Decizia civilă nr. 9020/2013. Contestație act administrativ fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9020/2013
Ședința publică din data de 25 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M.
G. D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamanta SC M. CO S. împotriva sentinței civile nr. 1741 din_, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâta D. G. A F.
P. M., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurenta, prin consilier juridic B. Nicușor, care depune la dosar delegație de reprezentare, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în valoare de 21,5 lei, conform dovezii aflată la fila 10 din dosar și timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin serviciul registratură, la data de_ intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004, art. 218 din OG 92/2003, și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Reprezentantul recurentei depune dovada achitării diferenței de 0,30 lei, reprezentând timbru judiciar datorat pentru judecata în fond a pricinii și arată că a solicitat strigarea cauzei la amânări fără discuții motivată de împrejurarea că la dosar s-a depus întâmpinare de către partea adversă și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru studierea acesteia. Totodată depune la dosar o precizare a cererii de chemare în judecată din care rezultă persoanele cu care înțelege să se judece, având în vedere că activitatea Direcției Generale a F.
P. M. a fost reorganizată iar în prezent există D. G. Regională a
F. P. C. .
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare pe considerentul evocat de către apărătorul recurentului, reținând pe de o parte că întâmpinarea este formulată de către D. G. Regională a F. P. C. în numele Direcției Generale a F. P. M., în contextul în care, chiar în condițiile legii, preia de drept toate atribuțiile DGFP M., iar pe de altă parte, aceasta a fost depusă în termenul procedural, încă din data de_, astfel încât recurenta a avut suficient timp la dispoziție pentru a lua cunoștință de
conținutul apărărilor formulate. În acest context va lăsa cauza la a doua strigare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se prezintă recurenta, prin consilier juridic B. Nicușor, lipsind celelalte părți litigante.
Apărătorul recurentei depune la dosar un raport de expertiză extrajudiciară în specialitatea contabilitate și nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1741/_, pronunțată de Tribunalul Maramureș, astfel cum acesta a fost formulat, casarea hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare având în vedere că prima instanța nu a intrat în cercetarea fondului problemei, nu a avut în vedere solicitările reclamantei de administrare a probatorului în vedere lămuririi erorilor de interpretare făcute de organele fiscale la momentul efectuării inspecției fiscale. Totodată arată că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1741 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al T. ui M. a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta S.C. M. CO S. în contradictoriu cu D. G. a F. P. M. .
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că din raportul de inspecție încheiat la_ rezultă că SC M. CO S. descarcă în mod eronat valoarea achizițiilor de porc în viu înregistrate în contul 261 "Animale și păsări"; prin contul 581 "Viramente interne";.
În raport de dispozițiile art.19 alin.1 din Legea nr.571/2003, de dispozițiile art.21 alin.1 și alin.4 lit.f din același act normativ, se reține că reclamanta nu avea dreptul să deducă cheltuielile în sumă de 1.657.687 lei reprezentând pierderea tehnologică rezultată prin aplicarea procentului de 22% pentru că aceasta a fost aplicată deja de furnizori, aspect recunoscut chiar de administratorul societății, iar pentru neplata în termen a obligațiilor fiscale stabilite suplimentar (impozit pe profit în sumă de 265.230 lei), în mod justificat organele fiscale au calculat majorări, dobânzi și penalități de întârziere conform art.119, 120 și 1201din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 modificată prin OUG 39/2010.
Instanța consideră justificate susținerile pârâtei în sensul că sumele stabilite în plus de către organele fiscale (impozitul de profit, majorările, dobânzile și penalitățile de întârziere aferente impozitului pe profit) au fost calculate în mod corect. Contestația adresată acestora a fost soluționată sub aspectul tuturor capetelor de cerere de către Biroul de soluționare a contestațiilor în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale fiind emisă Decizia nr. 2644/_ pentru că reclamanta și-a precizat la data de_ obiectul contestației.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare iar în subsidiar modificarea cu consecința admiterii contestației.
În susținerea celor solicitate se arată că în mod greșit a fost respinsă proba cu expertiza fiscală încălcându-se dreptul la un proces echitabil ceea ce presupune posibilitatea legală a părților de a-și susține și dovedi drepturile prin respectarea dreptului la apărări. Ori noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanța să examineze real problemele esențiale care au fost supuse dezbaterii iar în cauză nu au fost luate în considerare nici apărările cu privire la nulitatea actului, nici susținerile cu privire la nulitatea actului, nici susținerile cu privire la erorile de calcul efectuate de organele fiscale la procentele cerute de normative la gestiune.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
În urma controlului efectuat de organele fiscale au reținut în esență că recurenta eronat a ținut și descărcat gestiunea, diminuând astfel baza impozabilă și în consecință s-au stabilit în sarcina acesteia obligații suplimentare.
Cele stabilite au fost contestate recurenta susținând că nu s-a ținut seama de pierderi/perisabilități tehnologice, valoarea achiziției, determinarea faptică a stocului iar calculul obligațiilor este greșit pentru toată perioada supusă verificării.
Aceste argumente au fost reiterate după respingerea contestației prin decizia nr.2644/_ și în fața instanței.
Din expunerea rezumativă se observă că recurenta afirmă că descărcarea de gestiune reținută de organele fiscale este greșită, nu s-a ținut seama de prestațiile tehnologice determinarea faptică a stocurilor iar modul de calcul și determinare este greșit considerând ca a respectat normele.
Intimata a susținut că determinarea obligațiilor suplimentare este corectă.
Din argumentele aduse prin hotărârea instanței nu reiese dacă au fost sau nu respectate normativele, dacă s-au aplicat, pierderi, care este procentul, dacă au fost sau nu respectate normele privind înregistrările contabile, regulile cerute de normele fiscale, dacă calculul /determinarea obligațiilor a fost corectă și de ce au fost înlăturate susținerile și apărările cu privire la acestea.
Față de susținerile contradictorii ale părților era necesar a se verifica dacă s-au evidențiat corect operațiunile, dacă au existat pierderi, lipsuri gestiune, dacă pierderile corespund normativelor și s-au aplicat procentele corespunzătoare, cum a evidențiat și determinat gestiunea, dacă calculul și determinarea sunt corecte .Ori o atare verificare nu putea fi făcut decât printr-o expertiză . Atâta timp cât aspectele esențiale nu au fost cercetate deși recurenta a făcut susțineri și formulat apărări în raport de cele reținute de organele fiscale iar aceasta din urmă a susținut contrariul ne găsim în situația prevăzută de art.312 alin.3 C.pr.civ. așa încât va fi admis recursul, casată hotărârea și trimisă cauza spre rejudecare.
Cu prilejul rejudecării se va pune în discuție suplimentarea probelor cu efectuarea unei expertize care va lămuri aspectele menționate verificând și susținerile părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de SC M. CO S. împotriva sentinței civile nr. 1741 din_, pronunțată în dosarul nr._, al T. ui M. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
F. | T. M. | H. | D. M. |
G.
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond. C. L.