ceea ce privește numărul aparatului de cântărire utilizat.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii plângerii și a menținerii procesului verbal atacat.
În motivarea recursului recurenta arată următoarele:
În mod eronat a reținut instanța de fond, pe baza declarației conducătorului auto, faptul ca operațiunea de cântărire s-a efectuat cu nerespectarea dispozițiilor privind operațiunile de cântărire.
Astfel, contrar celor reținute de către prima instanța, cântărirea vehiculului cu număr de înmatriculare_ s-a efectuat pe drumul național DN 19 km 230+800, Sa rasa u, pe un amplasament ce permite efectuarea controlului prin cântărire. Acest fapt reiese fără putința de tăgada atât din « lista cu amplasamentele de control care permit efectuarea controlului prin cântărire pe raza DRDP C. », unde poziția kilometrica de pe DN 19 km 230+800 apare la punctul 27, cat si din « documentația topografica pentru platforma de cântărit din localitatea Sarasau, DN 19, km 230+800, J. . M. ». Din aceasta documentație rezulta clar faptul ca platforma unde s-a efectuat cântărirea intrunește toate cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea si rezistenta pentru efectuarea de controale cu instalații de cântărit mobile.
Declarația conducătorului auto, in sensul ca locul cântăririi era neamenajat, este evident subiectiva, având in vedere faptul ca acesta era șoferul vehiculului supus la control, fiind angajatul intimatei-petente.
In ceea ce privește susținerea instanței de fond, ca instalația de cântărire nu trebuie folosita pentru cântărirea parțiala axa cu axa a vehiculelor ce conțin lichide, cu respect învederam onoratei instanțe faptul ca nu ne aflam in prezenta unui asemenea caz. Dispozițiile reținute de către instata se aplica doar in cazul in care este vorba despre vehicule de tip cisterna, in prezenta speța nefiind vorba despre un asemenea vehicul. Așadar, dispozițiile sus menționate nu se aplica in cazul de fata. Faptul ca intimata - petenta transporta, conform declarației șoferului, detergenți lichizi si băuturi nu înseamnă că acest vehicul era unul de tip cisterna, pentru a fi aplicabile prevederile art. 4.1.5 din norma la care face referire instanța de fond. De altfel, in niciun aviz depus de către intimata- petenta in probațiune nu apare ca ar fi transportat doar detergenți lichizi sau băuturi.
Așadar, din actele depuse de către subscrisa rezulta fara putința de tăgada faptul ca operațiunea de cântărire a vehiculului s-a făcut pe o
suprafața ce întrunește toate cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea si rezistenta pentru efectuarea de controale cu instalații de cântărit mobile, cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare.
In ceea ce privește constatarea depășiri de greutate, aceasta s-a făcut prin cântărirea autovehiculului cu un cântar avizat metrologic de către Institutul Roman de Metrologie Legala, depășirea fiind consemnata in bonul de cântar nr. 735 ( aflat la dosarul de fond), precum si in procesul verbal de contravenție. Vehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost urcat pe instalația mobila de măsurare-cântărire cu care este dotat echipajul mobil EMCATR; plăcile cântarului sunt conectate la un laptop, iar in momentul cântăririi, a fost listat bonul de cântar nr. 735, din care rezulta in mod evident depășirea de greutate consemnata în procesul verbal, respectiv atât depășire de greutate totală, cât și pe axa 2.
Cântărirea s-a efectuat de către echipajul EMCATR nr. 4.4.A din cadrul SDN B. M., cu instalația mobila de cântărire din dotarea acestuia. Depunem alăturat buletinul de verificare metrologica nr. 0129964/_ al instalației de cântărire cu care era dotat la acea data echipajul SDN B. M., având valabilitate 1 an de zile, până la data de_ .
Analizând recursul pin prisma prevederilor art. 304 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și în raport de motivele indicate T. reține următoarele:
Procesul verbal a fost legal întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 prevăzute sub sancțiunea nulității exprese și nu se pot reține motive de nulitate virtuală prevăzute de art. 16 din OG 2/2001 cu existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel, conform art. 105 al. 2 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal cu referire la legalitatea operațiunii de cântărire, instanța reține următoarele:
Astfel cum reiese din prevederile Ordinului B.R.M.L nr. 291/2005 și 106/2005, mijlocul de măsurare utilizat pentru determinarea diferitelor valori trebuie să îndeplinească normele de metrologie legală, verificarea îndeplinirii acestei cerințe având loc cu ocazia verificărilor metrologice ce au loc periodic.
În cazul de față, deși recurenta depune și face dovada îndeplinirii condițiilor metrologice în ceea ce privește locul exact unde a avut loc cântărirea respectiv BN 19 km 230+800 Sarasău, buletinul de verificare metrologică depus are ca obiect conformitatea cu normele de metrologie legală a altui amplasament, respectiv DN 1, km 463+100 pe direcția T. -C. .
Or, chiar dacă amplasamentul pe care a avut loc operațiunea de cântărire corespunde cerințelor de metrologie legală, pentru ansamblul aparat cântărire-amplasament nu s-a făcut dovada respectării cerințelor de metrologie legală, astfel încât să se poată reține că rezultatul cântăririi este unul corect, neputând fi afectat de erori.
Astfel, având în vedere aceste considerente și apreciind că în raport de soluția pe fond adoptată de prima instanță, nu se identifică motive de modificare
sau de casare a sentinței, T. urmează să respingă recursul conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata C.NA.D.N.R. PRIN D.
D. ȘI P. C., cu sediul în C. -N., str. D., nr. 128, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 2553 din_ a Judecătoriei S. u Marmației, jud. M. .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
V. P.
N. B.
V.
F.
G. ier,
H.
Red. F.V./Tred. A.H.
_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND V. C.
