Decizia civilă nr. 9131/2013. Contencios. Refuz soluționare cerere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9131/2013
Ședința publică din data de 30 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. I. GREFIER:: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurenta P. E. împotriva sentinței civile nr. 8592 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. privind și pe intimații P. M. C. -N., C. DE A. A L. 1., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se constată lipsa părților din litigiu.
Curtea urmează a lăsa cauza la a doua strigare în vederea respectării dreptului la apărare al părților.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, la a doua strigare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează că prezentul recurs se află la primul termen de judecată, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242 (2) C.pr.civ.
Curtea constată că pentru acest termen de judecată având în vedere că doamna judecător I. A. M. lipsește din instanță, fiind în concediu de odihnă, pentru soluționarea prezentei cauze în temeiul dispozițiilor art.98, alin.6 și 7 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aceasta a fost înlocuită de doamna judecător I. C., aflată pe prima poziție în programarea de permanență în materia juridică a litigiilor cu profesioniști și contencios administrativ și fiscal din data de_, ziua prezentei ședințe de judecată, conform procesului verbal atașat la dosar la fila 29.
Verificând din oficiu competența de soluționare a prezentei cauze, Curtea, în temeiul art. 159 ind.1 alin.4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 din Legea 554/2004 și art.3 pct.3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Deși legal citată recurenta cu mențiunea de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, astfel cum rezultă din conceptul de citare-dovada de îndeplinire a procedurii de citare (f.21), recurenta nu și-a îndeplinit această obligație, motiv pentru care, din oficiu în temeiul dispozițiilor art. 137 C.pr.civ. coroborat cu art.20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 Curtea invocă excepția nelegalei timbrări și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
După închiderea dezbaterilor, în data de_, s-a înregistrat la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar sus amintite (f.27,28), astfel Curtea dispune redeschiderea dezbaterilor.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se constată lipsa părților.
Raportat la atașarea la dosar a dovezii achitării taxei judiciare de timbru stabilite, Curtea apreciază că nu se mai impune soluționarea excepției nelegalei
timbrări a recursului și apreciind că la dosar sunt suficiente acte pentru justa soluționare a cauzei, reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.8592 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de reclamanta P. E.
, în contradictoriu cu pârâții P. M. C. -N. și C. de aplicare a L. nr. 1. C. -N. având ca obiect refuz nejustificat.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta pretinde că a solicitat pârâților eliberarea unor înscrisuri din dosarele interne însă pârâții refuză să i le pună la dispoziție, deși actele sunt necesare în soluționarea unui litigiu existent pe rolul Înaltei Curți de C. si Justiție.
Deși cererea nu a fost fundamentată în drept, instanța a reținut că natura juridică a cererii este specifică contenciosului administrativ, interpretând-o ca o plângere împotriva refuzului nejustificat al pârâților de soluționare a cererii de înmânare a documentelor solicitate.
Instanța a reținut însă că reclamanta nu a făcut dovada refuzului nejustificat al pârâților în eliberarea documentelor.
S-a depus la dosar o cerere adresată P. ui M. C. -N., cerere de comunicare a unor documente, însă nu s-a făcut dovada înregistrării acesteia la sediul pârâților.
Pe de altă parte, reclamanta a afirmat că are nevoie de documentele menționate în soluționarea unui dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de C. si Justiție însă nu s-a depus o adresă din acel dosar care să poată dovedi solicitarea documentelor si refuzul pârâților de eliberare.
Pentru motivele arătate, instanța în baza art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 a respins cererea formulată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii
astfel cum a fost formulată.
În motivare se arată că criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte: obiectul dedus judecății vizează obligarea pârâtului la eliberarea unor acte deținute în exclusivitate de către acesta întrucât notificările au fost făcute în baza L. nr.1. și se află exclusiv în dosarele interne nr.3247 și respectiv 4204/2002 vizând terenurile preluate abuziv situate în C. str.Observatorului nr.177, str. T. nr.16-18, respectiv casa și terenul din str. Robert Koch nr.16.
Raportat la existența unui litigiu aflat pe rolul Înaltei Curți de C. și Justiție cum de esența litigiului este depunerea notificărilor și acestea se află în deținerea exclusivă a pârâtului care nu a comunicat instanței aceste acte deși s- au formulat în mod repetat cereri în acest sens a fost nevoită să solicite în contencios administrativ eliberarea acestora și a îndeplinit procedura prealabilă.
Instanța de fond reține că nu s-a făcut dovada refuzului de eliberare or acest fapt negativ rezultă implicit din nesoluționarea cererii în termenul legal și din lipsa întâmpinării la acțiunea în contencios administrativ.
Lipsa unui răspuns și poziția de pasivitate rezultată din nedepunerea unei întâmpinări fac incidente dispozițiile art.1 pct.1 și art.2 alin.1 lit.a și art.8 alin.1 teza a-II-a în raport de care acțiunea este admisibilă astfel că rezultă că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a obiectului dedus judecății și a ignorat dispozițiile legale sus enunțate.
Prin acțiunea în contencios administrativ a solicitat în mod expres eliberarea notificărilor necesare așa cum s-a evidențiat anterior.
Analizând recursul formulat Curtea reține următoarele
:
Reclamanta P. E. prin cererea formulată de în contradictoriu cu pârâții P. M. C. -N., C. DE A. A L. 1., a solicitat instanței să oblige pârâții la eliberarea în favoarea reclamantei a următoarelor acte: notificarea nr. 706/_, notificarea nr._ /452 din_, Referatul nr. 12.538/452/_, Dispoziția nr. 1688/_ emisă de P. M. C.
-N. .
În motivarea cererii, reclamanta arată că a solicitat pârâților în repetate rânduri eliberarea acestor înscrisuri ce se află în dosarele 3247 si 4204 ale Comisiei de aplicare a L. nr. 1., însă până la data introducerii acțiunii acestea nu au fost comunicate într-o formă lizibilă.
Prima instanță a reținut că în lipsa unui temei de drept indicat în mod expres de către reclamantă acțiunea se circumscrie ca fiind o plângere împotriva refuzului nejustificat al pârâților de soluționare a cererii de înmânare a documentelor solicitate însă nu a probat refuzul de eliberare.
Reclamantul este obligat să determine, prin cererea de chemare în judecată, obiectul acțiunii în cadrul căruia urmează să se soluționeze procesul, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil instanța fiind obligată să respecte aceste limite ale investirii sale.
Recurenta prin motivele de recurs urmarea statuării instanței că acțiunea nu a fost întemeiată în drept a evidențiat că în fapt a invocat incidența prevederilor art.1 pct.1 și art.2 alin.1 lit.a și art.8 alin.1 teza a-II-a.
În considerarea dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă, care consacră și principiul rolului activ al judecătorului, coroborate cu cele ale art. 84 Cod procedură civilă, instanța este obligată doar să dea acțiunii calificarea juridică exactă, în funcție de scopul urmărit, ea nefiind ținută de denumirea pe care partea a dat-o cererii.
Judecătorul de contencios administrativ este obligat să stabilească dacă acțiunea privește un act administrativ, tipic sau asimilat în sensul respectivei legi, un act preparator al unui act administrativ, care poate fi atacat numai odată cu acesta, sau simple adrese, notificări, puncte de vedere, etc., exceptate controlului judecătoresc în această procedură.
Prima instanță a realizat o corectă determinare a normelor incidente chiar și urmare a indicării exprese a temeiurilor de drept apreciate ca fiind incidente cele statuate de către instanța de fond cu privire la obiectul cererii fiind judicioase.
Invocarea art.1 pct.1 din Legea nr.554/2004 pentru a justifica legitimarea procesuală activă și teza nesoluționării în termenul legal a unei cereri nu poate primi valențele dorite de recurentă în raport de obiectul litigiului.
Potrivit prevederilor art.8 alin.1 obiectul acțiunii judiciare poate fi solicitarea de anulare în tot sau în parte a actului atacat repararea pagubei și eventual reparații pentru daune morale.
Iar în ipoteza în care pretinsa vătămare rezultă din nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni necesare pentru exercitarea sau protejarea unui drept sau interes raportarea se realizează la prevederile art.18 care statuează cu privire la soluțiile pe care le poate da instanța.
Teza recurentei cu privire la pasivitatea pârâtului din etapa derulată în fața primei instanțe din care să rezulte refuzul nejustificat nu poate fi primită întrucât așa cum s-a evidențiat anterior refuzul nejustificat trebuie să fi fost manifest și să
îndeplinească condițiile instituite de art.2 lit.i din Legea nr.554/2004, ceea ce în cauză nu s-a evidențiat.
A admite teza recurentei cu privire la valențele poziției procesuale ar însemna a aprecia că depunerea întâmpinării în fața instanței de recurs însoțită de dresa emisă de autoritate și adresată Înaltei Curți de C. și Justiție ar releva că la acest moment litigiul apare ca fiind lipsit de obiect.
Considerentele evidențiate au relevat că recursul formulat apare ca fiind nefondat și în consecință nefiind incidente disp. art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ. cărora îi pot fi subsumate motivele de recurs formulate întrucât nu a fost schimbată natura juridică a actelor deduse ci acestea au fost examinate în raport de normele legale apreciate ca fiind incidente care la rândul lor au fost corect interpretate astfel că în baza art.312 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta P. E. împotriva sentinței civile nr. 8592 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. C. I.
GREFIER
D. B.
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.M. T.
