Decizia civilă nr. 19/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 19/2013
Ședința publică din 07 noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L.
GREFIER ANA-C. A.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta C.N.A.D.N.R. SA - C. , împotriva Sentinței civile nr. 5086/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata SC. N. P. S. - prin administrator M. I. , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța judecă cererea formulată de apelantă în ședință publică conform prevederilor art.
XII din Legea 2/2013, aplicabile cu privire la cercetarea procesului.
Tribunalul, în procedura verificării din oficiu a competenței conform art. 131 Cod procedură civilă, se declară competent general, material și teritorial în soluționarea cauzei potrivit art. 34 alin.
(2) din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 95 alin. (2) Cod procedură civilă. Tribunalul constată apelul la prim termen, declarat în termen, comunicat.
Totodată, constată că intimata a depus la dosar întâmpinare peste termenul prevăzut de lege, potrivit prevederilor art. 208 alin. (2) Cod procedură civilă fiind decăzută din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții.
Se constată că în dosar s-a formulat cerere de amânare de către avocat Vintilă Rafila. Instanța apreciază că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 222 Cod procedură civilă, nu există motive temeinice neimputabile părții sau reprezentantului ei, existând posibilitatea asigurării substituirii, motiv pentru care respinge cererea de amânare ca neîntemeiată.
Întrucât prin cererea de apel nu s-a solicitat încuviințarea altor probe, iar intimata este decăzută din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, instanța apreciază că, în raport de prevederile art. 238 alin. (1) Cod procedură civilă, nu se mai impune estimarea duratei cercetării procesului.
Având în vedere că nu există alte cereri și incidente de soluționat, instanța, socotindu-se lămurită, apreciază cauza în stare de judecată și declară încheiată cercetarea procesului.
Deoarece părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei, însă apelanta a solicitat judecarea în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin sentința civilă nr. 5086/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petenta SC N. P. S. împotriva procesului-verbal de contravenție seria R13 nr. 0024446 încheiat la data de_ de intimata C.
- C. și în consecință a fost anulat ca nelegal procesul-verbal de contravenție mai sus menționat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de_ a fost emis procesul-verbal de constatare a contravențiilor atacat, prin care s-a reținut în sarcina petentei că în data de_, ora 13,24, pe DN 17, km. 85+380m, Tiha Bârgăului, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând acesteia a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu pe cale de excepție, însă în procedura analizării legalității actului constatator, plângerea contravențională pendinte apare ca fiind fondată în considerarea argumentelor ce vizează neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001.
Astfel, art. 2 al. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stipulează că este act administrativ "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ";.
De asemenea, art. 34 al. 2 din OG nr. 2/2001 prevede că "Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu apel, la secția contencios administrativ a tribunalului";, dând așadar caracter administrativ proceselor - verbale de constatare a contravențiilor și subrogând această categorie de acte raporturilor de autoritate.
Totodată, din economia prevederilor art. 3 și 4 din Legea nr. 455/2001, instanța a reținut că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, atât înscrisul electronic, cât și semnătura electronică atașată acestora putând fi aplicate raporturilor juridice de drept privat. Că este așa o confirmă și prevederile art. 5 din Legea nr. 455/2001 în conformitate cu care "înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată";.
Actul constatator atacat în cauză reprezintă o dovadă că intimata a încheiat în sarcina petentului în format electronic un proces - verbal de constatare a contravenției pe care nu l-a comunicat petentului în modalitatea prevăzută în Legea nr. 455/2001, adică prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, ci prin procedura prevăzută în OG nr. 2/2001. Ori, nici dispozițiile OG nr. 2/2001 și nici cele ale OG nr. 15/2002 nu prevăd expressis verbis posibilitatea întocmirii de către agentul constatator în formă electronică a proceselor verbale, fiind arhicunoscut aspectul că acolo unde legiuitorul nu prevede în mod expres nici interpretul nu poate să adauge.
Rezultă, așadar, că dispozițiile legale imperative privind modalitatea de întocmire a actelor administrative constatatoare nu au fost respectate în cauză, aspect pentru care, în considerarea dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a admis ca fiind fondată plângerea contravențională, sens în care a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției seria R13 nr. 0024446 încheiat la data de_ de intimata CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - C.
ca fiind neîntemeiat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelanta C.N.A.D.N.R. SA - C.
, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței atacată și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivare s-a arătat că instanța de fond a admis plângerea contravenționala împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, anulandu-1.
Procesul verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G.
15/2002 coroborat cu O.Ci. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Potrivii dispozițiilor art.1, alin, 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale d n România. începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care suni folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de
încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art.(). alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale S. ului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei -S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr. 455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/2001, reiese că procesul verbal de constatare a contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic, eu certificatul calificat emis de CcrtSIGN S.A.
Atâta timp cât OG 15/2002 - norma specială aplicabilă în materia contravențiilor privind rovinieta derogatorie de la dreptul comun reglementă de OG nr. 2/2001 conferă o astfel de posibilitate prin dispozițiile art. 9 alin. 2, fiind vorba de o dispoziție specială care se aplică cu prioritate în raport de dispozițiile generale cuprinse în OG 2/2001, susținerile instanței de fond referitoare la lipsa semnăturii olografe sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 7 din Legea 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Interpretând dispozițiile legale mai sus menționate, instanța trebuie să constate că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică îi este atașata fiind valabila dacă este bazată pe un certificat și este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Pe cale de consecința, semnătura electronică atașată unui înscris autentic generat pe suport de hârtie in scopul dovedirii existenței acestuia - cum este cazul procesului verbal contestat, este valabilă dacă înscrisului i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Se mai arată că procesul verbal contestat fost generat electronic, potrivit dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si HG 1259/2001, acesta având atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronica aflat la dosar, semnătură ce este valabilă în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 si următoarele din Noul Cod de procedură civilă, O.G. 2/2001, O.G.15/2002 și Legea 455/2001.
Intimata SC N. P. S. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacată ca fiind temeinică și legală.
În motivare s-a arătat că în mod eronat se susține în întimpinare că sunt îndeplinite toate condițiile impuse de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Această ordonanță prevede în mod expres că, în lipsa contravenientului, procesul-verbal se contrasemnează de un martor, ceea ce în speță nu a fost respectat.
In hotărârea atacata s-a reținut în mod corect că lipsa semnăturii de pe procesul-verbal de contravenție este un motiv de nulitate absolută. Semnătura electronică aplicată în condițiile legii este perfect valabilă doar atunci când poate fi recepționată tot electronic deci în același mod în care a fost emisă. Dispozițiile art. 6 din Legea 455/2001 privind semnătura arată că, pentru a avea puterea unui act autentic emis de autorități, înscrisul în forma electronică căruia i s-a incorporat o semnătură electronică trebuie să fie recunoscut de către cel căruia i se opune.
In art. 4 pct. 9 din aceeași lege se arată "datele de verificare a semnăturii electronice reprezintă date în forma electronică, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate în scopul verificării unei semnături" pe cale de consecință, pentru a verifica valabilitatea unei semnături electronice evident recepționarea trebuie să fie tot electronică. Petentul a recepționat acest înscris - proces verbal fiindu-i comunicat prin poștă astfel că în mod obligatoriu trebuie să existe semnătura olografă a agentului constatator .
Existenta unor mijloace specifice de constatare a contravențiilor, nu modifică cu nimic OG 2/2001 cu privire la prevederile exprese privind încheierea procesului-verbal de constatare a contravenției, condițiile de valabilitate sau de nulitate ale acestuia.
În drept s-au invocat disp. art. 466, 480 Cod proc. civilă, Legea 455/2001, OG.2/2001.
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art. 477 Cod procedură civilă hotărârea atacată
, constată că apelul declarat de apelantă este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Procesul verbal de contravenție care a făcut obiectul plângerii contravenționale exercitate de petenta intimată conține mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001.
.
Art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică definește înscrisul în formă electronică ca reprezentând o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar art. 4 pct. 3 din același act normativ prevede că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
Din conținutul prevederilor art. 5 și 6 din Legea nr. 455/2011 rezultă că înscrisul în formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar cel căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.
Aceste dispoziții legale relative la regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică, coroborate cu prevederile de principiu ale 3 din același act normativ, atestă faptul că sfera de aplicabilitate a normelor instituite de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică se circumscrie raporturilor juridice de drept privat, câtă vreme, conform textului de lege menționat,
"nici o dispoziție a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților";.
Or, procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator), reprezintă un act administrativ cu caracter unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravenționale sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul verbal de constatare a contravenție trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.
Prin urmare, contrar opiniei exprimate de apelantă, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept administrativ, astfel încât, emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie, în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic.
Această concluzie se impune și din perspectiva respectării tuturor garanțiilor vizând dreptul la apărare de care trebuie să beneficieze persoana față de care se antrenează răspunderea contravențională, în condițiile în care specificul raporturilor de contencios administrativ, cum este și cazul celui care derivă din exercitarea plângerii contravenționale, relevă o poziție de inegalitate în care se află părțile, determinată de prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ.
Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 C.pr.civ., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta C. SA - C. împotriva sentinței civile nr. 5086/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta C.N.A.D.N.R. S.A. - C., cu sediul în mun. B., B-dul I. M., 401A, sector 6, C.U.I. 16054368, J40/552/_, împotriva sentinței civile nr. 5086/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | G. | IER, | ||||
A. P. M. | D. | E. | L. | Ana-C. | A. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /4 ex
