Decizia civilă nr. 823/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
DECIZIA CIVILĂ NR.823/R/2013
Ședința publică din 19 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. Urs
Judecător: I. -M. L. Judecător: A. -C. Ț. Grefier: C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent B. M. F., împotriva sentinței civile nr. 17281/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat I.P.J. C., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat, a fost comunicat, instanța este competentă a soluționa prezenta pricină, iar recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
I N S T A N Ț A
Prin sentința civilă nr.17281/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă ca neîntemeiata plângerea contravenționala formulata de către petentul B. M. F. cu dom. procesual ales in C. -N., str. D., nr.14-16, sc.A, et.V, ap.12, jud. C., în contradictoriu cu intimatul
C., cu sediul in C. -N., str. T., nr.27, jud. C. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției seria CC nr.8615521 încheiat in data de_ de către intimatul I. C., petentul B. Mohames F. a fost sancționat de intimat cu amenda contravenționala in suma de 268 lei, echivalentul a 4 puncte amenda si reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100/3 din OUG nr.195/2002, reținându-se ca la data de_, ora 09.43, a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare FTK828 pe str. Horea și la intersecția cu Piața M. Viteazu a depășit neregulamentar pe partea stângă tramvaiul oprit la semafor, după care a virat stânga spre Piața M. Viteazu.
Sub aspectul legalității procesului-verbal atacat, instanța observa ca dispozițiile art. 6 din CEDO sunt incidente în materie contravențională, așa cum a
statuat și Curtea Constituțională prin decizia nr. 197/2003. În consecință, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate, care trebuie însă să fie corelată cu prezumția de nevinovăție aplicabilă petentului, fapt care implică dreptul contravenientului de a dovedi liber, cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor înscrise în procesul- verbal.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat ca procesul- verbal de constatare si sancționare a contravenției seria CC nr. 8615521 încheiat in data de_ a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 și nu conține vreo cauza de nulitate pe care instanța să o poată analiza și din oficiu.
Referitor la motivele de nulitate invocate de petent, instanța de fond a reținut următoarele :
Potrivit art.16 din OG nr.2/2001 :
Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea.
(1^1) În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent,
iar in conformitate cu prevederile art. următor, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu.
Analizând cuprinsul procesului-verbal, instanța constata ca acesta cuprinde numele petentului incomplet, insa corect, așa încât coroborat cu celelalte date înscrise in procesul-verbal, nu exista suspiciuni cu privire la identitatea petentului. Situația de fapt prezentata de petent, este cu totul diferita si anume, menționarea in plus a unui prenume, ceea ce in speța nu este cazul. Ocupația si locul de munca ale contravenientului, precum si datele prevăzute de art.16 alin.1 ind.1 trebuie indicate in procesul-verbal sub sancțiunea nulității relative, nulitate ce poate fi constatata de instanța doar daca s-a produs o vătămare ce altfel nu poate fi înlăturata. Însa, sarcina probei revenind petentului, acesta nu a dovedit nici o vătămare ca urmare a
acestor omisiuni. Mai mult, observa instanța, in procesul-verbal au fost înscrise datele privind actul de identitate al petentului.
Și in privința omisiunii agentului constatator de a indica ad litteram textul de lege sancționator, sunt valabile cele arătate mai sus. Pe de alta parte, instanța constata ca art.16 alin.1 din OG nr.2/2001 impune indicarea actului normativ prin care se stabilește si se sancționează fapta, condiție in speța îndeplinita prin indicarea art.100/3 din OUG nr.195/2001.
Analizând temeinicia procesului-verbal, instanța constata, pe baza probelor administrate, ca starea de fapt reținuta de intimat corespunde realității. Instanța constata ca, potrivit art. 1169 C.civ., cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie sa o dovedească, or petentul nu a făcut, prin nici un mijloc de proba, dovada contrara stării de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, astfel încât nu a înlăturat prezumția de temeinicie de care se bucura procesul-verbal de contravenție. O atare interpretare nu încalcă prezumția de nevinovăție, întrucât petentului i-a fost recunoscut dreptul de a propune probe care sa dovedească o stare de fapt contrara celei reținute in procesul-verbal. Cu toate astea, petentul nu doar ca nu a făcut dovada unei stări de fapt diferita fata de cea reținuta de intimat, dar acesta nici măcar nu a negat comiterea faptei, singurele sale apărări vizând legalitatea procesului-verbal, nu si temeinicia sa. În aceste condiții, instanța a apreciat ca procesul-verbal este temeinic.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicata petentului, instanța retine ca potrivit art. 21 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise in procesul-verbal.
În prezenta cauza, instanța observa ca agentul constatator a făcut o justa individualizare a sancțiunii aplicate prin procesul-verbal. Apreciază ca nu se justifica o noua individualizare a acesteia si nu va proceda la înlocuirea amenzii cu avertisment, întrucât fapta contravenționala săvârșita de către petent prezintă un grad de pericol social suficient de ridicat pentru a atrage aplicarea amenzii, procesul-verbal fiind temeinic încheiat și sub acest aspect. De asemenea, în verificarea proporționalității sancțiunii, instanța a avut in vedere si atitudinea petentului care nu a recunoscut faptele pentru care a fost sancționat, deși nu a propus nici probe in vederea dovedirii unei alte situații de fapt.
În consecință, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională si a menținut in totalitate procesul-verbal seria CC nr.8615521/_ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, petentul B.
M. F. solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale, în motivare arătând în esență că prezumția de nevinovăție de care acesta beneficiază în conformitate cu dispozițiile art.6 din CEDO nu a fost răsturnată în cauză, susținerile agentului constatator din cuprinsul procesului-verbal contestat nefiind dovedite cu niciun alt mijloc de probă, respectiv fotografii sau martori.
Analizând recursul declarat, prin prisma actelor de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, reținând în mod corect, pe de o parte, că procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute, sub sancțiunea nulității, de dispozițiile art.16 și 17 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și că petentul B. M. F. nu a administrat probe de natură să combată prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție seria CC nr.8615521 încheiat la data de_ de către intimatul I.P.J. C., aflat la fila 7 din dosarul de fond, iar pe de altă parte că sancțiunea contravențională aplicată este just individualizată, cu respectarea dispozițiilor 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.
Argumentele aduse de către instanța de fond în sprijinul soluției pronunțate (respectiv în combaterea criticilor formulate de către petent) sunt pe deplin întemeiate și convingătoare, tribunalul însușindu-și-le în totalitate, cu atât mai mult cu cât acestea nu au fost combătute prin motivele de recurs formulate de recurent. În acest sens este de precizat că, potrivit jurisprudenței CEDO, instanțele de control judiciar nu sunt obligate să reia în motivarea hotărârii argumentele învederate de prima instanță și să dezvolte din nou în considerentele deciziei întregul material probator, dacă aceste argumente sunt pertinente și complete și dacă, cazul de față, motivele de recurs prezentate de recurent nu diferă de susținerile acestuia în fața primei instanțe.
Referitor la susținerile recurentului privind sarcina probei în materie contravențională, tribunalul constată că acestea sunt nefondate. Astfel, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Frantei, A. c. României, ș.a.), materia contravențională a fost privită ca încadrându-se în noțiunea de "acuzație în materie penală";, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
În consecință, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în cadrul proceselor având ca obiect plângere contravențională, întrucât contravenientul se vede pus in fata unei "acuzații de natura penală"; în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie sa beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 în ansamblul său, cu referire specială la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
T. ul reține că în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de "prezumție de nevinovăție"; presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiului statuat de art. 1169
C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că în acest mod s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției - actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege - și cu prezumția de veridicitate - actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă -
prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, tribunalul consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie sa fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față - fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator - procesul verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
T. ul apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului-verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
În consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul B. M. F. . împotriva sentinței civile nr.17281/2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de recurentul B. M. F. . cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. D., nr.14-16, sc. A, et.V, ap.12, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 17281/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 iunie 2013.
Președinte, P. Urs | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, C. -S. Ș. |
Red. M.L./C.B./2 ex.
Jud. fond: C. IO. CU
