Decizia civilă nr. 8693/2013. Contencios. Litigiu privind funcționarii publici
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios A. ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIA NR. 8693/2013
Ședința publică din data de 17 septembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. I.
JUDECĂTOR: A. A. I. JUDECĂTOR: DP GREFIER: M. N.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurenta A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - CENTRUL JUDEȚEAN C., împotriva sentinței civile nr.786/_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ *, privind și pe intimatul P. A.
V., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul P. A. V. as. de av. Capătă A. Domițian, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal în deplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, ocazie cu care invederează că prezentul recurs este la primul termen de judecată, acesta fiind declarat în termen, motivat, comunicat, scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. La data de_, intimatul a depus la dosar note de ședință.
Părțile litigante au solicitat judecarea cauzei șiîn lipsă conform art. 242, alin. 2
C.P.C. Curtea, din oficiu,în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Reprezentantul intimatului arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat în speța pendinte.
Curtea,în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și apreciind cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantului intimatului pe fond.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului promovat de către A. de P. și intervenție Pentru A. - Centrul Județean C. și menținerea ca legală și temeinică a Sentinței civile nr. 786/_ pronunțate de Tribunalul Cluj, fără cheltuieli de judecată. Menționează că cele susținute în Raportul nr. 254/_ al Comisiei de Disciplină, care a stat la baza Deciziei emise de către Directorul executiv al APIA - Centrul Județean C. nr. 340/_, prin care s-a dispus sancționarea disciplinară a intimatului nu corespund realității
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 786 din_, pronunțate în dosarul nr._ * al Tribunalului C., s-a admis acțiunea formulata de reclamantul P. A. ,în contradictoriu cu pârâta A. DE P. SI I. în A. C. și s-a dispus anularea Deciziei de sancționare disciplinara nr. 340/_, iar pârâta a fost obligată să restituie reclamantului suma de 170 lei reținuta în baza Deciziei nr. 340/2010, suma ce va fi actualizata cu rata inflației calculata începând cu data promovării acțiunii si până la data plătii efective. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a avut calitatea de funcționar publică în cadrul APIA C. ocupând funcția de consilier
superior în cadrul Serviciului Masuri de Sprijin IT în perioada martie 2006-1 martie 2011. Prin adresa nr. 17053/_, înregistrata sub nr. 115/_ Comisia de disciplina constituita la nivelul APIA C. a fost sesizata de seful Serviciului MS-IT din cadrul APIA, doamna Ciuca M. ,în vederea cercetării săvârșirii de către reclamant a unor abateri. Urmare a finalizării cercetării prealabile efectuate de comisia de disciplina a fost întocmit Raportul nr. 254/_ prin care s-a stabilit ca reclamantul se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare prev. de art. 77 alin. 2 lit. b si j din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici motiv pentru care s-a formulat propunerea de sancționare a reclamantului, conform art. 77 alin. 3 lit. b din Legea nr. 188/1999, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pentru o perioada de 1 luna.
In temeiul Raportului nr. 254/2010 al comisiei de disciplina directorul executiv APIA C. a emis Decizia nr. 340/_ prin care a dispus sancționarea disciplinara a reclamantului prin aplicarea sancțiunii diminuării drepturilor salariale în procent de 5% pe o perioada de 1 luna, începând cu data de 1 noiembrie 2010.
Analizând legalitatea actului administrativ prin care s-a dispus sancționarea disciplinară, instanța de fond a constatat, pe de o parte, ca acesta a fost emis de persoana competenta a aplica sancțiunea disciplinara potrivit legii - respectiv directorul executiv al instituției - pe baza propunerii comisiei de disciplina din data de_ .
Pe de alta parte, potrivit art. 50 alin 3 din HG nr. 1344/2007 sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ de sancționare trebuie sa cuprindă descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, ceea ce presupune redarea în concret a faptelor, cu specificarea datei la care au fost comise, pentru a se putea verifica inclusiv respectarea termenului de 1 an si 6 luni de la data săvârșirii faptei, înăuntrul căruia poate fi sesizata comisia de disciplina, astfel cum pretinde art. 28 alin 2 din același act normativ.
Or, decizia analizata se menține în sfera unor generalitati ce nu pot fi verificate si aceasta în condițiile în care sesizarea în discuție se bazează pe înscrisuri datând din perioada 2008- 2009. Mai mult, aceste fapte nu au fost descrise nici în cuprinsul Raportului la care Decizia de sancționare face trimitere, elementele reținute de comisia de disciplina făcând imposibil controlul instanței cu privire la existenta acestor fapte si potențialul caracter de abatere disciplinara al fiecărei fapte. De altfel, în cuprinsul raportului nu se face referire la cercetarea în mod direct de către comisia de disciplina a situațiilor descrise pe scurt de către doamna Ciuca M., mai precis nu rezulta ca ar fi fost identificate dosarele despre care se afirma ca au fost eronat gestionate de către reclamant si nici în ce au constat erorile de gestionare.
In ce privește fapta privind încălcarea regimului incompatibilităților, interdicțiilor si conflictelor de interese, instanța de fond a retinut, în principal, ca Raportul de cercetare disciplinara nu indica si nu descrie nicio fapta susceptibila a aduce atingere acestui regim, dealtfel extrem de restrictiv si imperativ reglementat.
Astfel,un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal. Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei include o definitie a conflictului de interese pentru funcționarii publici în art.13.
Conform CECO, conflictul de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților oficiale.
Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică, precum și cu funcțiile de demnitate publică (articolul 94 din Legea 161/2003). Incompatibilitatea la funcționarii publici se manifestă prin faptul că nu pot deține alte
funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate (art. 94, alineatul 2).
Un element esențial pentru deschiderea si transparenta în administrația publica o constituie obligația autorităților publice de a face cunoscute motivele deciziilor lor. In acest context, Curtea Europeana de Justitie a arătat în mai multe rânduri (Decizia C-269/90, Decizia T-167/94, Decizia C-221/1998) ca deciziile luate de funcționarii din instituțiile europene trebuie motivate de o maniera suficienta, care sa permită părtilor sa-si apere drepturile, pe când o insuficienta motivare reprezintă o carență care poate sta la baza anularii actului respectiv.
Raportat la aspectele mai sus reținute, instanța de fond a constatat ca Decizia de sancționare disciplinara nr. 340/_ nu răspunde exigentelor art. 50 alin 3 din HG nr. 1344/2007, astfel că a dispus anularea acesteia, cu consecința obligării pârâtei la a restitui reclamantului suma de 170 lei reținută în baza deciziei mai sus amintite, sumă ce va fi actualizată cu rata inflației calculata începând cu data promovării acțiunii si până la data plătii efective.
Împotriva acestei sentințe, pârâta A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - CENTRUL JUDEȚEAN C. a declarat recurs,
solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței recurate și respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304, 3041și art. 312 C.pr.civ., pârâta a arătat că Deciziei nr. 340/_ a fost emisă în temeiul prevederilor legale în vigoare și în baza propunerii cuprinsă în Raportul nr. 254/_, actul administrativ cuprinzând toate elementele prevăzute de art. 49, alin. 1 lit. d și art.
50 alin. 4 din H.G. nr. 1344/2007, cu modificările si completările ulterioare. De asemenea, decizia atacată conține clar faptele săvârșite de reclamant ce constituie abateri disciplinare, nelăsând loc de interpretarea în ceea ce preivește acest aspect, fiind în concordanță cu dispozițiile art. 77 alin. 2 lit. b și j din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici republic., cu modific.și complet.ulterioare. Astfel, cercetarea administrativa a vizat fapte privind: neglijentă repetată în rezolvarea lucrărilor prevăzută ca abatere disciplinară de art. 77 alin. (2), lit. b) și încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese si interdicții stabilite prin lege de funcționarii publici prevăzută ca abatere disciplinară de art. 77 alin. (2), lit. j) din Legea w nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicata, cu modificările și completările ulterioare.
Cercetarea administrativă a faptelor mai sus expuse, a fost efectuată de Comisia de Disciplina din cadrul A.P.I.A. - Centrul Județean C. și s-a desfășurat în temeiul prevederilor H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si funcționare a comisiilor de disciplina, cu modificările și completările ulterioare.
La data de_, Comisia de Disciplina, a fost sesizată de doamna Ciuca M.
, având funcția de Director Coordonator Adjunct al A.P.I.A. - Centrul Județean C., la acea data, cu privire la faptele săvârșite de reclamant, având funcția de consilier superior în cadrul Serviciului Măsuri de Sprijin - IT. în urma verificării termenului de depunere al sesizării, identificarea obiectului și stabilirea competenței de soluționare, constatându-se că s-au respectat prevederile art. 28 din H.G. nr. 1344/2007, a fost întocmit Dosarul de cercetare administrativă nr. 4/2010.
Comisia de Disciplină, în temeiul prevederilor art. 31 clin H.G. nr. 1344/2007 cu modificările și completările ulterioare a desemnat 2 persoane din cadrul APIA Centrul Județean C. să efectueze cercetări administrative potrivit art. 30 alin. (2) lit. a) și b) și să prezinte un raport care să cuprindă rezultatele activității de cercetare, precum și documentele care au stat la baza întocmirii raportului.
După dezbaterea cazului prin administrarea și analiza materialului probator existent în dosarul de cercetare administrativă nr. 4/2010, a concluziilor rezultate în urma cercetării administrative efectuate, pe baza proceselor-verbale de ședință, a proceselor-verbale de audiere a părților, precum și a altor probe administrate, Comisia
de Disciplina a considerat că, faptele sesizate confirmă săvârșirea unor abateri disciplinare, astfel cum sunt definite de art. 77, alin. (2), lit. b) și i) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Motiv pentru care, Comisia de Disciplina, în conformitate cu prevederile art. 47, alin. 1, lit. a) din H.G. nr. 1344/2007, a propus sancționarea pârâtului, domnul P. A. cu diminuarea drepturilor salariale cu un procent de 5% pe o perioada de o lună, conform art. 77, alin. (3), lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Motivarea propunerii este cuprinsă în Raportul nr. 254/_, întocmit de Comisia de Disciplină, în conformitate cu prevederile art. 49 din H.G. nr. 1344/2007.
În final, invocând prev.art. 45, art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâta apreciază că decizia atacată a fost emisă în mod temeinic și legal, în conformitate cu aceste dispoziții și cu respectarea unui raport corect între gravitatea abaterilor disciplinare ale reclamantului, circumstanțele săvârșirii acestora și sancțiunea disciplinară aplicată.
Reclamantul intimat P. A. V. a depus note de ședință
prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței recurate. În argumentarea acestei poziții reclamantul a arătat că decizia nr. 340 din_ este nelegala si netemeinică, invocând nulitatea absolută a acesteia, deoarece a fost încheiată cu nerespectarea prevederilor cuprinse în art. 50 alin. 3 din H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare si funcționare a comisiilor de disciplina, cu modificările si completările ulterioare, în sensul că nu sunt descrise faptele care constituie abateri disciplinare. Având în vedere această dispoziție imperativă, reclamantul susține că decizia contestată nu întrunește minime condiții de descriere a împrejurărilor care au stat la baza luării sancțiunii disciplinare, pentru a permite tranșarea stării de fapt cât si a măsurii în care se verifică încălcarea de către reclamant a normelor disciplinare aplicabile funcționarilor publici.
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Starea de fapt reținută de către prima instanță este corectă. Astfel, reclamantul a avut calitatea de funcționar public în cadrul A.P.I.A. C., ocupând funcția de consilier superior în cadrul Serviciului Masuri de Sprijin IT în perioada martie 2006-1 martie 2011. Prin adresa nr. 17053/_, înregistrata sub nr. 115/_ Comisia de disciplina constituita la nivelul APIA C. a fost sesizata de seful Serviciului MS-IT din cadrul APIA, doamna Ciuca M., în vederea cercetării săvârșirii de către reclamant a unor abateri. Urmare a finalizării cercetării prealabile efectuate de comisia de disciplina a fost întocmit Raportul nr. 254/_ depus în probațiune la dosarul primei instanțe prin care s-a stabilit ca reclamantul se face vinovat de săvârșirea abaterilor disciplinare prev. de art. 77 alin. 2 lit. b si j din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici motiv pentru care s-a formulat propunerea de sancționare a reclamantului, conform art. 77 alin. 3 lit. b din Legea nr. 188/1999, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5% pentru o perioada de 1 luna.
În temeiul Raportului nr. 254/2010 al comisiei de disciplina directorul executiv APIA C. a emis Decizia nr. 340/_ prin care a dispus sancționarea disciplinara a reclamantului prin aplicarea sancțiunii diminuării drepturilor salariale în procent de 5% pe o perioada de 1 luna, începând cu data de 1 noiembrie 2010.
Pe de altă parte, așa cum a reținut în mod corect prima instanță, actul administrativ de sancționare a cărui anulare se cere trebuie să conțină potrivit art. 50 alin. 3 din HG nr. 1344/2007 sub sancțiunea nulității absolute, descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, ceea ce presupune redarea în concret a faptelor, cu specificarea datei la care au fost comise, pentru a se putea verifica inclusiv respectarea termenului de 1 an si 6 luni de la data săvârșirii faptei, înăuntrul căruia
poate fi sesizata comisia de disciplina, astfel cum pretinde art. 28 alin 2 din același act normativ.
Or, decizia analizată nu respectă această condiție esențială și nu cuprinde nici o referire la starea de fapt care a impus aplicarea unor sancțiuni disciplinare. Dimpotrivă, decizia enunțată reia doar textul ipotezelor legale de la art. 77 alin. 1 lit. b și j din Legea 188/1999 (f. 9 - 10 dosar fond).
Prin calea de atac declarată recurenta susține că starea de fapt a fost pe larg descrisă în raportul anexă al deciziei depus în probațiune tot la dosarul primei instanțe (f. 11 - 15). Motivul de recurs nu este întemeiat deoarece analiza raportului anterior enunțat relevă faptul că acesta se menține în sfera unor generalități ce nu pot fi verificate si aceasta în condițiile în care sesizarea în discuție se bazează pe înscrisuri datând din perioada 2008- 2009.
Astfel, la capitolul VI din raport intitulat ,,motivarea propunerilor,, (f. 15 dosar fond), se reține într-o manieră foarte generală și fără evidențierea aspectelor concrete faptul că ,,domnul P. a instrumentat dosarele marilor fermieri care i-au fost repartizate fără să respecte în totalitate manualele de proceduri. S-au operat formularele S1 - fără solicitare de clarificări și nu au fost operate în termen. Nu au fost informați fermierii în legătură cu continuitatea pachetelor de agromediu, ceea ce a dus la aplicarea sancțiunilor multianuale față de aceștia,,.
Doar în baza acestor consemnări instanța de recurs nu poate reține care sunt faptele concrete imputate intimatului reclamant, deoarece nu se face vreo trimitere la un dosar sau la o situație particulară, ci sunt consemnate doar aprecieri de ordin general. În aceste condiții, așa cum a reținut în mod întemeiat instanța de fond, nu este posibil controlul instanței cu privire la existenta acestor fapte si potențialul caracter de abatere disciplinara al fiecărei fapte. Mai mult, în cuprinsul raportului nu se face referire la cercetarea în mod direct de către comisia de disciplina a situațiilor descrise pe scurt de către doamna Ciuca M., mai precis nu rezultă ca ar fi fost identificate dosarele despre care se afirma ca au fost eronat gestionate de către reclamant si nici în ce au constat erorile de gestionare.
În ceea ce privește cea de a doua faptă privind încălcarea regimului incompatibilităților, interdicțiilor si conflictelor de interese Raportul de cercetare disciplinara pe care îl invocă recurenta nu indică si nu descrie nici măcar o singură fapta susceptibila a aduce atingere acestui regim, dealtfel extrem de restrictiv si imperativ reglementat. Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal. Or nici prin motivele de recurs și cu atât mai puțin prin actele depuse în probațiune nu se detaliază în ce ar consta acest conflict de interese care îl vizează pe intimat și care ar justifica aplicarea unei sancțiuni disciplinare.
Așa cum a reținut în mod justificat și judecătorul fondului, un element esențial pentru deschiderea si transparenta în administrația publica o constituie obligația autorităților publice de a face cunoscute motivele deciziilor lor. In acest context, Curtea Europeana de Justitie a arătat în mai multe rânduri (Decizia C-269/90, Decizia T-167/94, Decizia C-221/1998) ca deciziile luate de funcționarii din instituțiile europene trebuie motivate de o maniera suficienta, care sa permită părtilor sa-si apere drepturile, pe când o insuficienta motivare reprezintă o carență care poate sta la baza anularii actului respectiv.
Pentru toate aceste motive, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Ccp, instanța de recurs va respinge recursul declarat de către pârâta A. DE P. ȘI I. PENTRU
A. - CENTRUL JUDEȚEAN C., împotriva sentinței civile nr. 786 din_, pronunțate în dosarul nr._ * al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâta A. DE P. ȘI I. PENTRU A.
- CENTRUL JUDEȚEAN C., împotriva sentinței civile nr. 786 din_, pronunțate în dosarul nr._ * al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. I. A. A. I. DP
GREFIER,
M. N.
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond:I. U. u.
