Decizia civilă nr. 724/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 724/2013
Ședința publică din data de 19 Decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B. GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta S.C. C. E. S. împotriva sentinței civile nr.126/2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta administrator statutar C. I., lipsă fiind intimatul I. DE P. AL J. B. -N. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :
În procedura verificării competenței, Tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, potrivit art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/200, raportat la art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
Recursul declarat împotriva sentinței civile nr.126/2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._ este la prim termen de judecată, motivat și comunicat. La dosar intimatul I. de P. al J. B. N. a formulat și depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat. Instanța înmânează un exemplar reprezentantului recurentei.
Reprezentantul recurentei învederează instanței faptul că nu solicită acordarea unui termen de judecată pentru studiu, apreciind recursul în stare de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și dispune dezbaterea recursului pe fond.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, a se dispune admiterea plângerii contravenționale formulate cu consecința anulării procesului verbal de contravenție contestat, cu cheltuieli de judecată la fond.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 126/2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._ a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția tardivității plângerii contravenționale, invocata de către organul constatator IPJ BN. A fost respinsă ca nefondată, plângerea contravențională formulată de petenta SC "C. E. "; S. , împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției seria CP, nr. 1590579, încheiat la data de_ de către lucrătorii organului constatator IJP BN și, în consecință s-a menținut, ca legal si temeinic, procesul-verbal de contravenție anterior menționat. A fost respinsă cererea petentei, privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că analizând actele si lucrările dosarului prin prisma excepției tardivității plângerii contravenționale invocata de intimată prin întâmpinare, asupra cărora instanța are obligația de a se pronunța cu prioritate în conformitate cu prevederile art.137 alin.1 C.proc.civ., se rețin următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 31, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, "împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia";, iar potrivit art. 27 din același act normativ "comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor";.
Se constată că intimata a afirmat că a comunicat contravenientei procesul verbal de constatare a contravenției seria CP, nr. 1590579, încheiat la data de_ de către lucrătorii organului constatator IJP BN prin afișare la sediul, în data de_, fapt consemnat în procesului verbal de afișare nr. 2. din data de_ (fila 14). Instanța va observa, însă, că în cuprinsul procesului verbal încheiat cu ocazia afișării actului sancționator, nu este menționat nici un nume de martor, nici alte date ale martorului, la rubrica " martor " fiind aplicată doar o semnătură indescifrabilă, împrejurare care nu este suficientă să ateste că procesul verbal de afișare a fost într-adevăr semnat de un martor.
Întrucât instanța a solicitat intimatei să indice numele martorului asistent prezent la afișarea procesului verbal de contravenția, iar intimata nu s-a conformat, urmează a se aprecia că aceasta și- a asumat consecințele nedovedirii împrejurării că procesul verbal de afișare a fost semnat de cel puțin un martor, existând toate datele că procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat legal contravenientei ( sarcina probei în ce privește comunicarea procesului verbal de contravenție revine intimatei).
Prin urmare, nefiind făcută dovada că procesul verbal de contravenție a fost legal comunicat contravenientei la data de_, instanța va aprecia că petenta a luat cunoștință despre existența procesului verbal de contravenție, respectiv despre aplicarea sancțiunii, așa cum a afirmat, cu ocazia comunicării Înștiințării de plată nr. 4020/_ emisă de către Primăria Orașului B. (f.3), sens în care a înregistrat la această instanță prezenta plângere contravențională, la data de_ .
Astfel, față de argumentele mai sus expuse, instanța a constatat că plângerea contravențională a fost depusă în termenul legal, motiv pentru care a respins excepția tardivității invocată de intimată.
Examinând fondul cauzei, instanța a constatat că, prin procesul verbal de constatare a contravenției seria CP, nr. 1590579, încheiat la data de_ de către lucrătorii organului constatator IJP BN, s-a aplicat petentei sancțiunea amenzii contravenționale, în cuantum de 4.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8 al. 1 pct.31 din OG nr. 37/2007, reținându-se în sarcina acesteia că, la data de_, conducătorul auto Berinde I. al auto cu nr. de înmatriculare_, a fost supus unui control vizând respectarea perioadelor de conducere, în conf. cu prev. OG 37/2007 actualizată, și nu a putut prezenta în trafic numărul necesar de diagrame tahograf și nici un alt document justificativ care să ateste activitate conducătorului auto pentru 28 zile anterioare.
Din analiza prevederilor art. 8 pct. 31 din OG nr. 37/2007, instanța constată că neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital conform prevederilor Reg. CE 3821/1985 sau acordului AETR, după caz, constituie contravenție și se sancționează conf. art. 9 alin. 1 lit. c din același act normativ, cu amendă de la 4.000 la 8.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier (în speță, petentei fiindu-i aplicată amenda în cuantum minim de 4000 lei).
Potrivit art. 15 alin. 7 lit. a din Reg. CE 3821/1985 modif. prin Reg. CE 2135/1998 modif. prin Reg. CE 561/2006, conducătorul auto are obligația de a prezenta la control diagramele tahograf utilizate pentru ziua în curs, precum și pe cele utilizate pe parcursul celor 28 de zile precedente momentului efectuării controlului .
Analizând din punct de vedere formal conținutul procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că acesta cuprinde toate elementele obligatorii, fiind întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG 2/2001, neexistând în speță motive de nulitate absolută ( procesul verbal de contravenție cuprinde denumirea și sediului contravenientei, contrar celor afirmate de aceasta), iar motivele invocate de petentă nu sunt în măsură să conducă la anularea procesului verbal de contravenție în lipsa unei vătămări.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, în mod corect a fost reținută fapta contravențională în sarcina petentei întrucât era necesară prezentarea în trafic cu ocazia controlului a diagramelor tahograf utilizate pe parcursul celor 28 de zile precedente sau orice alt document care să ateste activitatea în această perioadă, potrivit prevederilor art. 15 al.7 din REG CEE 3821/85 modif. prin REG CE 2135/98 modif. prin REG CE 561/06 în art. 26, iar faptul că ulterior în instanță petenta a depus diagrama tahograf din data de_ ( fila 5 ) nu este în măsură să susțină apărările petentei și să conducă la constatarea unei alte stări de fapt decât cea reținută de organul constatator.
Hotărând asupra sancțiunii stabilite, instanța a apreciat că aceasta a fost corect individualizată raportat la pericolul social al faptei, urmările produse, acesteia aplicându-i-se amenda în cuantumul minim prevăzut de lege, respectiv 4.000 lei cfm. art. 9 al. 1 lit. "c"; din OG. 37/2007, având în vedere că fapta reținută în sarcina petentei este definită la art. 8 al. 1, pct. 31 din OG 37/2007, ca fiind încălcare foarte gravă a normelor legale.
Analizând pericolul social concret al faptei contravenționale, instanța a constatat că dispozițiile legale, inclusiv cele comunitare, adoptate pentru reglementarea acestui domeniu de activitate, respectiv O.G. nr. 372007, Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 10582007 și Regulamentul (CE) nr. 5612006 al Parlamentului European și al Consiliului, au ca obiectiv prioritar verificarea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto, creșterea siguranței rutiere și respectarea principiilor concurenței loiale între întreprinderi operatorii de transport rutier.
Instanța amintește că această contravenție, nu este o contravenție de rezultat ci una de pericol, în sensul că nu este necesară producerea unui prejudiciu, urmarea periculoasă constând tocmai în probabilitatea producerii unor urmări nefavorabile relațiilor sociale pe care legea le protejează.
Raportat la scopul dispozițiilor legale amintite, această contravenție este de natură a aduce atingere fiecăruia dintre cele trei categorii de obiective protejate de lege. Dintre acestea, instanța apreciază că punerea în pericol a siguranței circulației rutiere, prin desfășurarea activității de conducere pe drumurile publice în condiții de oboseală fizică și psihică a conducătorului auto, prezintă o periculozitate deosebită, fiind vorba de viața, integritatea și sănătatea persoanelor, considerând că o astfel de faptă contravențională prezintă un pericol social ridicat.
Gradul sporit de pericol social se reflectă în însuși minimul în cuantum ridicat - 4.000 lei - al amenzii contravenționale prevăzută de lege pentru acest gen de fapte și duce la concluzia că fapta este considerată chiar și de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită. Prin urmare, luând în considerare aceste aspecte, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 4.000 lei aplicată reflectă corect gravitatea faptei, motiv pentru care o va menține așa cum a fost dispusă de organul constatator, respingând implicit capătul de cerere privind înlocuirea cu avertisment a amenzii.
Cum petenta nu a dovedit o altă stare de fapt și nu a făcut dovada nevinovăției sale, în baza textelor de lege sus menționate și a dispozițiilor art. 34 din OG 2/2001, instanța a respins plângerea contravențională ca fiind nefondată.
Raportat la soluția adoptată, în temeiul disp. art. 274 Cod pr. civ., instanța a respins cererea petentei privind cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta SC C. E. S., solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacată ca fiind nelegală și netemeinică, cu reținerea cauzei spre rejudecare, unde în principal să se constate nulitatea procesului verbal atacat, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
În motivare s-a arătat că prin sentința recurata, instanța de fond se pronunța asupra excepției tardivității invocate de către intimata, excepție pe care o respinge, hotărând faptul ca plângerea este depusa de către petenta in termen, aspect pe care recurenta nu-1 contesta și îl consideră legal și temeinic.
per a contrario, al doilea punct analizat de către instanța de fond a fost asupra sancțiunii stabilite și menționate in procesul-verbal contestat, amenda, pe care aceasta a considerat-o legală și temeinică, aspect cu care recurenta nu este de acord, motiv pentru care a declarat prezentul recurs.
Actul normativ in temeiul căruia a fost sancționată petenta, respectiv O.G.37/2007, la art.10 prevede "Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare." Astfel ca, aplicând O.2/2001, la artl6(6), aceasta prevede imperativ :" In situația in care contravenientul este persoana juridica in procesul- verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare in registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă" date care nu exista.
Petenta a fost sancționată întrucât nu a respectat prevederile art. 8 (1) si (31) din OG.37/2007, anume: "Constituie contravenții următoarele fapte: 1. utilizarea unui vehicul fără
tahograf sau tahograf digital ori utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale neomologate; 31. depășirea perioadei maxime zilnice de conducere cu până la o oră;"
Din actele anexate de către noi prezentei, se poate lesne observa faptul ca petenta deține o Dovada de verificare a autoturismului utilizat, valabila pana la data de_, emisa la_, precum si copie a tahografului din data de_, dovada a faptului ca tahograful exista la data controlului, iar temeiul de drept invocat nu-și mai are suportul faptic.
Singurul aspect pe care nu l-a sesizat agentul constatator este ca tahograful care trebuia verificat nu este cel din spatele autoturismului, ci cel aflat la bordul acestuia.
Existenta tahografului la data controlului, anulează si prevederile art. 8(31), întrucât în cuprinsul tahografului se pot observa pauzele efectuate si timpul parcurs de către conducătorul auto.
Pentru contravenția săvârșita, agentul constatator a sancționat petenta in conformitate cu prevederile art.9(l),c.-OG37/2007, anume: " Contravențiile prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: c) cele de la pct. 4, 53 și 57, cu amendă de la 4.500 lei la 5.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;", dar petenta a fost depistata ca încălcând prev. punctelor 1 si 31, doar ca sancțiunea este prevăzută pentru punctele 4, 53 si 57.
O.G 2/2001, art.l6(l) instituie, sub sancțiunea nulității, că: "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu:....indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează contravenția;...."- considerent pentru care se impune anularea procesului-verbal contestat.
Din discuțiile purtate cu conducătorul auto, Berindei I., am constatat faptul ca la data opririi in trafic a acestuia si la întocmirea procesului verbal nu a participat nici un martor asistent. Astfel că, există posibilitatea ca semnătura din dreptul rubricii martor, să-i aparțină celuilalt agent constatator, fapt interzis si sancționat de O.2/2001, art. 19: (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
In subsidiar, in temeiul art.5(5) si art21(3) din O.2/2001: sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, motiv pentru care a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment astfel cum prevede art. 7 din O 2/2001.
In drept s-au invocat dispozițiile art.304, al.9 C.p.cv, si urm.
Intimatul I. de P. al J. B. -N. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În motivare s-a arătat că prin procesul verbal seria CP. nr. 1590579, încheiat la data de _
. atacat de recurentă, aceasta a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 8 alin. (1) pct. 1 și pct. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, cu modificările și completările ulterioare, reținându-se de către agentul constatator că în data de_ ora 8.20. petenta a efectuat transport rutier de marfă cu autoutilitara marca Roman cu numărul de înmatriculare_, pe ruta Mocod - N. fără a avea la bordul acesteia numărul necesar de diagrame tahograf și niciun alt document justificativ care să ateste activitatea conducătorului auto pentru 28 de zile anterioare. Agentul constatator a încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției seria CP nr. 1590579 și a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 4000 lei, în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (1) lit. c) din același act normativ.
La întocmirea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost prezent conducătorul autoutilitarei, numitul Berindei I., care a declarat că, în calitate de conducător auto recunoaște fapta.
Așa cum a reținut și instanța de fond, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției este legal și temeinic. Contravenția reținută în procesul verbal de către agentul constatator a fost constatată în mod direct de acesta iar prezumția de legalitate și temeinicie de care
se bucură un proces verbal întocmit în astfel de condiții nu a fost răsturnată de probele propuse și administrate de recurenta-petentă în cursul judecății la prima instanță.
Referitor la motivele invocate de recurentă se arată următoarele: Susține recurenta că procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor ari. 16 alin. (6) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Menționăm doar că art. 17 din același act normativ prevede mențiunile ale căror lipsă se sancționează cu nulitatea procesului verbal. Din aceste dispoziții rezultă că lipsa denumirii și sediului persoanei juridice este sancționată cu nulitatea procesului verbal. Procesul verbal atacat de recurentă conține aceste mențiuni. Lipsa altor mențiuni prevăzute de lege ar putea atrage, eventual, o nulitate relativă, caz în care recurenta ar trebui să dovedească faptul că prin lipsa acelor mențiuni i s-ar fi cauzat o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, ori recurenta nu a făcut o astfel de dovadă.
Referitor la încadrarea juridică a faptei, se observă că recurenta a citat greșit prevederile legale sau nu a înțeles exact la care prevederi legale face referire procesul verbal atacat. Se arată că prevederile art. 8, alin. (1) pct. 31 din O.G. nr. 37/2007 cu modificările ulterioare prevede că ,, Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006. ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale:... 31. neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital; ".
Prin urmare, nu era necesar ca agentul constatator să identifica tahograful sau actele necesare ci recurenta trebuia să asigure prezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice. a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital. Recurenta nu a îndeplinit această prevedere legală.
Referitor la prevederile legare care sancționează fapta, se observă că recurenta este din nou în eroare. Din procesul verbal rezultă clar că fapta este sancționată de art. 9. alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 2/2001 care prevede că faptele contravenționale prevăzute la art. 8 se sancționează după cum urmează: c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei - faptele prevăzute la alin. (1) pct. 15-16, 18-20, 22-26, 28-30, 36 și 38, aplicabilă conducătorului auto, și faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1-11, 31 și 32, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier;". Prin urmare prevederile legale au fost aplicate corect de agentul constatator.
Referitor la posibilitatea ca pe procesul verbal, la rubrica martor să fie semnătura unui alt agent constatator, contrar legii, se arată că procesul verbal nu conține o astfel de rubrică și nici vreo semnătură în calitate de martor. Procesul verbal conține semnătura agentului constatator la rubrica destinată acestuia. Pe dovada însoțitoare a procesului verbal este înscris numele și CNP-ul conducătorului auto după care este semnătură efectuată de acesta.
Prin urmare își menține apărările formulate în fața instanței de fond și solicită instanței de recurs să constate că sentința civilă atacată este legală și temeinică, se întemeiază pe probele existente la dosar și pe prevederile legale incidente, fără a exista vreun motiv de casare sau modificare a acesteia și, prin urmare, să se respingă recursul ca neîntemeiat.
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art.304 și art.3041Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a sentinței.
Astfel, tribunalul constată că în mod judicios prima instanță a respins plângerea contravențională formulată de petenta recurentă SC C. E. S., reținând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție seria CP nr. 1590579, încheiat la data de_ de către intimată.
În acest sens, corect a statuat instanța de fond asupra legalității actului constatator, acesta nefiind afectat de cauze de natură a atrage sancțiunea nulității absolute.
Astfel, în privința criticii vizând pretinsa semnare a actului constatator la rubrica martorului de către o persoană ce ar deține calitatea de agent constatator, tribunalul constată ca fiind temeinice observațiile intimatei în sensul că semnătura aparține chiar conducătorului auto Berindei I. care a atestat astfel veridicitatea mențiunii consemnate în actul constatator cu privire la recunoașterea faptei și ale cărui date de identificare au și fost de altfel consemnate și în dovada de comunicare a procesului-verbal de contravenție.
Totodată, în mod corect a apreciat prima instanță calificarea corectă a faptei contravenționale reținute și corespondența dintre starea de fapt descrisă și textele de lege incidente.
Sub aspectul criticilor de netemeinicie, tribunalul reține că sarcina probei în procedura soluționării plângerii contravenționale revine contravenientului, iar nu organului constatator, prin exercitarea plângerii contravenționale cel dintâi supunând instanței legalitatea și temeinicia procesului-verbal, petentul având posibilitatea să administreze probe cu privire la temeinicia actului sancționator (situația de fapt expusă), mențiunile inserate sub acest aspect având valoarea unei dovezi depline până la proba contrară, prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost investit de stat. Împrejurarea că sarcina îi incumbă acestuia nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilabilă dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta.
Or, starea de fapt menționată de agentul constatator nu a fost infirmată de probele administrate în cauză, iar în privința susținerii existenței diagramelor tahograf solicitate de agentul constatator în vederea atestării activității conducătorului auto pentru 28 de zile anterioare (sens în care petenta recurentă a anexat plângerii contravenționale exercitate împotriva procesului-verbal de contravenție doar o copie a diagramei din data controlului), înscrisurile depuse de petentă nu sunt apte a confirma susținerea acesteia în sensul că dovada exista la data controlului. Prin urmare, nu poate fi reținut nici un argument logic care să justifice faptul neprezentării în fața agentului constatator a diagramelor care să ateste respectarea de către conducătorul auto a normelor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă, dacă acestea existau într-adevăr la momentul identificării în trafic a autovehiculului.
În privința individualizării sancțiunii aplicate de agentul constatator, judicios a concluzionat prima instanță în sensul că aceasta a corespuns gradului de pericol social al faptei comise de către petentă, în cauză nefiind relevate împrejurări de natură a susține o gravitate redusă a faptei, aceasta în condițiile în care însuși legiuitorul a stabilit că reprezintă încălcări foarte grave ale disp. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr.561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85 și, după caz, ale Acordului AETR faptele din categoria cărora face parte și cea imputată petentei recurente.
Așadar, pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de petenta- recurentă SC C. E. S., în cauză nefiind incidente nici alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate și din oficiu de instanță conform art. 3041 Cod procedură civilă, de natură a afecta valabilitatea sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC C. E. S. , cu sediul în orașul
B., Al. G., nr.7, bl.G1, sc.1, ap.2, jud. B. -N., împotriva sentinței civile nr.126/2013 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul IPJ B. -N.
, cu sediul în mun. B., str. N. B. 1-3, jud. B. -N. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
A. P. M. D. E. | L. | L. | T. B. I. D. M. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /2 ex Jud. fond: CSO
