Sentința civilă nr. 215/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 215/2013
Ședința publică din data de 20 Februarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE
: D. E. L. GREFIER: M. DP
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U. S.
L.
în contradictoriu cu pârâții C. J. B. -N.
, B. R. C., B. M. A., C. E. -D., L. E., M. V., M. A. V., M. G. C., N. V., P. L. ,
R. F. G., R. A. C., S. M., S. R. I., T. Ș., U. F. R.
, având ca obiect anulare act administrativ.
Cauza s-a judecat în fond la data de_, concluziile reprezentanților părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată;
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta U. S.
L. a chemat în judecată pârâții B. R. C. , B. M. A., C. J. B. -N., C. E. -D., L. E., M. V., M. A. V., M. G. C., N. V., P. L., R.
F. G., R. A. C., S. M., S. R. I., T. Ș. și U. F. R., solicitând ca, în temeiul art. 8 al.1 ind.2 raportat la art.18 din Legea nr.554/2004, să fie anulate ca nelegale HCJ nr.5/_, 6/_, 7/_ și 8/_ de invalidare a mandatului de consilier județean a numiților Cîrcu M. M., Lupșan N. G., Puica V. și Szanto Arpad și, pe cale de consecință, să fie obligați pârâții la validarea mandatelor de consilier județean, sub sancțiunea amenzii prevăzută de art. 24 al. 2 din Legea nr.554/2004.
În motivare s-a arătat că prin hotărârile atacate s-a decis invalidarea numiților Cîrcu M.
M., Lupșan N. G., Puica V. și Szanto Arpad, membri supleanți pe lista USL, în funcția de consilier județean, decizii emise ca urmare a adoptării de către C. J. a Hotărârii nr.3/_ privind constatarea încetării de drept, prin demisie, a mandatului de consilier județean a doamnei Pană A. D., a Hotărârii nr.1/_ privind constatarea încetării de drept, prin demisie, a mandatului de consilier județean a numitului Dolha Nechita Stelian, a Hotărârii nr.2/_ privind constatarea încetării de drept, prin demisie, a mandatului de consilier județean al domnului D. I., Hotărârii nr.4/_ privind constatarea încetării de drept, prin demisie, a mandatului de consilier județean a domnului Suciu V. D. . Aceste decizii au fost luate de către pârâți în ciuda proiectului avizat favorabil de către comisia de validare a C. ui J. B. -N. prin raportul nr. 1256/_ .
USL a formulat, în conformitate cu prevederile legale, adresa cu numărul 39/_, adresă prin care a solicitat C. ui J. B. -N. spre validare în funcția de consilieri județeni a numiților Nicoale Lupșan, V. Puica, M. Cîrcu si Szanto Arpad, însă în mod nejustificat și abuziv acesta a refuzat să procedeze la validarea în funcție a acestora.
În conformitate cu prevederile art.89 indice 2 al. 4 din Legea nr.215/2001 republicată
"Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale";.
Din lecturarea acestei norme cu caracter imperativ se poate concluziona că invalidarea se va propune numai în două cazuri expres prevăzute de către legiuitor, respectiv în situația încălcării condițiilor de eligibilitate prevăzute în Legea nr. 67/2004 ori dacă alegerea a fost făcută prin fraudă electorală.
Evident ca reprezentanții USL nu se găsesc în niciuna dintre cele două cazuri de excepție de validare a mandatului, aspect ce rezidă din însuși referatul întocmit de către comisie. Refuzul de validare a mandatului numiților aduce o gravă atingere interesului public ce se impune a fi protejat în mod primordial în situația unul dintre locurile de consilier județean este declarat vacant. Ori, urmare a alegerilor din decembrie 2012, un număr de patru locuri au rămas vacante prin alegerea acestor persoane ca deputați ori senatori.
În atare situații devin aplicabile dispozițiile art.89 indice 1 al.3 din Legea nr. 215/2001 republicată potrivit căruia alegerea se va face de pe listele de membri supleanți.
Consilierii județeni ce s-au opus validării mandatelor reprezentanților nu au respectat jurământul depus la validarea lor, respectiv "Jur să respect Constituția și legile tării și să fac cu bună
- credință, tot ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului..."; fapt ce obligă consilierii să își dea concursul la buna desfășurare a activității autorității publice locale în care au fost alese. Ori, așa cum a arătat refuzul nejustificat de a valida proiectul de hotărâre care îl propune spre validare, în pofida avizului favorabil a comisiei de validare, denotă o reală nerespectare a jurământului depus, intrând în sfera abuzului de drept.
În adoptarea acestei invalidări niciunul dintre pârâții care au votat pentru invalidare nu au invocat vreun motiv pertinent care să susțină în mod temeinic o atare decizie. În realitate, o atare conduită nu face altceva decât să aducă majore prejudicii interesului public al județului, în acest moment C. J. având un număr de 4 consilieri județeni mai puțin decât cel pe care ar trebui să îl aibă. Astfel, consecința este în mod evident imposibilitatea funcționării legale a acestui organ administrativ și imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor care îi cad în sarcină. Consecința directă a unei atare conduite se răsfrânge în mod direct asupra intereselor județului, fiind evident aspectul că această atitudine este în mod exclusiv o șicană politică care eludează interesul primordial public.
Susține reclamanta că a chemat în judecata pârâții de rând 2-16 în calitatea lor de consilieri județeni, deoarece potrivit art.54 din Regulamentul de organizare si funcționare a C. ui J. B.
-N. hotărârile se adoptă prin votul consilierilor județeni. Ori, invalidarea mandatelor reprezentanților USL, s-a produs tocmai ca o consecință a votului acestora, vot datorat tocmai șicanei politice la care s-a făcut referire anterior, fără a se avea în vedere aspectul că în acest mod nu doar activitatea C. ui J. este afectată în mod grav, ci si a diverselor comisii și a structurilor instituționale din subordine, fiind blocată activitatea decizională a acestui aparat administrativ. Efectele unei atare conduite se răsfrâng în mod direct și asupra administrației publice locale, prejudiciul fiind, astfel cum a arătat, la nivelul întregului județ prin lezarea interesului public.
În ce privește teza a doua din petit, respectiv de obligare a consilierilor județeni la exprimarea votului de validare a numiților în calitate de consilieri județeni, învederează instanței că aceasta este justificată de componența C. ui J., respectiv, de apartenența politică a celor 15 membri din consiliu care și-au exprimat votul de abținere, echivalent prin prisma art.54 din R.O.F. al C.J. cu vot contra, aceștia formând prin prisma partidelor în care sunt înscriși o alianță, numiții fiind membrii USL.
Este binecunoscut faptul că acțiunea în justiție poate fi formulată si împotriva persoanei care a fundamentat, a propus, a avizat, a elaborat și a semnat soluția de a refuza rezolvarea unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim.
O simplă sentință de anulare a hotărârii fără obligarea consilierilor la exprimarea votului de validare a mandatului numiților, respectiv, fără constatarea conduitei abuzive a consilierilor județeni ar rămâne fără efect, aceasta deoarece chiar obligați fiind să reia procedura de validare, fără obligarea acestora la validarea efectivă, ar conduce la emiterea unei noi hotărâri de invalidare, fără realizarea scopului prezentei acțiuni, respectiv, cel de protejare al intereselor publice prin asigurarea funcționalității legale a uneia dintre instituțiile sale.
Dat fiind că legea contenciosului permite instanței de judecată să oblige autoritatea publică, în speță funcționarul public consilier județean, la efectuarea unei anumite operațiuni atunci când este vorba de interesul public, consideră că cererea este pe deplin admisibilă, doar în acest mod
obținându-se o finalitate în sensul rezolvării clare și definitive a blocajului în care se găsește C.
J. .
În drept, s-au invocat disp. art. 8, art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 89 ind.2, art. 89 ind.3 din Legea nr. 215/2001.
Pârâtul C. J. B. -N.
a depus la dosar întâmpinare
prin care a arătat că este de acord cu cererea formulată de către reclamanta U. S. L. B. -N. privind constatarea nelegalității Hotărârilor C. ui J. B. -N. nr.5-8 din_ de invalidare a mandatelor de consilieri județeni a doamnei Cîrcu M. -M. și a domnilor: Lupșan N. G., Puica V., Szanto Arpad.
Se susține că proiectele de hotărâri privind validarea mandatelor de consilieri județeni a doamnei Cîrcu M. -M. și a domnilor Lupșan N. G., Puica V., Szanto Arpad sunt în totală concordanță cu prevederile legale în materie, respectiv art. 96(9) din Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităților publice locale și a art. 89 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Deși Comisia de validare, prin raportul prezentat, nu constată existența unor împrejurări care să ducă la adoptarea unor hotărâri de invalidare, proiectele de hotărâri nu au putut fi adoptate urmare a neîndeplinirii cvorumului necesar, prin respingerea lor fără vreo motivație pertinentă de către majoritatea consilierilor județeni prezenți la ședință, fapt pe care îl apreciază ca fiind un abuz de drept.
Hotărârile de invalidare atacate fac și obiectul Dosarelor nr._ ,_ ,_, _
, aflate pe rolul Tribunalului B. -N., situație care, prin descompletarea componenței comisiilor de specialitate ale C. ui J. B. -N., poate conduce la disfuncționalități majore în desfășurarea normală a instituției, mai mult, prin încetarea calității de consilieri județeni a patru persoane și care urmau să fie înlocuite prin validarea supleanților, este afectată și funcționarea organismelor de conducere (consilii de administrație) ale instituțiilor publice și societăților comerciale subordonate autorității publice județene.
Deși poziția exprimată prin prezenta întâmpinare pare a fi contradictorie raportat la faptul că s-a semnat, respectiv contrasemnat hotărârile atacate, nu se poate ajunge la concluzia că a fost agreată acțiunea majorității consilierilor pentru neadoptarea proiectelor de hotărâri privind validarea în funcția de consilieri județeni a supleanților propuși de către reclamant, ci constituie doar obligația legală de a lua act și de a oficializa rezultatul votului (art. 97 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001) prin emiterea actului administrativ supus controlului instanței.
Pârâții B. R. C. , B. M. A., C. E. -D., L. E., M. V., M. A.
V., M. G. C., N. V., P. L., R. F. G., R. A. C., S. M. ,
S. R. I., T. Ș.
și U. F. R.
au depus la dosar întâmpinare.
În prealabil s-a invocat excepția inexistenței actelor administrative atacate cu motivarea că " inexistența a fost definită în doctrina noastră ca fiind sancțiunea ce lovește actele care nu au nici măcar umbra unei aparente de legalitate, astfel încât nu pot fi considerate acte juridice, ci cel mult fapte materiale";, sancțiune distinctă de nulitatea unui act, prin aceea că atât timp cât nulitatea unui act nu a fost proclamată de autoritatea competentă, drepturile și obligațiile pe care acest act tinde să le dea există, în timp ce actului inexistent în niciun moment nimeni nu este obligat prin el și nu se poate prevala de acesta. Că Hotărârile C. ui J. nr. 5, 6, 7 si 8 din 2013 sunt acte juridice inexistente rezultă fără putință de tăgadă din următoarele considerente: pe ordinea de zi a ședinței de consiliu județean nu au fost înscrise proiectele hotărârilor atacate privind invalidarea mandatelor consilierilor județeni menționați, nu au fost dezbătute in ședința de plen și nu se cunoaște împrejurarea în care acestea au fost adoptate sau dacă au fost adoptate.
Pe ordinea de zi, au fost propuse ca proiecte de hotărâri proiectele de hotărâri privitoare la validarea unor mandate de consilieri, proiecte care nu au întrunit cvorumul necesar adoptării.
A transforma, cu bună știință, un proiect de hotărâre care nu a fost adoptat într-un alt proiect de hotărâre însemnă a crea un precedent periculos în procedura adoptării unui act administrativ și în siguranța procesului de legiferare, demers care, nu poate fi validat de o instanță judecătorească, cu atât mai mult cu cât nu poate opera principiul conversiunii actului administrative, iar sancțiunea aplicabilă nu este alta decât inexistenta actului.
Prin urmare, având în vedere faptul că proiectele de hotărâri privind invalidarea mandatelor unor consilieri județeni nu au fost înscrise pe ordinea de zi a ședinței de consiliu, că nu au fost
dezbătute, că nu sunt însoțite de raportul compartimentului de specialitate, că nu au fost supuse votului rezultă că aceste hotărâri nu sunt altceva decât un "simulacru" de act.
Pârâții, de asemenea, au invocat și lipsa procedurii prealabile, astfel potrivit art.7 din Legea nr.554/2004 " înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autorității publice emitente revocarea in tot sau in parte a acestuia";- procedura care nu a fost îndeplinită de către reclamantă.
Interesul invocat de către reclamantă nu poate fi calificat ca fiind unul public, întrucât consiliul județean a fost constituit încă din luna iulie 2012, funcționează in mod legal, activitatea acestuia nefiind perturbată sub nicio formă și, prin urmare, interesul reclamantei este unul privat constând in asigurarea doar a unei majorități politice potrivit art. 95 alin. 1 din Legea nr.215/2001, ședințele consiliului județean se desfășoară legal în prezenta majorității consilierilor județeni in funcție.
Nu se poate reține în speța dedusă judecații incidența dispozițiilor art. 89 ind. 3, întrucât procedura instituită în aceste dispoziții vizează constituirea consiliului județean, ori nu suntem in aceasta procedura, consiliul județean a fost constituit încă din cursul anului 2012
În concluzie, se apreciază că reclamanta trebuia să urmeze procedura prealabilă.
Finalmente, s-a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților de ordin 2-16, deoarece potrivit art.24 din Legea nr.215/2001, consiliul județean este o autoritate a administrației publice locale, iar conform art.21 alin.3 din Legea nr. 215/2001, președintele consiliului județean poate împuternici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean sau un avocat care sa reprezinte interesele autorității administrației publice locale respective in justiție prin urmare, injustiție, consiliul județean este reprezentat de către președinte și nu de către fiecare consilier județean în parte, autoritatea emitentă a actului atacat este consiliul județean și nicidecum nu vizează un act propriu fiecărui consilier.
Pârâții nu fac parte toți din comisia de validare, astfel încât să fie obligați să procedeze la validarea mandatelor, iar cei care fac parte din comisia de validare și-au îndeplinit această obligație.
Referitor la petitul 2 al acțiunii, se apreciază ca este neîntemeiat, întrucât instanța exercită doar un control de legalitate al hotărârii de validare sau invalidare, fără însă a putea pronunța o hotărâre care să suplinească actul administrativ de validare sau invalidare a mandatului, sens în care invocă ca jurisprudență sentința nr.1094/_ pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr._, sentința nr.1094/_, iar aspectele au fost reținute de Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr.2370/2008.
Doar membri comisiei de validare pot valida sau invalida mandatului unui consilier, ceilalți consilieri având prerogative doar in adoptarea sau neadoptarea proiectelor de hotărâri.
În drept, s-au invocat disp. art. 115 Cod pr. civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin hotărârile nr.5/_, nr.6/_, nr.7/_ și nr.8/_ ale C. ui J. B. -N. ( file 14, 22, 28 și 28 dosar) s-au invalidat mandatele de consilier județean a numiților Cîrcu M. -
M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad, membri supleanți pe lista USL, în funcția de consilier județean, urmare a constatării de către C. J. B. -N., prin Hotărârile nr.1, 2, 3 și 4 /_, încetării de drept, prin demisie, a mandatelor de consilier județean și vacantării locurilor numiților Pană A. D., Dolha Nechita Stelian, D. I. și Suciu V. D. .
În prealabil, Comisia de validare din cadrul C. ui J. B. -N. , întrunită în ședința de lucru din data de_, conform prevederilor art.96 alin.9 din legea nr.67/2004, a luat în discuție validarea mandatelor de consilier județean a d-nei Cîrcu M. -M. și d-nilor Lupșan N.
-G., Puica V., Szanto Arpad, pentru ocuparea locurilor vacante pe listele USL, unde au candidat ca supleanți, urmare a vacantării posturilor de consilier județean prin demisie a numiților Pană A. D., Dolha Nechita Stelian, D. I. și Suciu V. D., având în vedere adresa nr.39/_ a USL, prin care se confirma apartenența politică a d-nei Cîrcu M. -M. și d-nilor Lupșan N. -G., Puica V., Szanto Arpad la USL B. -N. și a avizat favorabil, prin raportul nr. IC/1256/_, proiectele de hotărâre privind validarea mandatelor de consilier județean a d-nei Cîrcu M. -M. și d-nilor Lupșan N. -G., Puica V., Szanto Arpad - fila 54 dosar.
În aceste condiții, conform extrasului procesului-verbal încheiat la data de_ în ședința ordinară a C. ui J. B. -N. ( file 73-76 dosar), anterior supunerii la vot a proiectelor de hotărâre privind validarea mandatelor consilierilor supleanți, s-a adus la cunoștința consilierilor prezenți avizul favorabil al comisiei de validare( cu sublinierea că aceștia au fost aleși în condiții legale, fără fraudă electorală pe listele USL B. -N. ), din cei 27 consilieri județeni prezenți, 12 votând "pentru";, iar restul de 15, adică pârâții B. R. C., B. M. A., C. E. -D., L. E., M. V., M. A. V., M. G. C., N. V., P. L., R. F. G.
, R. A. C., S. M., S. R. I., T. Ș. și U. F. R., s-au abținut
, fiind indubitabil că potrivit art.54 alin.1 și 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a C. ui J.
B. -N. abținerile se contabilizează la voturile "contra";, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității consilierilor prezenți, în afară de cazul în care, prin lege sau regulament, se dispune altfel.
Examinând cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive
invocată de pârâții B. R. C., B. M. A., C. E. -D., L. E.
, M. V., M. A. V., M. G. C., N. V., P. L., R. F. G., R.
A. C., S. M., S. R. I., T. Ș. și U. F. R., tribunalul reține că deși reclamanta justifică chemarea în judecată a acestor pârâți, în calitatea lor de consilieri județeni, invocând art.54 din Regulamentul de organizare și funcționare a C. ui J. B. -N., precum și aspectul că acțiunea în justiție poate fi formulată și împotriva persoanei care a fundamentat, a propus, a avizat, a elaborat și a semnat soluția de a refuza rezolvarea unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim, în speța dedusă judecății nu se poate reține incidența art.16 alin.1 din Legea nr.554/2004 care reglementează "Introducerea în cauză a funcționarului";:
"Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă";,
pe de o parte întrucât în sensul art. 4 din legea nr.393/2004(care are ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a mandatului de către aleșii locali, a drepturilor și obligațiilor ce le revin în baza mandatului încredințat - a se vedea art.1 din lege), consilierii județeni îndeplinesc o funcție de autoritate publică
, iar pe de altă parte, nu există situația premisă a solicitării plății unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere,
formularea unei cereri de aplicarea a amenzii prevăzute de art.24 alin..2 din legea nr.554/2004 neputând fi asimilată unei asemenea pretenții.
Față de prevederile art. 20 alin.1 și 2 din Legea nr.393/2004, care dispune că "în exercitarea mandatului, aleșii locali sunt în serviciul colectivității, fiind ocrotiți de lege";…, iar "libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local este garantată";( fără ca prin aceasta să se înțeleagă că pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, consilierii județeni ar fi în afară oricărei răspunderi și sancțiuni), instanța reține că într-adevăr "aleșii locali răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin";, răspundere care este fie una în nume propriu, fie în solidar, date fiind dispozițiile art.55 și 56 din legea privind statutul aleșilor locali: ";Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat";( tocmai de aceea este obligatoriu ca în procesul-verbal al ședinței consiliului să fie consemnat rezultatul votului, iar,
"la cererea consilierului, se va menționa în mod expres votul acestuia";), însă promovarea unei acțiuni care să urmărească obligarea fiecărui consilier județean în funcție "să valideze"; mandatele de consilier județean, nu poate fi considerată decât ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, câtă vreme nu este în discuție o acțiune pentru angajarea unei răspunderi pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului sau solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat, ci obligarea la exercitarea mandatului - prin exprimarea unui vot în sensul validării.
Or, consiliul județean - autoritate deliberativă și, deopotrivă, autoritate a administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, este compus
din consilieri județeni,
conform art.87 din legea nr.215/2001( autoritate prin care, în sensul art.3 din aceeași lege, se exercită autonomia locală, adică dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii), iar în exercitarea atribuțiilor acestuia se adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate( a se vedea art.97 din legea nr.215/2001), numai această autoritate putând fiind chemată, evident prin consilierii județeni priviți ca parte a acestei autorități deliberative colegiale,
să își exercite una din atribuțiile stabilite de legiuitor, cum este și cea prevăzută de art.89^2 alin.5 din legea nr.215/2001: "Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor județeni prezenți la ședință";.
Pentru argumentele expuse, se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții B. R. C., B. M. A., C. E. -D., L. E., M. V., M. A. V.
, M. G. C., N. V., P. L., R. F. G., R. A. C., S. M., S.
R. I., T. Ș. și U. F. R., cu mențiunea că, dată fiind soluția asupra acestei excepții, nu se mai impune analizarea excepțiilor lipsei procedurii prealabile și inexistenței actelor administrative atacate.
Pe fondul cauzei
, raportat la reglementările art. 89^2 alin.2, 3 și 4 din Legea nr.215/2001, se reține că au fost respectate pe deplin exigențele impuse de legiuitor:"; Pentru validarea mandatelor, consiliile județene aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 5 consilieri aleși. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier județean și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier județean numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate
sau dacă alegerea consilierului județean s-a făcut prin fraudă electorală
, constatată în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale";, în ceea ce privește activitatea Comisiei de validare din cadrul C. ui J. B. -
N., întrunită în ședința de lucru din data de_ și care, față de prevederile art.96 alin.9 din legea nr.67/2004 și adresa nr.39/_ a USL, prin care se confirma apartenența politică a d-nei Cîrcu M. -M. și d-nilor Lupșan N. -G., Puica V., Szanto Arpad la USL B. -N., a avizat favorabil, prin raportul nr. IC/1256/_, proiectele de hotărâre privind validarea mandatelor de consilier județean a d-nei Cîrcu M. -M. și d-nilor Lupșan N. -G., Puica V.
, Szanto Arpad.
Cu toate acestea, deși era cunoscut că, potrivit art.54 alin.1 și 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a C. ui J. B. -N., abținerile se contabilizează la voturile
"contra";, prin hotărârile nr.5/_, nr.6/_, nr.7/_ și nr.8/_ C. J. B. -N., ca urmare a neîntrunirii majorității consilierilor județeni prezenți la ședință, a invalidat mandatele de consilier județean a numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad,, urmare a constatării prin Hotărârile nr.1, 2, 3 și 4 /_, încetării de drept, prin demisie, a mandatelor de consilier județean și vacantării locurilor numiților Pană A. D., Dolha Nechita Stelian, D. I. și Suciu V. D. .
Cum art. 96 alin. 9 din Legea nr.67/2004 dispune în mod clar: ";Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective";, iar ";în caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz, iar în cauză nu s-a susținut și evident nu s-a pus problema dovedirii încălcării condițiilor de eligibilitate
sau a fraudei electorală
, constatată de BEC în condițiile legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, tribunalul apreciază că hotărârile atacate au fost adoptate cu nesocotirea dispozițiilor legale mai sus enunțate,
cu sublinierea că abținerea celor 15 consilieri județeni nu poate fi calificată decât ca o încălcare a obligațiilor reglementate de art.45 și 46 din Legea nr.393/2004, în condițiile în care, indiferent de apartenența politică, "aleșii locali, în calitate de reprezentanți ai colectivității
locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcțiilor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales";, iar consilierii județeni sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, precum și regulamentul de funcționare a consiliului, neputând fi absolutizat conceptul "libertății de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local"; garantată într-adevăr, cu condiția respectării legilor țării.
Pentru argumentele expuse, raportat la dispozițiile art. 89^3 din Legea nr.215/2001, aplicabile deopotrivă atât la constituirea consiliului județean, dar și în cazul vacantării locurilor consilierilor județeni aleși, câtă vreme nu există dispoziții legale exprese privind procedura de urmat în cazul intervenirii situației prevăzută de art.10 și 12 din Legea nr.393/2004(prin întâmpinarea depusă de pârâții B. R. C., B. M. A., C. E. -D., L. E., M. V., M.
A. V., M. G. C., N. V., P. L., R. F. G., R. A. C., S.
M., S. R. I., T. Ș. și U. F. R., nu s-a indicat care ar fi în acest caz procedura aplicabilă), iar, potrivit regulii de interpretare "actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat", un text de lege trebuie interpretat în sensul în care ar produce efecte, iar nu în sensul în care n-ar produce niciunul, instanța, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, va admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. S. L. în contradictoriu cu pârâtul C. J. B. -N. și, în consecință, se vor anula hotărârile nr.5/_, nr.6/_, nr.7/_ și nr.8/_ privind invalidarea mandatului de consilier județean a numiților Cîrcu M.
-M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad, obligând C. J. B. -N. să adopte hotărâri prin care să valideze mandatul de consilier județean a numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad, conform propunerilor comisiei de validare din raportul nr. IC/1256/_ .
În ceea ce privește solicitarea de obligare la validarea mandatelor de consilier județean, sub sancțiunea amenzii prevăzute de art. 24 alin.2 din Legea nr.554/2004, instanța va dispune respingerea cererii reclamantei, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004 a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile. Această procedură este însă subsecventă actualei etape judiciare, astfel că acest capăt de cerere apare ca neîntemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.
Numai "în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege";.
Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă că atâta timp cât textul de lege prevede un termen - cel mult 30 zile de la data rămânerii irevocabile, adică data pronunțării sentinței, _
, în interiorul căruia autoritatea publică( în speță consiliul județean, ca și organ colegial prin consilierii județeni, conform art.97 alin.1 din Legea nr.215/2001), este obligată să execute hotărârea, este nejustificată, în actuala procedură, stabilirea amenzii, cu atât mai mult cu cât art.24 alin.3 din Legea nr.554/2004, în ceea ce privește aplicarea amenzii prevăzute de dispozițiile art.
24 alin.2, precizează că "neexecutarea din motive imputabile"; sau "nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile pronunțate de instanța de contencios administrativ"; constituie infracțiune și se sancționează de lege, astfel că, numai în caz de refuz de executare, la cererea reclamantei, se poate analiza care a fost natura motivelor pentru care nu s-a realizat executarea hotărârii de către C. J. B. -N. .
Pe de altă parte, este real că art.18 din Legea nr.554/2004( la care s-a făcut referire în acțiunea introductivă) reglementează "Soluțiile pe care le poate da instanța";: "(1)Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. (5) Soluțiile prevăzute la alin. (1) … pot fi stabilite sub sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate, pentru fiecare zi de întârziere.
(6) În toate situațiile, instanța poate stabili, prin dispozitiv, la cererea părții interesate, un termen de executare, precum și amenda prevăzută la art. 24 alin. (2)";, însă reclamanta nu a solicitat, stabilirea unui termen de executare mai mic sau egal cu cel prevăzut de art.24 alin.1, ci doar obligarea pârâților( mai precis a pârâtului de rând 1 căruia i s-a reținut calitate procesuală pasivă) la validarea mandatelor de consilier județean, sub sancțiunea amenzii prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, argumente care vin să întărească netemeinicia acestei cereri.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții B. | R. | C. | , B. | |
M. | A., C. E. -D., L. E., M. V., M. A. V., M. | G. | C. | , N. |
V. | , P. L., R. F. G., R. A. C., S. M., S. R. I. | , T. | Ș. | și U. |
F. | R. și, în consecință, |
- respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. S. L.
împotriva pârâților B. R. C. , domiciliată în B., str. I. M., nr.l, bl.l, ap. 59, județ
B. -N., B. M. A., domiciliat în B., A. G., nr.l, bl. 1, sc. B, ap. 31, județ B. -
N., C. E. -D. , domiciliat în B., str. S., nr. 4, bl. PI, ap. 72, județ B. -N., L.
E.
, domiciliat în B., str. I. V., nr. 2, bl 2, sc. C, ap. 21, județ B. -N., M. V.
, domiciliat în B., str. M. K., nr. 19, bl. 19, ap. 9, județ B. -N., M. A. V.
, domiciliat în B., str. G. S., nr. 1, bl. A40, sc. 1, ap. 14, județ B. -N., M. G. C.
, domiciliată în B., str. V. G., nr. 7, județ B. -N., N. V. , domiciliat în B., A.
T., nr. 1, bl. FI, ap. 24, județ B. -N., P. L. , domiciliat în T., str. P., nr. 556, județ B. -N., R. F. G., domiciliat în N., L., nr. 28, județ B. -N., R. A.
C.,
domiciliat în S. Băi, str. R., nr.l6, județ B. -N., S. M.
, domiciliată în B.
, str. G. Ș., nr.31, județ B. -N., S. R. I. , domiciliat în B., B-dul R. ,
nr.l6, județ B. -N., T. Ș. , domiciliat în B., str. Ș., bl.3, sc. D, ap.50, județ B. -N. și reședința în B., str. D., bl. 6, sc. A, ap. 5, județ B. -N., U. F. R. , domiciliat în
N., str. T. V., nr. 25C, județ B. -N., ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. S. L.
, cu sediul în B., str. G. Ș., nr.3-5, județ B. -N. în contradictoriu cu pârâtul C. J.
-N.,
cu sediul în B., P. P. R., nr. 1, județ B. -N. și, în consecință:
- anulează hotărârile nr.5/_, nr.6/_, nr.7/_ și nr.8/_ ale C. ui J. B.
-N. privind invalidarea mandatului de consilier județean a numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N.
-G., Puica V. și Szanto Arpad;
obligă C. J. B. -N. să adopte hotărâri prin care să valideze mandatul de consilier județean a numiților Cîrcu M. -M., Lupșan N. -G., Puica V. și Szanto Arpad, conform propunerilor comisiei de validare din raportul nr. IC/1256/_ ;
respinge capătul de cerere privind aplicarea amenzii prevăzute de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, ca neîntemeiat.
Fără cheltuieli de judecată. Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi,_ .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | ||
D. E. L. | M. | D. | P. |
Red/dact: DEL/HVA
_ /4ex
