Decizia civilă nr. 79/2013. Anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS. L

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 79/2013

Ședința publică din 06 Februarie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: C. V.

JUDECĂTOR: P. I. JUDECĂTOR: U. I.

GREFIER: P. R. A.

S-a luat în examinare recursul declarat de petenta-recurentă SC. A. A.

S., împotriva sentinței civile nr. 10112/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. N. DE A. ȘI D.

N. D. R. SA - PRIN D. R. D. ȘI P. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 23 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 30 ianuarie 2013, respectiv 6 februarie 2013, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Deliberând constată că:

Prin sentința civilă nr. 10112/2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta SC

A. A. S., în contradictoriu cu intimata CNADNR SA prin DRDP C. . Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 4250784/_, petenta S.C. A. A. S.R.L. a fost sancționată, în temeiul art. 61 alin. 1 lit. p din O.G. nr. 43/1997, cu amendă contravențională în cuantum de

30.000 de lei, reținându-se că la data menționată, ora 18:12, pe DN 15A km. 28+290 Viile Tecii, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ /_ a circulat pe traseul Baia-Mare - Hideaga - Dej - Beclean - Int DN 15A - DN 17 - Sărățel - DN 15A km. 28+290 cu masa pe axa 3-5 de 26.50 tone față de 24 tone admisă. Petenta a fost obligată și la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 175,49 euro.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost încheiat în lipsa petentei, agentul constatator menționând acest aspect, precum și faptul că ceilalți participanți refuză calitatea de martor.

Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor conține mențiunile privitoare la numele,

prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Prin urmare, instanța a constatat că, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic în înțelesul art. 1171 C.civ.

Procesul-verbal de constatare a contravenției, fiind un act autentic, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumție este una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.

Potrivit art. 61 alin. 1 lit. p din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 ale ordonanței constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei. În art. 41 alin. 1 din același act normativ, este stabilită la modul imperativ obligația de a efectua transportul cu vehicule rutiere pe drumurile publice fără depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3, fiind prevăzute apoi situațiile de excepție de la această prevedere legală, cu perceperea unor tarife suplimentare de utilizare a drumurilor, stabilite în funcție de masa totală, de masele pe axe, de dimensiunile vehiculelor și de distanța parcursă, stabilite de administratorii drumurilor publice și aprobate prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, respectiv prin hotărâre a consiliilor județene sau locale, în funcție de natura drumului.

În acest sens, instanța a constatat că, în cauza de față, petenta a învederat în esență că autotrenul se deplasa pe drumurile publice având drept încărcătură o cantitate de 21.937 kg cherestea de brad și pin uscată, conform Avizului de însoțire a mărfii nr. 1754051/_ (f. 9), greutatea totală fiind de 34.637 kg (autotractorul avea greutatea de 7.200 kg, conform certificatului de înmatriculare, semiremorca avea greutatea de 5.500 kg, conform certificatului de înmatriculare, iar cheresteaua avea greutatea de 21.937 kg), sub greutatea totală de 40.700 kg specificată în

cuprinsul tichetului de cântărire/măsurare și sub limita maximă de 40.000 kg prevăzută de O.G. nr. 43/1997.

Potrivit textelor legale menționate, constituie contravenție fapta de a efectua transport de marfă cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la O.G. nr. 43/1997, iar nu fapta de a efectua transport de marfă cu depășirea totală a greutății, prin raportare la întregul ansamblu rutier.

Instanța a constatat că depășirea de greutate pe axa 3-5 a fost determinată de agentul constatator prin cântărirea vehiculului cu instalația de cântărire-măsurare cod SAW 10C/II, fiind emis tichetul de cântar nr. 239/_ (f. 7). D. lista amplasamentelor de control care permit efectuarea controlului prin cântărire (f. 37- 39), rezultă faptul că pe DN15A km 28+290 este loc special amenajat în vederea cântăririi, iar din buletinele de verificare metrologică (f. 40-41), rezultă că instalația de cântărire-măsurare cod SAW 10C/II este verificată metrologic.

D. considerentele arătate, instanța a constatat că petenta nu a dovedit netemeinicia observațiilor agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul- verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001.

Față de individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța a reținut că amenda contravențională aplicată în cuantum de 30.000 lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta și de scopul urmărit.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța a constatat că procesul- verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal petenta SC A.

A. S., care a solicitat admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței atacate, și să se dispună admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost aceasta formulată .

In motivarea recursului, făcută printr-un script separat (f.l0-l3), s-a arătat, în esență, că instanța de fond nu a ținut cont de înscrisurile depuse din care rezultă că există un dubiu cu privire la conformitatea instalației utilizate la cântărire, respectiv de faptul că pe tichetul de cântărire nu sunt evidențiate seriile de identificare a instalației pentru care s-a depus buletinul de verificare metrologică și acest dubiu trebuia interpretat în favoarea petentei, conform principiului "în dubio pro reo";.

In al doilea rând, s-a susținut că deși prepusul petentei a prezentat agenților constatatori documentele din care reiese că autotrenul se deplasa pe drumurile publice în perfectă legalitate, având o greutate totală de 34.637 kg (cu mult sub greutatea totală de 40.000 kg admisă) rezultată prin însumarea greutăților specifice (7.200 kg autotractor, 5.500 kg semiremorcă și 2l.937 kg cherestea transportată), instanța a înlăturat fără motivare acest aspect.

Recurenta a invocat și excepția lipsei calității de contravenient prin prisma disp.art. 4l alin.l0 lit.e din OG nr. 43/l997 (în forma în vigoare la data controlului),

care prevede că";responsabilitatea circulației vehiculelor rutiere cu depășiri ale maselor și/sau dimensiunilor maxime admise fără AST sau cu nerespectarea oricăreia dintre condițiile înscrise în AST revine …. e) expeditorului, conform responsabilităților care îi revin în baza prevederilor legale în vigoare";. Sub acest aspect a făcut precizarea că, nefiind depășită greutatea totală admisă, conform documentelor puse la dispoziția conducătorului auto la încărcare, nu poate fi reținută vinovăția operatorului de transport pentru încălcarea unor dispoziții legale.

S-au anexat la recurs o serie de înscrisuri (f.l4-27 și 38-43).

Intimata CNADNR - DRDP C. a depus întâmpinare (f.48-50), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, că așa cum corect a reținut și instanța de fond, petenta a fost sancționată conform prevederilor art.6l alin.l lit.p din OG nr. 43/l997 pentru depășirea, în cazul transportului de mărfuri care nu sunt indivizibile, a masei totale pe axa 3-5 și nu pentru depășirea masei totale admise, așa cum greșit a înțeles contravenienta.

Cu privire la excepția lipsei calității de contravenient, intimata nu s-a pronunțat în mod direct.

Recursul este nefondat.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității de contravenient,prin prisma prev.art. 4l alin.l0 lit.e din OG nr.43/2007 (în vigoare la data controlului), potrivit cărora răspunderea revine expeditorului "conform responsabilităților care îi revin în baza prevederilor legale în vigoare";, tribunalul constată că această răspundere revine expeditorului doar în cazul depășirii maselor/dimensiunilor maxime admise nu și în cazul în care încărcătura trebuie repartizată în mijlocul de transport cu respectarea maselor admise pe axe, conf. anexelor 2 și 3 la actul normativ, când responsabilitatea revine operatorului de transport.

Criticile privind nelegalitatea hotărârii atacate sunt neîntemeiate întrucât instanța de fond a reținut în mod corect că petenta a fost sancționată pentru depășirea masei maxime admise pe axele 3-5, fiind vorba de un transport de mărfuri care nu sunt indivizibile (în speță, cherestea), conform prev.art. 6l alin.l lit.p din OG nr. 43/l997.

La fel, în mod corect a stabilit instanța de fond că depășirea pe axele 3-5 a fost determinată de agentul constatator prin cântărirea vehiculului cu instalația de cântărire-măsurare cod SAW 10C/II, fiind emis tichetul de cântar nr. 239/_ (f.7). D. lista amplasamentelor de control care permit efectuarea controlului prin cântărire (f. 37-39), rezultă faptul că pe DN15A km 28+290 este loc special amenajat în vederea cântăririi, iar din buletinele de verificare metrologică (f.40-41), rezultă că instalația de cântărire-măsurare cod SAW 10C/II este verificată metrologic.

Susținerea recurentei că există un dubiu cu privire la tichetele de cântărire întrucât nu prezintă codurile - seriile de identificare ale instalației și care să fie coroborate cu buletinul de verificare metrologică, sunt neîntemeiate întrucât, așa cum rezultă și din manualul operatorului pentru instalația SAWl0C/II (f.66-89), această instalație este una electronică, aceasta emite tichetul de cântărire în format electronic

(f.7), în care sunt evidențiate o serie de date și caracteristici, așa încât un asemenea document nu poate fi supus îndoielii pentru a opera principiul "în dubio pro reo";, ci trebuie să fie înlăturat prin alte mijloace de probă, admite de lege, ceea ce în cauză nu s-a făcut.

De altfel, cântărirea s-a făcut în prezenta prepusului petentei, la data 04.04.20ll, ora l8,l2 (f.7) iar actul sancționator s-a întocmit la aceeași dată, ora l8.23 (f.6).

Față de aceste considerente, în baza disp.art.3l2 alin.l C.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității de contravenient invocată de petenta-recurentă SC A. A. S. .

Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta SC A. A. S., cu sediul în C., B-dul E. nr.ll, sc B.et.l, jud.C., împotriva sentinței civile nr.l0ll2 din l6.ll.20ll pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr.4417/l90/201l.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 06 februarie 20l3.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

GREFIER,

V. C.

I. P.

I. U.

A.

R.

P.

Red/dact UI/CR 2 ex/ 27.03.20l3

Jud.fond: J. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 79/2013. Anulare proces verbal de contravenție