Sentința civilă nr. 1458/2013. Contencios. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1458/2013
Ședința publică din data de 04 Iulie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta R. A.
O. S. V. Ș.
în contradictoriu cu pârâtul I. de C. și A. S. "M. D. "
, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta pârâtei, c.j. Ciobanu C. a, lipsă fiind reprezentantul reclamantei.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată atașate la prezenta cauză dosarele nr._ al Tribunalului C. și nr._ al Curții de Apel B. .
Instanța comunică reprezentantei pârâtei un exemplar al acțiunii introductive, alături de actele depuse în susținerea acțiunii, acțiune înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Bistrița.
Raportat la art.224 coroborat cu art. 131 și art.132 NCPC, instanța pune în discuția reprezentantei pârâtei excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Bistrița- Năsăud, invocată prin întâmpinarea formulată de către pârâtă și depusă la dosar pentru termenul de judecată din data de 25 iunie 2013.
Reprezentanta pârâtei, c.j. Ciobanu C. a susține excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud, având în vedere și faptul că în cuprinsul acțiunii reclamantei se face trimitere la dosarele aflate pe rolul Curții de Apel B., astfel că, în opinia sa, această instanță este competentă a judeca prezenta ordonanță președințială.
Instanța, reține cauza în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud, invocată de pârâtă.
Deliberând constată;
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr._ la Judecătoria Bistrița, reclamanta R. A.
O. S. V. Ș. a chemat în judecată pârâtul I. de C. și A. S. "M. D. ";, solicitând, pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, permiterea efectuării unor lucrări strict necesare de extragere a unui număr semnificativ de arbori din specia molid uscați total sau parțial ca urmare a unui atac masiv de dăunători biotici, în pădurile Primăriilor Teaca, Galații Bistriței și Lechința, ca urmare nevoii de continuare a activității de regenerare a zonelor afectate. Menționează că solicită permisiunea cu titlu temporar, până la momentul încetării calamității naturale menționate și a finalizării operațiunilor de tăiere profilactice necesare, în zonele unde regenerarea naturală s-a instalat de cel puțin 5 ani, dar nu mai târziu de data finalizării lucrărilor necesare și a tratamentului fito-sanitar specific.
În ceea ce privește soluționarea cauzei fără citarea părților, s-a învederat că în prezent se produc pagube continue și iremediabile în patrimoniul reclamantei ca urmare a existentei Ordonanței președințiale nr.2512/_ rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. 3088/_ prin care s-a dispus "sistarea oricăror măsuri și demersuri ce ar putea fi efectuate de către pârâții R. A.
O. S. V. Ș. și Inspectoratul Teritorial de Regim silvic și Vânătoare C. -Napoca, fiecare în temeiul propriilor competențe legale până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ ";, pagube a căror stopare imediată este esențială. Pentru acuratețea expunerii se relevă că dosarul nr._, aflat pe rolul Curții de Apel B., are drept obiect o acțiune formulată de ICAS privind anularea actelor administrative: avizul suplimentar nr. 2914/_ emis de Inspectoratul
Teritorial de Regim S. și Vânătoare C. ("ITRSV") și Certificatul de mențiuni nr. 81/_ 1, emis de Ministerul Mediului și Pădurilor ("MMP"). Faptul că dosarul nr._ este la acest moment suspendat până la soluționarea irevocabilă a altor patru dosare, dintre care două sunt la rândul lor suspendate. Deoarece situația raporturilor juridice dintre părți este una care nu permite o rezolvare imediată și efectivă, apreciază că, în măsura în care s-ar dispune citarea pârâtei ICAS în prezenta cauză, aceasta ar impieta însuși caracterului urgent al măsurii prevăzute de art. 996 și urm. NCPC, care tinde chiar la prevenirea producerii unor pagube iminente și care nu s-ar putea repara, motiv pentru care legiuitorul a prevăzut în mod expres în art. 998 alin. (2) NCPC posibilitatea soluționării cererii fără citarea părților.
În motivare a arătat că:
-
Scurta prezentare a situației de fapt -
raporturile litigioase dintre părți - și se referă în principal la dosarul nr._, aflat în suspendare pe rolul Curții de Apel B. și de a cărui soluționare depinde încetarea interdicției a cărei înlăturare o solicită, cu titlu temporar, pe calea prezentei ordonanțe - se afla la acest moment trei suprafețe de teren împădurit, proprietate publică, aflate în patrimoniul comunelor Teaca, Lechința și Galații Bistriței. Aceste suprafețe au făcut obiectul unor contracte de administrare încheiate între cele trei unități administrativ-teritoriale menționate și pârâta din prezenta cauză, ICAS; aceste contracte însă au fost reziliate prin intermediul unor hotărâri ale Consiliilor Locale ale comunelor beneficiare, în temeiul legii și în considerarea neîndeplinirii anumitor obligații asumate contractual de către ICAS1. Tot la nivel de hotărâre de consiliu local s-a decis de către cele trei comune ca aceste unități administrativ- teritoriale să devină parte a unei structuri, Asociația Proprietarilor de Pădure V. Ș., care a înființat O. S. V. Ș. . Aceasta din urma entitate a evoluat, anterior anului 2010 și ca urmare a unor modificări succesive ale cadrului juridic, până la forma actuală a reclamantei, RA O. S.
V. Ș., structura proprie de administrare a fondului forestier, înființată prin Hotărârea nr. 4/2008 a Adunării Proprietarilor de Pădure V. S., prin Actul constitutiv autentificat sub nr. 611/2009, autorizată să funcționeze prin Autorizația nr. 13/2009 și înregistrată ca atare atât în evidenta Ministerului Justiției (certificat de înregistrare seria B nr. 2183770/2009) cât și în cea a Ministerului Agriculturii (certificat seria A nr. 13/2009). Ulterior, organele deliberative ale comunelor Teaca, Lechința și Galații Bistriței au decis, în considerarea scopului fundamental al bunei administrări a domeniului public, includerea în această structura proprie (în înțelesul legii), respectiv RAOS, a suprafețelor de fond forestier în litigiu. Urmând procedura legală, ITRSV a emis, după verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor cerute de lege, primul dintre actele administrative atacate, respectiv Avizul suplimentar nr. 2914/_ ("Avizul"), act de drept public ce a constituit temeiul emiterii de către Ministerul Mediului si Pădurilor a celuilalt act administrativ cărui anulare a fost solicitată - Certificatul de mențiuni nr. 81/_ ("Certificatul"). Hotărârile de Consiliu Local menționate fac obiectul dosarelor nr._, nr._ și nr._, înregistrate pe rolul Tribunalului B. - Secția a IX-a, până la a căror soluționare irevocabilă a fost suspendat dosarul_, aflat pe rolul CAB.
Față de o atare situație faptico - juridică, reclamantul ICAS din dosarul nr._ de pe rolul Curții de Apel B. a investit instanța cu o cerere având drept obiect constatarea, nulității actelor administrative menționate, solicitând totodată suspendarea efectelor acestora până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile. De interes pentru prezenta cauză apare următorul aspect: cererea de suspendare a efectelor actelor administrative nu a primit, până la acest moment, o soluție favorabilă, Avizul și Certificatul fiind în ființă și parte a circuitului juridic. In aceeași ordine de idei însă, fostul administrator al fondurilor forestiere proprietate publică în litigiu, ICAS, a introdus o cerere de ordonanța președințială împotriva RA OSVS și ITRSV, înregistrată la Tribunalul Cluj și care a format dosarul nr._ . Instanța a hotărât prin ordonanța președințială nr. 2512 sistarea oricăror măsuri și demersuri ce ar putea fi efectuate de pârâții RA OSVS și ITRSV. Hotărârea instanței a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 3088/2010 din 26 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel C., motiv pentru care la acest moment reclamanta nu poate interveni pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.
-
Justificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a prezentei cereri de ordonanță președințială - temeinicia cererii de ordonanța președințială - în ceea ce privește temeinicia prezentei cereri de ordonanța președințială, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 996 NCPC
în ceea ce privește aparența de drept, urgența, caracterul provizoriu al măsurilor solicitate și neprejudecarea fondului.
Cerința aparentei de drept - conform dispozițiilor art. 996 alin. 1 NCPC, precondiția acordării de măsuri pe cale de ordonanță președințială este stabilirea de către instanță a aparenței dreptului. In situația de față, având în vedere contextul faptic și legal descris mai sus, este clar ca aparența de drept operează în favoarea reclamantei OSVS prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Teaca județul Bistrița - Năsăud nr. 16 din 10 martie 2010, prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Lechința județul Bistrița - Năsăud nr. 17 din 18 martie 2010 și prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Galații Bistriței județul Bistrița - Năsăud nr. 5 din 19 martie 2010 de aderare a comunelor la Asociația Proprietarilor de pădure " V. Ș. ". Avizul ți Certificatul, acte administrative executorii potrivit legii, se află în circuitul civil, ele nefiind suspendate sau anulate. Or, atâta vreme cât aceste acte ale autorităților centrale oferă eficiența juridică indiscutabilă dreptului reclamantei de administrare a fondurilor forestiere in discuție (ceea ce este de natură să aducă și obligații în sarcina sa, obligații a căror îndeplinire nu este posibilă decât prin admiterea prezentei ordonanțe președințiale), apreciază că aparența dreptului joacă în mod evident în favoarea subscrisei OSVS.
Cerința urgentei - în ceea ce privește cerința urgentei, aceasta trebuie apreciată în raport de situația indicată în textul de lege, respectiv, art. 996 NCPC care enumera criteriile de determinare a cazurilor grabnice în care se poate apela la ordonanța președințială, și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. In cazul de față, cerința urgentei este îndeplinită prin necesitatea imediată de preîntâmpinare a unei pagube iminente, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara este o situație constitutivă a urgentei. Prejudiciul iminent semnifică împrejurarea că el încă nu s-a produs, dar se va produce cu siguranță, dacă situația avută în vedere se perpetuează. Urgența va trebui să rezulte din fapte concrete și nu din perspectiva unei probabilități, caracterul cert al viitoarei pagube fiind stabilit prin Raportul ITRSV
C. -Napoca nr. 550 din_ care constată faptul că în fondul forestier proprietate publică a comunei Lechința amplasat în U.B.I. Lechința, u.a.48 A există un număr semnificativ de arbori (peste 2800 fire) din specia Molid afectați de fenomenul de uscare. Arborii uscați total sau parțial sunt amplasați dispersat pe întreaga suprafață a u.a. - ului, dar mai ales concentrate în trei puncte cu suprafețe de cca. 0.8 ha, 0.7 ha și 1,0 ha. La mulți din arborii atacați se constata găuri de intrare a dăunătorilor, scurgeri de rășină, rărirea și decolorarea frunzișului, exfolierea scoarței și sistemele specifice de galerii. Cauza posibilă a uscării arborilor este un atac masiv de dăunători biotici din speciile Ipidae pe fondul secetei prelungite din cursul anului 2012. Condiția urgenței este de esența procedurii ordonanței președințiale, practica judecătorească a stabilit că este îndeplinita condiția urgenței măsurii solicitate pe cale de ordonanță președințială, dacă îngrădirea abuzivă a exercitării unui drept are consecințe în ceea ce privește punerea celui ce solicită emiterea ordonanței președințiale, în imposibilitate de a-și realiza obligațiile contractuale, precum și în ceea ce privește posibilitatea degradării bunurilor și echipamentelor proprietatea sa. Reclamantei OSVS, administrator al pădurilor în cauză în baza Hotărârilor Consiliilor Locale, îi incumbă o serie de obligații prevăzute de legislația specială în materie, obligații pentru a căror îndeplinire solicită prezenta ordonanță președințială. Astfel, Legea nr. 46/2008 (Codul silvic) stabilește prin art. 17, alin. 3 că în cazul administrării pădurilor prin ocoale silvice autorizate, obligațiile prevăzute la alin. 2 aparțin acestora, și ne referă la obligațiile în aplicarea regimului silvic prevăzute de art. 17 alin.2, lit. d și e. Proprietarii fondului forestier au obligația în aplicarea regimului silvic respectiv să realizeze lucrările de îngrijire și conducerea arboretelor, și să execute lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor pădurii. De asemenea, normele și îndrumările tehnice privind protecția pădurilor, aprobate prin Ordin MAPPM Nr.1652 /_ prevăd la paragraful 2.33 înmulțirea gândacilor de scoarță ai rășinoaselor, în cuprinsul paginii 16 faptul că pentru prevenirea înmulțirii gândacilor de scoarță în zonele calamitate este necesar să se acționeze cu maximă urgență pentru inventarierea și evacuarea din pădure a arborilor atacați. Preîntâmpinarea unei astfel de situații nu se poate realiza pe altă cale decât prin intervenție specifică, care presupune eliminarea arborilor contaminați și acționând conform normelor tehnice privind alegerea și aplicarea tratamentelor Aprobate prin Ordin MAPPM nr. 1650/_, cap. 7, pp. 76 - 77 care prevăd un proces de regenerare a zonei afectate. În conducerea procesului de regenerare se va avea
în vedere ca pentru speciile gorun, girnița, cer, intervalul de timp optim dintre momentul instalării semințișurilor și momentul punerilor în lumină prin înlăturarea completă a adăpostului oferit de vechiul arboret este de 3-5 ani. Situația fondurilor forestiere infestate, referindu-se la porțiunile care sunt vizate de prezenta cerere:, astfel după cum rezultă din Raportul ITRSV C. Nr.1693 /_ și lista arboretelor infestate cu gândaci de scoarță ai rășinoaselor, sunt necesare intervenții pe următoarele amplasamente:
Primăria Teaca ua. 80 A - 8,60 ha; Primăria Teaca ua. 90 B - 5,20 ha; Total = 13,80 ha. Primăria Lechința ua. 7A - 9,40 ha; Primăria Lechința ua. 38C -11,30 ha; Primăria Lechința ua. 36 - 7,90 ha; Primăria Lechința ua. 17A - 12,60 ha; Total = 41,20 ha.
Primăria Galații Bistriței ua.62A -11,30; Primăria Galații Bistriței ua.63A - 9,90; Primăria Galații Bistriței ua.78C - 14,50; Primăria Galații Bistriței ua.79A -10,50; Total = 46,20 ha.
De asemenea, prin raportare la prevederile conținute în normele tehnice privind alegerea și alegerea și aplicarea tratamentelor aprobate prin Ordin MAPPM Nr.1650 /_, ap.7, pagina 76- 77, care prevăd că în conducerea procesului de regenerare se va avea în vedere ca pentru speciile gorun, girnita, cer, intervalul de timp optim dintre momentul instalării semințișurilor și momentul punerilor în lumină prin înlăturarea completă a adăpostului oferit de vechiul arboret este de 3-5 ani, apreciază ca fiind urgențe și intervențiile pe parcelele unde regenerarea naturală este instalată de peste 5 ani și care sunt prevăzute la tăiere de Amenajamentul silvic: Primăria Teaca ua. 10E - 0,90 ha; Primăria Teaca ua. 16A - 5,30 ha; Primăria Teaca ua. 17A - 9,10 ha; - " Primăria Teaca ua. 19B - 3,40 ha; Primăria Teaca ua. 21A - 8,40 ha; Primăria Teaca ua. 29C - 5,70 ha; Primăria Teaca ua. 45A - 12,30 ha; Primăria Teaca ua. 60B - 3,60 ha; Primăria Teaca ua. 62B - 1,60 ha; Primăria Teaca ua. 63D -10,40 ha; Primăria Teaca ua. 77D - 2,40 ha; Primăria Teaca ua. 77F - 9,20 ha; Primăria Teaca ua. 88G - 2,20 ha; Primăria Teaca ua. 89D - 5,20 ha; Primăria Teaca ua. 89E - 2,60 ha; Primăria Teaca ua. 101B - 9,30 ha; Primăria Teaca ua. 101C - 0,80 ha; Primăria Teaca ua. 102A - 8,50 ha; Primăria Teaca ua. 102D - 2,80 ha; Primăria Teaca ua. 103C - 5,50 ha; Primăria Teaca ua. 104B - 17,80 ha; Primăria Teaca ua. 104C - 1,30 ha; Primăria Teaca ua. 105C - 1,70 ha; Primăria Teaca ua. 107B - 4,40 ha; Primăria Teaca ua. 107C - 2,20 ha; Primăria Teaca ua. 108B - 5,20 ha; Total - 24,50 ha.
Primăria Lechința ua. 3C - 3,80 ha; Primăria Lechința ua. 3E - 2,00 ha; Primăria Lechința ua. 3F-4,00 ha; Primăria Lechința ua.4A - 11,80 ha; Primăria Lechința ua. 5E - 1,00 ha; Primăria Lechința ua. 13A - 1,90 ha; Total = 141,80 ha.
Primăria Galații Bistriței ua. 118 - 19,90 ha; Primăria Galații Bistriței ua. 120C - 0,80 ha; Primăria Galații Bistriței ua.i2iB - 16,40 ha; Primăria Galații Bistriței ua. 122 - 27,30 ha; Total = 64,40 ha.
Reclamanta mai arată că, producerea prejudiciului nu poate fi împiedicată decât prin efectele unei ordonanțe președințiale de felul celei de față, datorită situației juridice complicate. Astfel, ICAS a obținut, printr-o ordonanța președințială ale cărei efecte tind să devină mai degrabă definitive, interzicerea intervenției reclamantei, în orice fel, asupra pădurilor în discuție. In același timp, ICAS nu poate interveni, la rândul său, pentru salvarea arboretului, deoarece dreptul său de administrare a încetat, ca urmare a emiterii de către ITRSV și MADR a Avizului și Certificatului.
Or, atâta vreme cât aceste acte continuă să producă efecte, ele nefiind, astfel cum a arătat, nici suspendate, nici anulate, se află în următoarea situație: în patrimoniul reclamantei se găsește dreptul de administrare/exploatare, dar nu îl poate exercita - și nu poate nici să-și îndeplinească obligațiile legale aferente acestui drept - datorită unei interdicții aparent temporare. In condițiile însă în care suprafețe foarte mari de pădure pot li calamitate, efect absolut iremediabil al stării de fapt și de drept prezentate, consideră că este necesară intervenția instanței de judecată pentru a i se permite să intervină de urgență în scopul salvării fondurilor forestiere proprietate publică.
Caracterul vremelnic al măsurii - în cauză este pe deplin respectată și condiția caracterului vremelnic al măsurii ce urmează a fi dispusă de instanța de judecată pe calea ordonanței președințiale. Pe calea ordonanței președințiale nu pot fi luate masuri definitive, care să rezolve în fond litigiul dintre părți. Ceea ce caracterizează ordonanța președințială este caracterul său limitat în timp. Or, în cauză, este evident faptul că măsura ce urmează a fi dispusă de instanța de judecată investită cu soluționarea prezentei cauze are un caracter limitat din punct de vedere temporal.
Chiar din petitul prezentei acțiuni rezultă faptul că măsura ce urmează a fi luată pe cale de ordonanța președințială își va produce efectele până la încetarea calamității naturale menționate, ca și până la finalizarea tăierilor profilactice în cazul plantațiilor cu regenerarea naturală pre-instalată,
dar nu mai târziu de momentul finalizării tratamentului fito-sanitar necesar și a operațiunilor de extragere obligatorii conform legii. Termenul provizoriu, caracterizează exact specificul procedurii ordonanței președințiale, deoarece are o dublă semnificație. Pe de o parte, se referă la conținutul ireversibil al măsurilor luate, în condițiile în care pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar face posibilă restabilirea situației de fapt. Pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor masuri. In cazul de față, eliminarea arborilor contaminați este imperios necesară întrucât perpetuarea problemei existente - extinderea dăunătorilor biotici în fondul forestier - va conduce la o situație mult mai gravă, reclamanta OSVS încercând să obțină prin prezenta acțiune împiedicarea producerii unei pagube care în mod evident va avea un caracter ireversibil. De asemenea, neeliminarea arborilor din zonele cu regenerare naturală instalată de peste 5 ani împiedică înnoirea plantației, stare de fapt care nu poate fi remediată ulterior din punctul de vedere al efectelor asupra dezvoltării arboretului.
Neprejudecarea fondului - în doctrină și în jurisprudență, pe de o parte, condiția neprejudecării fondului decurge chiar din vremelnicia măsurii dispuse de instanța. Pe de alta parte, instanța investită cu judecarea cererii de ordonanța președințială nu are de cercetat fondul dreptului discutat de părți, ci doar aparenta dreptului. Judecătorul face un examen sumar al cauzei, legea dându-i dreptul să "pipăie fondul", pentru a vedea de partea cui este aparența dreptului. Decizia instanței asupra prezentei cereri nu împiedică derularea procesului de fond dintre părți ci doar tinde să preîntâmpine o pagubă iminentă ce s-ar produce în patrimoniul reclamantei.
In drept s-au invocat art. art. 996 si urm. din Noul Cod de procedură civila .
Prin sentința civilă nr.4452/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a fost declinată competența de soluționare a cauzei, având ca obiect permiterea efectuării unor lucrări de extragere a unui număr semnificativ de arbori până la încetarea calamității naturale constând în atacul masiv de dăunători biotici formulată pe cale de ordonanță președințială de reclamanta R.A.
O. S. ,,V. Ș. ";, în contradictoriu cu pârâtul I. de C. și A. S. ,,M. D. ";, către Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în cauză s-a solicitat de către o autoritate publică în contradictoriu cu o altă autoritate publică, pe cale de ordonanță președințială, ca instanța să dispună permiterea efectuării unor lucrări de extragere a unui număr semnificativ de arbori până la încetarea calamității naturale constând în atacul masiv de dăunători biotici, iar în speță competența aparține instanței de contencios administrativ.
Astfel, potrivit prevederilor art.12 din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice private care funcționează ca regii autonome de interes local cu specific exclusiv silvic, prin urmare raportat la înscrisurile depuse de reclamantă și denumirea acesteia, rezultă că aceasta este o regie autonomă de interes local organizată ca un ocol silvic privat.
Tot Codul S., prevede la art. 10 alin. (2) și alin. (3) faptul că administrarea, precum și serviciile silvice se asigură prin ocoale silvice autorizate care sunt de 2 (două) tipuri: ocoale silvice de stat, care administrează păduri proprietate publică a statului și ocoale silvice private care sunt înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociații constituite de către acestea, ambele tipuri de ocoale silvice fiind de interes public, putând administra sau asigura servicii silvice, după caz, și pentru alte proprietăți, pe bază de contracte.
În acest context, instanța reține că potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) teza a 2-a din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Cum reclamanta este autorizată a presta servicii publice în domeniul silvic, aspect ce rezultă din art.10 alin (2) din Legea nr. 46/2008, devine evident că aceasta este o autoritate publică raportat la prevederile în materie de contencios administrativ menționate anterior. În concluzie, nu pot fi primite susținerile reclamantei în sensul că reclamanta nu este subiect de drept administrativ, forma privată de organizare a acesteia neavând relevanță, astfel că atâta vreme cât ea prestează un serviciu public în domeniul silvic ce se exercită doar de către anumite subiecte de drept limitativ enumerate de lege și special autorizate în acest sens, nefiind o piață concurențială deschisă oricărui prestator de servicii, nu poate fi decât
autoritate publică în sensul Legii contenciosului administrativ. Practic, în afară de ocoalele silvice menționate la art. 10 alin. (2), doar pârâta mai poate administra și asigura servicii silvice pentru pădurile incluse în bazele experimentale ale I. ui de C. și A. S. "M. D. ", conform art. 10 alin. (1) din Codul silvic, pârâta fiind pe cale de consecință o instituție ce prestează servicii silvice pentru anumite fonduri forestiere, îndeplinind condițiile de a fi calificată ca autoritate publică în sensul Legii contenciosului administrativ.
Pe de altă parte, în ceea ce privește obiectul cauzei, instanța apreciază că în mod eronat reclamanta a reținut că acesta ar fi obligație de a face sau de a nu face, întrucât în cauză aceasta nu a solicitat obligarea pârâtei la o anume conduită (a face sau a nu face ceva), cererea având ca obiect permiterea efectuării unor lucrări de extragere a unui număr semnificativ de arbori până la încetarea calamității naturale constând în atacul masiv de dăunători biotici, solicitându-se, practic, a se dispune permiterea efectuării unor veritabile acte de administrare a fondului forestier. Altfel spus, fondul cauzei îl reprezintă disputa dintre 2 (două) autorități publice cu privire la exercitarea administrării unui fond forestier, reclamanta solicitând pe cale de ordonanță președințială a i se permite efectuarea anumitor acte până la încetarea calamității naturale constând în atacul masiv de dăunători biotici.
Însă, în situația unei dispute cu privire la administrarea acestui fond forestier, în condițiile în care pârâta poate administra doar pădure proprietate publică a statului (a se vedea în acest sens art. 11 alin. 8 din Codul silvic), instanța apreciază că fondul cauzei privește punerea în valoare a unui bun proprietate publică, fiind incidente art. 2 alin. (1) lit. c) teza a 2-a din Legea contenciosului administrativ. În acest sens, se reține că sunt asimilate actelor administrative și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a unor bunuri publice. Pe cale de consecință, contractele prin care un bun public este pus în valoare, indiferent de natura contractului prin are loc această punere în valoare (concesiune, închiriere, dare în administrare sau gestionare, dare în folosință gratuită, etc.), sunt acte administrative, în considerarea principiului potrivit căruia ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge nici interpretul acesteia nu trebuie să distingă), iar competența de a judeca cauzele ce decurg din executarea/neexecutarea acestora este de competența secțiilor de contencios administrativ.
De altfel, chiar dacă s-a reține că fondul cauzei nu este un litigiu cu privire la contracte ce au ca obiect punerea în valoare a unui bun proprietate publică, totuși prestarea serviciilor publice, în mod evident, intră în sfera Legii contenciosului administrativ, în considerarea aceluiași text de lege, reținându-se că lucrările de extragere a unui număr semnificativ de arbori ce se solicită a fi efectuate de reclamantă sunt servicii publice, în considerarea naturii bunului asupra cărora se exercită, pădurile fiind administrate doar de anumite subiecte de drept (ocoale silvice autorizate sau institute de cercetare) ce prestează servicii publice în domeniul silvic și nu de orice agent comercial, servicii publice calificate de legiuitor ca fiind acte administrative.
În concluzie, competența de a judeca în primă instanță un litigiu referitor la modalitatea prin care este pus în valoare un bun public aparține secției de contencios administrativ a tribunalului, competența fiind aceeași și pentru un litigiu având ca obiect prestarea de servicii publice.
Susținerile reclamantei în sensul că ordonanța președințială nu-și găsește aplicare în fata instanței de contencios administrativ, chiar reale de-ar fi, pot avea relevanță cu privire la soluția ce se va da în soluționarea cererii de ordonanță de instanța de contencios administrativ, dar nu pot fi de natură a schimba competența de soluționare a fondului cauzei, iar cum aceasta aparține instanței de contencios administrativ, în mod corespunzător și ordonanța președințială se va soluționa de aceeași instanță.
Având în vedere aspectele arătate anterior, instanța a considerat ca fiind fondată excepția necompetenței materiale și s-a procedat conform prevederilor art. 129-130 și art. 132 alin.(3) C.proc.civ., declinându-se competența de soluționare a cauzei către Tribunalul Bistrița-Năsăud - secția a II-a civilă și de contencios administrativ.
Dosarul a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud sub nr._ .
Anterior primului termen de judecată, stabilit inițial, fără citarea părților, I. de C. și
S.
a depus la dosar întâmpinare
, prin care a solicitat respingerea cererii ca nelegală, netemeinică și nefondată, invocându-se excepția inadmisibilității cererii, excepția lipsei calității procesuale active, excepția autorității de lucru judecat și excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bistrița în favoarea Curții de Apel B.
Se solicită a se reține faptul că în cauză se împlinește existența inadmisibilității cererii deoarece, în conformitate cu prevederile imperative ale art.996, instanța de judecată trebuie înainte de orice dispoziție să verifice și să aprecieze dacă există în favoarea reclamantului aparența de drept, existența prezumtivă a unui drept legal și real care să-l creeze acestuia aparența unui drept procesual și a unei prezumtive calități procesuale active.
În cauza de față, acest drept nu există în favoarea reclamantului deoarece nu are nici un drept de administrare asupra suprafețelor invocate și indicate în acțiune, pretinsul său drept de administrare fiind fie înlăturat prin sentințe judecătorești definitive, fie suspendat în temeiul dispozițiilor instanțelor de judecată, acesta fiind obiectul cercetării judecătorești în dosare aflate pe rol, fie este sistat pe calea unei ordonanțe președinția le.
Ordonanța președințială este o măsură ce poate fi admisă doar în cazul în care nu se judecă și soluționează fondul, iar reclamantul invocă dosarul nr._ ca litigiu de fond. Asupra acestei situații reglementată de ari.996 alin.2 din NCPC s-a pronunțat definitiv si irevocabil Tribunalul Cluj prin decizia civilă nr. 2512/2010 în dosarul rr._
In temeiul prevederilor imperative ale art.997 instanța competentă să se pronunțe asupra cererii de ordonanță președințială este cea care judecă fondul dreptului, respectiv Curtea de Apel
în dosarul nr._, astfel în cauză se împlinește excepția necompetențri materiale și teritoriale.
Prin decizia civilă nr.1425/2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ instanța a decis definitiv și irevocabil respingerea cererii de reziliere a Contractului de administrarea dintre ICAS B., prin OSE Lechința și Comuna Lechința, prin primar și hotărăște irevocabil că dreptul de administrare a terenurilor proprietatea comunei Lechința, proprietate din domeniu public, aparține exclusiv și în totalitate, institutului, iar sentința civilă nr.1681/_ hotărăște definitiv și irevocabil (prin nerecurare) anularea hotărârilor nr.16 și 17 emise de Consiliul Local al comunei Lechința ( hotărâri care decideau aderarea la OS V. Ș. )
Astfel, în ceea ce privește această suprafață a comunei Lechința reclamantul OS V. Ș. nu are nici o calitate procesuală activă în a solicita orice drept care ar izvora dintr-o pretinsă și nereală calitate de administrator.
Această excepție a lipsei calității procesuale active rezidă și din faptul că: în dosarele nr._
, nr._, nr._ primăriile Teaca, Galații-Bistriței și Lechința au formulat cereri de reziliere unilaterală a contractelor de administrarea fondului forestier, păduri proprietate a unității or-administrativ teritoriale din domeniul public, ce sunt administrate legal până în_ de către institut prin OSE Lechința.
Dacă în dosarul nr._ Curtea de Apel C. a decis definitiv și irevocabil că institutul este în continuare singurul administrator legal al pădurilor respective, contractele de administrare pentru Teaca și Galații Bistriței sunt în continuare în vigoare deoarece judecarea cererilor a fost suspendată și astfel, în temeiul normelor și principiilor de drept, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile convențiile sunt în vigoare, singurul subiect de drept ce are calitate activă de administrator și de reprezentare pe acest aspect în fața tuturor, este ICAS B., dreptul de administrare fiind exclusiv în patrimoniul său.,
Mai mult decât atât, se învederează faptul că în dosarul nr._ aflat pe rolul Curții de Apel B. se judecă legalitatea, temeinicia Avizului nr.2914/_ emis de ITRSV C. și a Certificatului de mențiuni nr.81/_ emis de MMP, acte nelegale și care conțin mențiuni nereale și neconforme cu adevărul invocate de reclamant ca să "justifice" calitatea procesuală activă. Cercetarea judecătoreasca are ca obiect tocmai această pretinsă calitate de administrator al terenurilor forestiere proprietatea localității or Teaca, Galații-Bistriței și Lechința asumată ilegal de OS V. Ș., dosar suspendat până la pronunțarea irevocabilă în dosarele nr._ și nr._ ce au ca obiect anularea hotărârilor comunei Teaca și Galații Bistriței de aderare la OS V. Ș. .
În cauză de împlinește excepția autorității de lucru judecat, așa cum este reglementată de art.l00l NCPC, deoarece în dosarul nr._ Tribunalul Cluj a hotărât definitiv și irevocabil, prin respingerea recursului, admiterea cererii noastre prin Ordonanța președințială nr.2512/_ prin care dispune "sistarea oricăror măsuri și demersuri ce ar putea fi efectuate de pârâții R. A. O.
V. Ș. ( reclamanta din dosarul de față) și ITRSV C. -Napoca" sistări concretizate prin interzicerea oricăror tăieri, precum și a oricăror operațiuni care ar fi efectuate în temeiul actelor a căror anulare se cere în dosarul_ .
Astfel, în cauză dată fiind dispoziția irevocabilă de interzicere a tăierilor și a oricăror acte efectuate de către OS V. Ș., asupra acestor terenuri în detrimentul și cu nesocotirea contractelor de administrare legale și în vigoare, există autoritate de lucru judecat.
In concluzie, reținând motivele și aspectele invocate anterior vă solicităm să respingeți cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale privind "extragerea unui număr semnificativ de arbori din specia molid", cerere ce acoperă de fapt o tăiere masivă în terenurile respective, tăieri care ar prejudicia irevocabil și iremediabil pădurile, deoarece se împlinește existența excepției lipsei calității procesuale active, inadmisibilității cererii și autorității de lucru judecat.
Pe fond, se solicită respingerea cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale formulate de OS V. Ș. ca netemeinică, nelegală și nefondată pentru următoarele motive:
Admisibilitatea, legalitatea și oportunitatea unei ordonanțe președințiale este dată de existența aparenței ui iui drept al reclamantului și de existența unei situații juridice și de fapt care să justifice aceste măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.
In cauză OS V. Ș. nu justifică păstrarea unui drept ( care de fapt nici nu există) și nici prevenirea unei pagube iminente când de fapt extragerea unui număr semnificativ de arbori specia Molid, ascunde de fapt tăieri masive ilegale.
Reclamantul nu justifică și nu probează cu nici un fel de probe de netăgăduit că în toate suprafețele de pădure invocate, respectiv toate UP- urile și ua- urile, ar fi un atac masiv de dăunători biotici, atât timp cât nu s-a făcut o expertiză de specialitate iar specialiștii noștri, competenți și abilitați prin însăși calitatea și calificarea lor, nu au sesizat aceste aspecte. De astfel, raportul întocmit de ITRSV C. ( care este pârât în dosarul nr._ și are mai mult decât dovedit subiectivismul la încheierea acestui raport) face referire doar la UB 1 ua 48 a - Lechința,, pădure ce este proprietatea localității Lechința și este definiție și irevocabil în administrarea noastră. Totodată celelalte parcele, UB sau ua- uri indicate de reclamant nu sunt susținute cu nici un fel de probe.
Administrarea pădurilor respective se efectuează legal și profesional de institut prin departamentul de pază și protecție, OSE Lechința și departamentul de cercetare și protecție din cadrul institutului (protecția însemnând tocmai protejarea și răspunderea față de proprietarii de păduri pe aspectul îndepărtării eventualilor dăunători).
OS V. Ș. și nici o altă instituție nu are competența legală și necesară în a "stabili" unilateral existența sau nu a unor dăunători, competența exclusivă în a certifica infestarea sau nu a unei păduri cu dăunători fiind în atributul exclusiv al institutului, prin departamentele de specialitate și de specialiștii acreditați. Ordonanța președințială nu are dreptul și scopul în a reglementa situația raporturilor juridice, cum încearcă tendențios să determine reclamantul, acestea fiind definitive și irevocabil stabilite prin sentințe judecătorești definitive sau prin controlul judecătoresc din dosarele invocate.
De altfel, OS V. Ș. nu are nici un drept și nici o calitate în a solicita o ordonanță președințială, această opțiune aparținând exclusiv administratorului legal (ICAS B. ) sau proprietarilor de pădure, din terenurile respective.
Nu există nici un raport litigios între părți privind administrarea pădurilor respective, ci doar solicitarea institutului de anularea unor acte ilegale, Avizul nr.2914/2010 și a Certificatului nr.112/2010, privind "invadarea" dreptului nostru legal și în vigoare de administrarea pădurilor proprietatea comunelor Teaca, Galații-Bistriței și Lechința. Actele respective nu sunt încă anulate însă prin decizia civilă nr. 1425/2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ dreptul de administrare este exclusiv al institutului/iar Ordonanța președințială nr.2512/i_ a Tribunalului C. suspendă definitive si irevocabil orice măsuri ce ar putea fi luate de OS V. Ș. și ITRSV C. asupra acestor terenuri
Cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale prin care, cu ajutorul instanței, să efectueze tăieri masive de molid, nejustificate și cu prejudicii enorme asupra pădurii, acoperă de fapt dorința de obținerea unui profit din valorificarea molidului din terenurile respective, regenerarea pădurii fiind o operațiune silvică efectuată de ICAS B., în temeiul normelor silvice, al calității de administrator și al contractelor de administrare în vigoare, neanulate de nici o instanță. De altfel, s-a probat, demonstrat, și instanța a reținut că OS V. Ș. a efectuat anterior emiterii Ordonanței președințiale nr.2512/2010 tăieri masive ilegale, nejustificate, în anul 2010, iar acum încearcă să dea o notă de legalitate acestor tăieri, dorind de fapt să continue defrișările începute în
2010 sub pretextul unor infestări nedovedite și inexistente. Este necesară o expertiză de specialitate pentru susținerea acestor pretinse infestări cu dăunători, probe care nu pot face obiectul unei ordonanțe președințiale. Obiectul dosarului nr._ este acela de a clarifica, din punct de vedere al instanței, cine are dreptul de a efectua lucrările silvice asupra fondului forestier, iar Tribunalul Cluj a dispus irevocabil sistarea oricăror activități efectuate de reclamant asupra fondului forestier până la stabilirea pe fond a persoanei care are dreptul de a le efectua. .
Este nelegală și netemeinică susținerea că ICAS B. nu poate interveni într-o pretinsă și nedovedită infestare, atât timp cât acesta este ținut prin contractele de administrare, în vigoare, să răspundă atât față de ITRSV C. cât și față de proprietar, în patrimonial reclamantei nefiind acest drept și fiindu-i sistată orice intervenție în pădurile respective.
Chiar dacă se invocă caracter al provizoriu al măsurii cerute prin cererea de ordonanță președințială tăierile vor fi definitive și masive (așa cum recunoaște reclamantul în cerere), iar prejudiciu va fi notabil și ireversibil, motivul că neeliminarea arborilor din zonele cu regenerare naturală instalată de peste 5 ani împiedică înnoirea plantației, fiind în mod evident tendențios atât timp cât avizul ITRSV C. a fost în 2010 (acum 3 ani) și nu s-a constatat nici un prejudiciu de această natură. Cu atât mai mult cu cât nici ulterior după 2010, în ultimii 3 ani nu s-au consemnat nici un fel de încălcări ale normelor silvice sau de protecția pădurii de către același ITRSV C. .
Examinând cu prioritate, conform prevederilor art.245 și 248 alin.1 cu referire la art. 131, 132 C.pr.civ., excepția de necompetență materială și teritorială a Tribunalului Bistrița-Năsăud,
invocată de pârâtă, instanța constată că potrivit art.997 CPC " cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondul dreptului";,
din înscrisurile aflate în dosarele nr._ al Curții de Apel B. și nr._ al Tribunalului C., rezultând că fondul dreptului se dispută în primul dosar, înregistrat pe rolul Curții de Apel B. în urma declinării competenței de Tribunalului C. prin SC nr.3321/_, dosar în care I. de C. și A. S. a solicitat constatarea nulității Avizului nr.2914/_ emis de ITRSV C. -Napoca și a Certificatului de mențiuni nr.81/_ emis de Ministerul Mediului și Pădurilor, acte în baza cărora s-a și solicitat prin prezenta cerere permiterea efectuării unor lucrări strict necesare de extragere a unui număr semnificativ de arbori din specia molid uscați total sau parțial ca urmare a atacului masiv de dăunători biotici, în pădurile Primăriilor Teaca, Galații Bistriței și Lechința.
Aspectul că Ordonanța președințială nr.2512/_ rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. 3088/_ ( prin care s-a dispus "sistarea oricăror măsuri și demersuri ce ar putea fi efectuate de către pârâții R. A. O. S. V. Ș. și Inspectoratul Teritorial de Regim silvic și Vânătoare
C. -Napoca, fiecare în temeiul propriilor competențe legale, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ ";), a fost pronunțată de Tribunalul Cluj, precum și că dosarul nr._ înregistrat pe rolul Curții de Apel B., este la acest moment suspendat, în temeiul art.244 pct.1 C.pr.civ., până la soluționarea irevocabilă a altor patru dosare, nu are relevanță asupra competenței instanței stabilită de legiuitor a statua asupra cererii de ordonanță președințială.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, făcând aplicarea art.997 C.pr.civ., se apreciază că, în speță, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei revine Curții de Apel B., sens în care, în temeiul art. 132 C.pr.civ., instanța va admite excepția de necompetență invocată de pârâtă, cu consecința declinării competenței în favoarea Curții de Apel B. - Secția de contencios administrativ și fiscal, cu trimiterea de îndată a dosarului instanței competente.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud, invocată de pârâtul I. de C. și A. S. "M. D. ";.
Declină competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ, având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamanta R.A. O. S. V. Ș. , CUI 25725314, nr. înregistrare ORC J_, cont bancar_ L00601202A01103XX, cu sediul ales în mun. B., b-dul A. nr. 43, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul I. de C. și A. S. "M.
D. ";
, CIF RO2607964, cu sediul în oraș V., b-dul E. nr. 128, jud. Ilfov, în favoarea Curții de Apel B. - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iulie 2013. | |||
PREȘEDINTE, D. E. L. | M. | D. | GREFIER, P. |
Red/dact: DEL/HVA
_ /4ex
