Decizia civilă nr. 8737/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 8737/2013
Ședința publică din data de 18 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H.
G. D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamanții L. I. F., B. C. A., B. I. M., H. A., S. J. V., S. R. T., P. I. D. ,
G. M. N., T. V., P. I., C. -S. V., C. C. M., G. I.
și G. G., împotriva sentinței civile nr. 1391 din data de_, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâții I. DE J. J. M. și I. Ș. AL I. DE J. J. M. ,
având ca obiect - anulare act administrativ - ordin de trecere în rezervă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenții- reclamanți L. I. F., B. C. A., H. A., S. J. V., S. R.
T., G. M. N., T. V., P. I., C. -S. V., C. C. M. ,
G. I. și G. G. prin avocat V. Raluca, în substituirea d-nei avocat C. Cuc Gianina C., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 37 din dosar, din care recurenții C. V., C. C. M. și G. I. se prezintă personal și intimatul-pârât I. DE J. J. M. prin consilier juridic H. c M.
, în baza delegației de reprezentare aflată la dosar-fila 36, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ recurenții-reclamanți au depus la dosarul cauzei copia CI a recurentului B. I. .
Apărătorul recurenților depune la dosar copia CI a recurentului C. V. .
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta recurenților-reclamanți solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1391 din data de_, pronunțată de Tribunalul Maramureș, desființarea în parte a hotărârii atacate ca nelegală și netemeinică și admiterea cererii de chemare în judecată a reclamanților.
În ce privește excepția de nelegalitate a actelor administrative individuale de punere a recurenților la dispoziția conducătorului unității solicită a fi admisă și să se constate caracterul nelegal al ordinelor de punere la dispoziție.
Cu privire la incidența motivelor de recurs prevăzute de art. 3041pct. 7 C.pr.civ., prima instanță și-a întemeiat sentința pronunțată pe elemente străine de dosarul cauzei, invocând decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care nu are legătură cu prezenta cauză.
În ce privește nepublicarea actelor în M.OF este cunoscut faptul că Hotărârile de Guvern cu caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate, însă nu echivalează cu o exceptare de la publicarea acestor acte
administrativ. Cât privește caracterul militar al actelor, o simplă proclamare generică a unui act ca având caracter militar nu poate să exceadă de la publicarea actelor din M.Of. al României.
În privința fondului cauzei, cu privire la legalitatea procedurii de examinare a reclamanților se arată că este incident motivul de recurs art. 304 pct. 9 C.pr.civ. și prin urmare argumentele aduse de prima instanță nu pot fi reținute, fiind lipsite de temei legal.
Față de susținerile intimatului potrivit cărora examinarea reclamanților s-a efectuat în baza OMAI 129/2011, susține reprezentanta recurenților că ordinul evocat a fost publicat la data de_, adică aceeași dată în care, la ora 0830, reclamanții susțineau deja proba interviu, fiind și singura probă a examenului. Ori conform prevederilor OMAI 129/2011 condițiile de înscriere și de organizare a examenului, bibliografia și tematica se afișează la sediul fiecărei unități sau după caz, subunități afectate de măsurile de reorganizare instituțională, cu cel puțin
20 de zile înainte de data susținerii probei/primei probe."; Raportat la aceste dispoziții, un examen desfășurat în baza acestui ordin ar fi putut avea loc, cel mai devreme în luna iulie 2011,iar nu în aceeași zi în care a intrat în vigoare. Prin urmare, se poate observa că examenul susținut de reclamanți s-a desfășurat în baza Regulamentului nr. S/1819775/_ și conform prevederilor OMAI 665/2008, iar nu a prevederilor OMAI nr. 129/2011.
În ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității în fața autorităților publice, instanța de fond a reținut în mod eronat că nu este ținută să analizeze aceste aspecte însă singura probă de evaluare la care reclamanții au fost suspuși contravine dispozițiilor art. 16 și 21 din Constituția României. Instanța de fond a justificat această atitudine menționând că OMAI 129/2011 s- ar bucura de o prezumție de legalitate. Ori, așa cum s-a arătat, examenul nu s-a susținut în baza acestui ordin.
Mai susține reprezentanta recurenților că la judecata în fond a pricinii reclamanții au pus la dispoziție suficiente probe care să ateste aspectele evocate în fața instanței.
Raportat la susținerile intimaților, potrivit cărora posturile au fost desființate datorită noului stat de organizare, solicită instanței a observa că posturile reclamanților aveau corespondent în noul stat de organizare, fiind prevăzute chiar mai multe posturi, astfel încât nu se justifică examinarea recurenților. Recurenții au fost obligați să dea examene deși au lucrat mai mult timp în structura de ordine publică, ca ulterior să fie mutați în structura pază obiective și obligați să dea examen alături de colegi care și-au desfășurat activitatea în această structură timp îndelungat. Raportat la aceste argumente hotărârea primei instanțe este lipsită de temei.
În privința necontestării rezultatelor finale obținute la examen, recurenții au avut convingerea că respectiva procedură nu poate fi efectuată întrucât la momentul susținerii examenului li-a adus la cunoștință faptul că orice decizie care va fi luată ulterior cu privire la situația acestora va fi una definitivă, fiindu- le interzisă orice contestație în sensul modificării acesteia.
Pentru toate argumentele expuse apreciază că se impune admiterea recursului și nu solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatului-pârât solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, prin hotărârea pronunțată instanța de fond a argumentat detaliat excepția de nelegalitate invocată de recurenți, iar intimata prin întâmpinare a prezentat argumente pentru care apreciază că OMAI 600/2005 este în vigoare și produce efecte.
Dacă OMAI 600/2005 nu ar fi în vigoare și nu ar produce efecte juridice, atunci prima încadrare în funcție a reclamanților ar fi lipsită de valabilitate.
Pe fondul cauzei se relevă că reorganizarea unității a fost impusă de acte normative de nivel superior, fiind comunicat un stat de organizare nou. Cu alte cuvinte de la acea dată au fost desființate toate funcțiile și înființate funcții mai puține. Ca urmare a reducerii numărului de posturi în toate unitățile Jandarmeriei Române, personalul afectat de reorganizare a fost pus la dispoziția unităților în vedere repunerii în funcții în cazul celor care urmau să promoveze evaluarea. Reclamanții aveau specializarea ce era comună mai multor persoane, prin urmare s-au identificat specializările în privința cărora erau posturi mai puține și s-a decis organizarea interviului. Ori această modalitate de examinare este prezentată în OMAI 665/2008, unde art. 6 prevede că modalitățile de ocupare a posturilor prevăzute la art. 5 al. 1 lit. a și b se realizează pe baza următoarei proceduri: a) recrutarea/selecția pe bază de personal care poate fi promovat și b) în situația în care după realizarea etapei prevăzută la lit. a) postul nu este ocupat, se realizează recrutarea și selecția din rândul personalului unității care corespunde cerințelor postului. La punctul d) legiuitorul face vorbire despre organizarea examenului. La alin. 3 se menționează că pentru situațiile în care au fost identificate mai multe cadre militare, cu potențial de dezvoltare profesională, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. a) și c) departajarea acestora în vederea promovării mutării se face prin interviu pe subiecte profesionale.
Art. 7 din OMAI 665/2008 stabilește cadrul administrativ în care se organizează concursul. Intimatul s-a conformat dispozițiilor legale, a constituit comisia pentru ocuparea posturilor vacante, s-a întocmit regulamentul de organizare a concursului, care a fost comunicat întregului personal. În momentul apariției OMAI 129/2011 s-a luat măsura alinierii regulamentului de organizare a concursului la acel ordin, fără a se ține cont dacă acel ordin este sau nu în vigoare. În aceste condiții a fost organizat concursul, pe mai multe specialități militare, însă reclamanții nu au promovat acest concurs. Totuși acest aspect nu a determinat modificarea statutului de cadru militar al reclamanților, ei fiind puși la dispoziția comandantului unității, în vederea încadrării. Cei care au promovat concursul au fost încadrați pe funcțiile respective.
Deși ulterior s-au mai organizat și alte concursuri, acestea nu au fost promovate de către reclamanți. Întrucât termenul de 3 luni prevăzut de Legea nr. 80/1995 a fost depășit și nu s-a reușit reîncadrarea reclamanților, acestora li s-a pus în vedere să ocupe funcții în altă unitate, aspect care nu mai ținea de competența IJJ M. . Ori reclamanții nu și-au dorit reîncadrarea în alte structuri sau alte funcții. Față de această stare de fapt singura soluție legală a fost aceea de trecere în rezervă.
Cu privire la neconstituționalitatea modului de organizare și susținere a examenului, susține reprezentantul intimatului că reclamanții s-au aflat în aceeași situație cu alte persoane, care au participat la examenul de departajare.
Pentru toate motivele evocate solicită respingerea recursului, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1391 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al T. ui M. au fost respinse excepțiile invocate prin întâmpinare și excepția de nelegalitate a ordinelor de punere la dispoziția conducătorului unității
; respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții L. | I. | F., B. C. |
A., B. I. M., H. A., S. J. V., S. R. | T. | , P. I. D. |
, G. M. N., T. V., P. I., C. -S. V., C. C. M., G.
I., și G. G., în contradictoriu cu pârâții I. DE J. J. M., și I. Ș. AL I. DE J. J. M. .
A fost respinsă cererea de suspendare a ordinelor de trecere în rezervă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții I. DE J. J. M. și I. Ș. AL I. DE J. J. M. .
Pentru a dispune astfel instanța a reținut în esență că întrucît nu mai exista posibilitatea încadrării ,procedura prealabilă ar fi inutilă partea neavând dreptul la un recurs efectiv în sensul art.13 Convenția. Totodată retine instanța în privința excepției de nelegalitate că este neîntemeiată din două condiții: 1). așa cum a statuat jurisdicția supremă, inopozabilitatea actului administrativ nu atrage nelegalitatea actului administrativ contestat în procedura prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004 (Decizia nr. 3784 din 19 august 2009 și Decizia nr. 3891 din 23 septembrie 2009, citate în Excepția de nelegalitate, Jurisprudența Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de C. și Justiție 2009, Editura Hamangiu 2011, pagina 22).
Inopozabilitatea actului administrativ este o sancțiune specifică ce constă în lipsirea de efecte juridice a actelor care nu au fost publicate în forma și în condițiile prevăzute de lege. Nelegalitatea și inopozabilitatea sunt instituții juridice sancționatoare, aplicabile în materia dreptului administrativ, fundamental diferite, ele intervenind în situații distincte. Astfel, nelegalitatea actului administrativ intervine în situația în care actul administrativ contravine dispozițiilor cu forță juridică superioară, în temeiul și pentru executarea cărora a fost emis, pe când inopozabilitatea intervine în cazul nerespectării formelor de publicitate cerute de lege pentru categoria de acte administrative căreia îi aparține actul respectiv. Prin urmare, în speță, dacă prin absurd s-ar accepta teza reclamanților că ordinul trebuia publicat în Monitorul Oficial al României, atunci ar fi vorba de un caz de inopozabilitate, iar nu de nelegalitate, caz în care excepția se vădește neîntemeiată din această perspectivă.
Ordinul MAI nr. 600/2005 face parte din categoria actelor care nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind vorba de un act normativ care are ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională (art. 35 alin. 3 din H.G. nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aplicabil la data emiterii Ordinului nr. 600/2005).În plus, verificarea legalității actelor contestate trebuie făcută prin raportare la actul normativ primar, respectiv Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care prevede la art. 82 alin. 1 lit. a) că situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor care sunt puși la dispoziție, se soluționează în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. Teza III prevede că, pe timpul cât se află în această situație, cei în cauză îndeplinesc atribuțiile stabilite de comandanții unităților militare la a căror dispoziție sunt. De altfel, însuși Constituția României exceptează de la publicare actele administrative normative care au un caracter militar (art.108 alin.4 teza ultimă).Din această perspectivă, susținerile cu privire la necompetența I. ui Ș. al I. de J. J.
M. de a emite ordinele de punere la dispoziție sunt neîntemeiate.
Pe fondul cauzei reține instanța că modalitatea de examinare prin intermediul interviului (proba orală) este pe deplin legală. Conform art. 2.2. din Procedura ─ cadru, în mod unitar la nivelul aparatului central al M. ui Administrației și Internelor, respectiv al fiecărui inspectorat general/ similar, prin ordin al ministrului administrației și internelor, respectiv prin dispoziție/ordin a/al inspectorului general/similar se stabilește modul de desfășurare a
examenului prin administrarea uneia sau ambelor probe, după cum urmează:proba scrisă; interviul structurat pe subiecte profesionale.
Subiectele profesionale constau în verificarea din punct de vedere practic a cerințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului. Prin urmare, nu era obligatoriu ca examenul să constea într-o probă scrisă, Procedura - cadru dând posibilitatea structurilor din cadrul ministerului să opteze exclusiv pentru proba orală. Așa fiind, dispozițiile art. 34 alin. 1 din ordinul M.I.R.A. nr. 665/2008 sunt străine de prezenta cauză, fiind incidente alte dispoziții cu caracter special destinate să reglementeze departajarea personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională din anul 2011. Câtă vreme Ordinul
M.A.I. nr. 129/2011 este în vigoare (nefiind admisă o excepție de nelegalitate) tribunalul este scutit să mai analizeze susținerile reclamanților potrivit cărora opțiunea pentru interviu ar nesocoti dispozițiile art. 16 și 21 din Constituția României. Procedura - cadru fiind un act administrativ (cu caracter normativ) se bucură de prezumția de legalitate (inclusiv de supralegalitatea constituțională) care, la rândul său, se bazează pe prezumția de autenticitate și pe prezumția de veridicitate.
Afirmația reclamanților potrivit căreia nu a fost îndeplinită procedura de informare anterior organizării examenului este neîntemeiată.A. ul la tematica și bibliografia de examen a fost în aceleași condiții pentru personalul supus departajării așa încât reclamanții nu pot invoca o vătămare sub acest aspect, cu atât mai mult cu cât pe perioada punerii la dispoziție au participat la mai multe interviuri, având astfel posibilitatea să aprofundeze materia de examen.De altfel, din procesele-verbale depuse la dosar a reieșit faptul că, în urma consultării
candidaților, acestora le-a fost adusă la cunoștință, în timp util, tematica și bibliografia de studiu (f. 78 - 82 vol. I, f. 83 - 86 vol. I, f. 87 - 88 vol. I, f.89-90 vol. I).
Interviul pe subiecte profesionale este prevăzut de Procedura ─ cadru și dezvoltat în Regulamentul nr. S/1.819.775 din_ de desfășurare a examenului în vederea numirii în funcție a personalului pus la dispoziția unității astfel cum a fost completat la data de_ (f. 183 - 187 vol. I).Prin urmare, critica reclamanților privitoare la incapacitatea unui examen (în fapt concurs) susținut oral de a verifica aptitudinile necesare calității de jandarm nu poate fi primită, fiind una de oportunitate (înscriindu-se în limitele de apreciere ale autorității publice), iar nu de legalitate.Ordinul M.A.I. nr. 600/2005 a intrat în vigoare începând cu_ fiind exceptat de la publicare în Monitorul Oficial întrucât este un act normativ care are ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională (f. 37 - 69 vol. II). Prin urmare, ordinele de trecere în rezervă au fost emise de către organul competent (art. 50 alin. 1 lit. p) din anexa la Ordinul nr. 600/2005, f. 66, vol. II).
În fine, reclamanții au mai criticat ordinele de trecere în rezervă (critică dezvoltată în concluziile scrise) sub aspectul încălcării principiului constituțional al egalității în fața autorităților publice prin aceea că doar o parte din persoanele care ocupau posturi în cadrul Jandarmeriei au fost supuse evaluării (critică de nelegalitate agravată a actelor administrative).Așa cum rezultă din răspunsul la întrebarea nr. 37 din interogatoriul luat de către reclamanți pârâtului I. de
J. J. M., inspectoratul a fost reorganizat inițial începând cu data de_ ; în această situație, ulterior reorganizării, numărul de funcții corespondente a coincis cu numărul personalului, caz în care a fost nevoie de mutarea personalului ─ a căror funcții au fost desființate ─ pe funcțiile vacante existente (f. 89 vol. II).Conform art. 74 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, încadrarea ofițerilor, maiștrilor militari și a subofițerilor se face ținând seama de nevoile forțelor armate, de competența și conduita morală a acestora.
De asemenea, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii fac parte din arme sau servicii și au specialități militare, în raport cu profilul pregătirii lor profesionale (art. 83 alin. 1 din Legea nr. 80/1995).Mutarea reclamanților dintr-un departament într-un alt departament a fost legală, fiind permisă de dispozițiile art.76 din Legea nr.80/1995.
Potrivit acestui text, mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum și schimbarea din funcții în cadrul aceleiași unități se efectuează o singură dată pe an, cu excepția situațiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. În speță, reclamanți nu au demonstrat prin probe pertinente că mutarea lor într-un alt compartiment (în cadrul căruia ulterior au susținut concursul) a fost abuzivă, fără se țină cont de nevoile inspectoratului. Așa cum a statuat Curtea Constituțională a României, principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament legal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, M. Of. nr. 473 din 6 iulie 2011). Or, reclamanții s-au aflat în aceeași situație juridică cu celelalte persoane care au participat la examenele (concursurile) de departajare.Astfel, în vederea ocupării a
125 funcții de subofițeri în specialitatea pază și protecție instituțională s-au înscris 141 de persoane printre care și reclamanții S. J. - V., S. R.
- T., T. V., P. I., P. I. - D., G. G., C. S. V. și B. I.
M. (f. 78 - 82 vol. I); de asemenea, în vederea ocupării a 87 funcții de subofițeri în specialitatea ordine publică s-au înscris la examen 94 de persoane printre care și reclamanții G. M. N., L. I. - Flaviu, H. A. și G. I. (f. 83
- 86 vol. I); în vederea ocupării a 15 funcții de subofițeri în specialitatea ordine publică și montan s-au înscris la examen 19 persoane printre care și reclamantul
C. C. - M. (f. 87 - 88 vol. I); în vederea ocupării a 29 de funcții de subofițeri în specialitatea ordine publică și conducătorii auto s-au înscris 30 de persoane printre care și reclamantul B. C. - A. (f.89-90 vol. I). Mai mult, unii dintre reclamanți au mai participat și la alte examene la care însă au fost respinși (f. 91 - 96 vol. I). O chestiune esențială în cauză este aceea că reclamanții nu au formulat contestații la rezultatele finale obținute la examen, în condițiile art. 4 din completarea la Regulamentul de desfășurare a examenului în vederea numirii în funcție a personalului pus la dispoziția unității (f. 186 verso vol. I).
Art. 4 a reprodus conținutul normativ al art. 17 din Procedura - cadru aprobată prin Ordinul M.A.I. nr. 129/2011 care prevedea că după afișarea rezultatelor finale obținute la examen candidații nemulțumiți pot depune contestație în termen de 24 de ore de la data afișării acestora. Din această perspectivă, precum și din unghiul aplicării principiului nemo censetur ignorare legem (nimeni nu poate fi considerat că nu cunoaște legea) nu poate fi primită teza reclamanților potrivit căreia nu aveau posibilitatea să depună contestații.În concluzie, tribunalul apreciază că procedura de departajare a personalului în vederea numirii în funcție ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul inspectoratului județean a fost legală și echitabilă. Pe cale de consecință și ordinele de trecere în rezervă sunt legale, în acord cu dispozițiile art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, petitul de anulare al acestora vădindu-se nefondat.Petitele de reintegrare în funcție și de plată a drepturilor bănești sunt accesorii capătului de cerere principal de anulare a ordinelor de trecere în rezervă, așa încât vor urma soarta principalului.
Pe cale de consecință, nu sunt îndeplinite nici cerințele prevăzute de art.
14 și 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv condiția cazului bine justificat,
ordinele fiind legale, iar în privința pagubei iminente nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens.
Împotriva soluției arătate au declarat recurs reclamanții L. I. F., B. C. A., B. I. M., H. A., S. J.
V., S. R.
T., P. I. D., G. M. N., T. V., P. I., C. -S. V., C.
C. M., G. I. și G. G. solicitând admiterea recursului, desființarea în parte a hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În susținerea celor solicitate se arată că în speța dedusă judecății au evidențiat faptul că ordinele de punere la dispoziție și subsecvent ordinele de trecere în rezervă sunt nelegale, acestea datorându-se și faptului că ordinul MAI nr.600/2005 nu a intrat în vigoare motiv pentru care I. Ș. al I. de
J. M. nu avea competența să emită acte. În concluzie doar raportat la Ordinul 600 se poate vorbi de inopozabilitatea în sensul că dacă se admite prin absurd că acel act a intrat în vigoare în lipsa îndeplinirii procedurii de publicare în Monitorul Oficial acest act oricum nu le-a fi opozabil. În orice caz nu s-a pus niciodată problema inopozabilității ordinelor de punere la dispoziție sau ordinelor de trecere în rezervă.
Cât privește posibilitatea nepublicării actelor normative arătate se arată ca trebuie avut în vedere că art.11 din Legea nr.24/2004 prevede exceptarea de la publicarea actelor clasificate însă în speță nu se poate vorbi de un act clasificat. Ca atare nu se poate discuta despre posibilitatea nepublicării oricărui tip de act în condițiile în care însăși Legea fundamentală subliniază că hotărârile de Guvern care au caracter militar se comunică numai instituțiilor, interesate, or aceasta nu înseamnă că sunt exceptate de la publicare toate actele administrative normative ci dimpotrivă în ciuda susținerilor instanței de fond. De altfel, și doctrina a arătat faptul că un act administrativ este opozabil destinatarilor săi
imediat ce aceștia au dreptul sau obligația să îl execute, iar pentru terți imediat ce aceștia au obligația să respecte situația juridică născută din acesta. Și fără îndoială că, pentru ca un act administrativ să fie opozabil unei persoane trebuie ca aceasta să îl cunoască. Astfel, actele normative devin obligatorii pentru cei vizați la 3 zile de la publicarea lor, în cazul actelor ce urmează a fi publicate în Monitorul Oficial al României. Prin urmare, până la acest moment respectivele acte sunt ineficace, motiv pentru care I. Ș. al I. de J. J. M. nu avea competența de emitere a Ordinelor de punere la dispoziție puse în discuție. În concluzie este evident că aceste ordine sunt nelegale, în măsura în care au fost emise de un organ necompetent.
Cât privește presupusul caracter militar mai arată recurenții că o astfel de situație ar fi contrară statului de drept și ar aduce drepturilor prevăzute de constituție căci în mod evident o persoană nu poate apăra și nici prevala de dispozițiile legii pe care nu o cunoaște. În concluzie întrucât ordinele de punere la dispoziție contravin dispozițiilor legale cu forța juridică superioară în temeiul și pentru care executarea cărora a fost emis ele sunt nelegale.
În ceea ce privește fondul se arată că reținerile instanței cu privire la examinare sunt greșite întrucât ordinul a intrat în vigoare în aceeași zi în care deja susțineau proba interviu singura probă a examenului . Or regula cuprinsă în Ordinul 129/2011 stabilește condiții referitoare la înscriere,bibliografie iar în aceste condiții este lesne de înțeles că un examen desfășurat în baza acestui ordin ar fi putut avea loc cel mai devreme în luna iulie a anului 2011 și sub nici o formă în aceeași zi în care a intrat în vigoare. Prin urmare se arată examenul susținut s-a desfășurat în baza regulamentului S 1819778 din_ motiv pentru care întreaga procedură era guvernată de procedurile Ordinului 665/2008.
Tot astfel arată recurenții că și reținerile instanței cu privire la mutarea și încălcarea principiului constituțional sunt greșite în contextul în care au fost puse la dispoziție probe ce au atestat caracterul abuziv dat din perspectiva faptului că au fost mutați și obligați să susțină examenul în cadrul altui departament fără ca în departamentul din care au făcut parte să se fi susținut examen cât și a faptului că posturile au rămas aceleași, au existat posturi în același departament și chiar mai mult s-au creat noi locuri în departament.
În atare situație două soluții erau viabile și anume fie se organizează concurs între toate persoanele care făceau parte din structurile care au fost afectate de reduceri de personal, fie între toate persoanele care făceau parte din structurile de ordine publică iar o altă variantă ca jandarmii care erau calificați pentru departamentele operative în momentul în care erau angajați erau susceptibili de a fi încadrați în orice structură de ordine publică. Prin urmare este discriminatoriu doar ca unii să fie supuși unui concurs și în plus s-a creat o diferențiere imposibilă de ocazii în privința notării la examen.
Referitor la necontestarea rezultatelor obținute la examen arată recurenții că au avut convingerea că procedura nu poate fi efectuată din următoarele motive: în primul rând la momentul susținerii examenului li s-a adus la cunoștință faptul că orice decizie care se va lua ulterior cu privire la situația lor va fi una definitivă fiindu-le interzisă orice contestații în sensul modificării acesteia. Mai mult regulamentul de desfășurare a examenului în vederea numirii în funcție a personalului precizează expres că nu se pot depune contestații.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului în considerarea că reținerile instanței sunt corecte. Astfel se arată că verificarea legalității actului presupune cenzurarea prin raportare la dispozițiile legii iar nu prin raportare la o situație de fapt;în cauza nu se poate pune în discuție inexistența ordinului întrucît la momentul emiterii nu exista obligativitatea publicării iar o atare situație se justifica atunci cand actul are o aplicabilitate generală. Mai arată intimatul ca reorganizarea și trecerea în rezervă a avut loc cu respectarea legi în condițiile în care recurenții au avut statut de cadru militar.
Analizand recursul declarat Curtea retine urmatoarele
Reclamanții au desfășurat activitate în cadrul grupării de jandarmi până la data de_ când prin ordinele nr.1822409 ;1822407 s.a (f.7-20 dosar) a fost dispusă trecerea în rezervă.
Conform celor consemnate în ordine, trecerea în rezervă a avut loc urmare a reorganizării unității și reducerii unor funcții din statul de organizare nefiind posibilități de încadrare în alte funcții sau unități și în temeiul art 82, art.85 alin.1 lit.e din Legea nr.80/1995, a dispozițiilor ordonanței nr.54/2011 privind stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din MAI pe anul 2011 și ale Ordinului MAI nr.600/2005 privind aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministerului, ordinului nr 76705 și nr S/1820938.
Actul normativ invocat prin ordine respectiv Legea nr.80/1995 prin art 82 prevede ca situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate care sunt puși la dispoziție se soluționeaza dupa cum urmează:pentru cei puși la dispoziție în vederea încadrării sau trecerii în rezerva în cel mult trei luni. Același act normativ prin art 85 prevede ca ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere după caz în următoarele situații: …e) când în urma reorganizării unor unități sau a reducerii unor funcții din statele de organizare nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități precum și pentru alte motive sau nevoi ale M. ui Apărării
Naționale. Trecerea în rezervă sau direct în condițiile prevăzute la alin 1 lit.a-e, prevede același articol alin.2 din actul normativ se face din oficiu.
Din normele enunțate reiese că trecerea în rezervă se dispune în situația reorganizării și dacă nu exista posibilitatea - după identificarea și departajarea personalului- pentru promovarea/mutarea pe alte posturi funcții sau unități.
Actele dosarului relevă că a avut loc o reorganizare prin efectul legii - al reducerii numărului de funcții la nivelul instituției în contextul nevoi diminuării fondurilor reglementate de ordonanța 54/2011. Mai atesta actele că în vederea încadrării în noul stat de organizare dat fiind existenta funcțiilor rămase la nivelul unității după identificarea pentru departajare în vederea numirii au fost organizate probe de examinare în conformitate cu regulamentele militare ce dau dreptul structurilor sa opteze pentru o formă de selectare. Această măsură inclusiv bibliografia au fost făcute cunoscut efectivului unității în condițiile punerii la dispozitie ,aspectul rezultand implicit din înscrierile la examen conform proceselor verbale,dar si prin prin afișate la panoul unității .Totodată atesta actele că ulterior nefiind posibilități pentru cadrele cu punctaj minim sau care nu s-au prezentat la selecție au fost emise ordinele de trecere în rezervă.
Se poate observa din acte că a avut loc o reorganizare efectivă prin reducerea de funcții în condițiile selecției conform normelor specifice unităților militare. Prin urmare raportat la dispozițiile menționate și la cele rezultate din acte susținerile recurenților cu privire la greșita reținere a instanței sunt nefondate.
Nici susținerile recurentilor cu privire la incapacitatea examenului fără verificare aptitudinilor fizice nu poate fi reținută deoarece chiar dacă performanța fizică este esențială și ține de activitatea ce se desfășoară, această cerință nu este cerută în cazul reorganizării, proba profesională impunand cunoștințe necesare în domeniu și mai ales cunoașterea legislației în contextul atributilor functiei detinute.
Mai susțin reclamanții că nu au fost informați cu privire la examinare. Susținerile nu pot fi reținute. Având calitate de cadre militare reclamanții se supun regulamentelor și disciplinei militare caracterizate prin păstrarea unei ierarhi bazate pe subordonare și respectarea ordinelor superiorilor. În condițiile în care s-a procedat la anunțarea și comunicarea bibliografiei/tematicii inclusiv prin afisare la nivelul unității nu se poate vorbi de o lipsă de informare în sensul evocat de reclamanți.
Se susține de reclamanții că este o lipsă de transparenta Susținerea nu poate fi retinută câtă vreme rezultatul evaluării a fost consemnat și facut cunoscut. În condițiile comunicarii rezultatului cadrele militare aveau posibilitatea contestării acestuia eventual pe calea contenciosului în considerarea vătămării prin actul emis și publicat. După comunicare reclamanții nu au formulat obiecțiuni pe cale ierarhică impusa de reglementările militare și nu au contestat rezultatul probei. Prin urmare în condițiile comunicării rezultatului și în lipsa unei contestări nu se poate reține o lipsă de transparență.
Tot astfel susțin recurenții că ordinul nefiind publicat nu există atribuită o competență de emitere a unor ordine de trecere în rezervă de către acest organ administrativ. Susținerea de asemenea nu poate fi primită întrucât în condițiile date actul invocat făcea parte din categoria actelor clasificate iar potrivit art.11 alin.2 din Legea nr.24/2000 nu sunt supuse publicării…actele normative clasificate precum și cele cu caracter individual emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate. În plus nu se poate omite că verificarea legalității actului contestat și a procedurii trebuie făcută în contextul tuturor actelor normative evocate de părți prin actul contestat . Legea privind statutul cadrelor militare nr.80/1995 prevede
că trecerea în rezervă se face pe cale ierarhică. Ori din perspectiva susținerile cu privire la competența se vădesc nefondate și vor fi respinse. Desigur se susține că în mod greșit prima instanță a facut analiza exceptiei de nelegalitate însa se omite a se avea în vedere că instanța de fond s-a raportat la argumentele aduse prin actiune.
Susțin totodată reclamanții că nu au beneficiat de un tratament legal. În cauză din acte se observă că selectia nu a fost facută diferențiat în functie de probe .În plus în condițiile reorganizării s-a beneficiat în continuare de statutul de cadru militar în cadrul aceleiași structuri iar în acest context toți au beneficiat de posibilitatea ocupării unui post din statul de funcții redus prin aceași probă. Prin urmare nu se poate reține lipsa unui tratament legal sau de o încălcare a unor drepturi.
Așadar față de cele arătate în baza art.18 din Legea nr.554/2004 și a dispozițiilor actelor normative mai sus arătate Curtea va da o soluție de respingere a acțiunii formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții L. I. F., B. C. A., B. I. M., H. A., S. J. V., S. R. T., P. I. D., G.
M. N., T. V., P. I., C. -S. V., C. C. M., G. I. și G.
G., împotriva sentinței civile nr. 1391 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
D. M. | F. | T. | M. | H. |
G.
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_
