Sentința civilă nr. 2846/2013. Contencios. Anulare act administrativ
Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 2846/2013Ședința publică din data de 18 februarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C. Grefier O. -R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta SC M. R. P.
P. S. în contradictoriu cu pârâtul M. I. PRIN P., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_, prin serviciul registratură al instanței, reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta S.C. M. R. P. P.
S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. I. prin P. anularea Dispoziției nr. 494/_, anularea în parte a Deciziei de impunere nr.79456/_ emise de pârât, respectiv obligarea pârâtului la restituirea sumei de 7752 lei, impozit pe clădire pe anul 2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia de impunere nr.79456/_ s-a stabilit în sarcina sa impozit pe clădiri în sumă de 6751 lei pentru construcția copertină din str.Păcurari nr.97-99 și în sumă de 3067 lei, pentru construcția copertină din str.Silvestru nr.2, în total suma de 9.818 lei. Împotriva acestei decizii a formulat contestație, care a fost respinsă prin Dispoziția nr.494/2012 emisă de P. ul Mun. I. . Reclamanta apreciază că această dispoziție este netemeinică având în vedere că nu s-a luat în considerare Raportul de audit tehnic întocmit de SC Bates International S. și nici adresa nr.337750/_ emis de Ministerul Economiei și Finanțelor. De asemenea, dispoziția atacată este netemeinică și nelegală, deoarece nu s-a luat în considerare că cele două construcții nu formează un corp comun, copertina nefiind un element funcțional și nici constructiv al clădirii și că s-a încadrat construcția copertină la categoria clădiri în totală contradicție cu prevederile art.249 și 250 C.fiscal, deoarece copertina este scutită de la plata impozitului pe clădiri, așa cum prevăd dispozițiile anterior menționate.
Pârâtul M. I., prin înscrisul depus la dosarul cauzei (fila 163), a învederat că faptul că valorile de inventar a copertinelor din stațiile de distribuție carburanți situate în I., str.Păcurari și str.Silvestru trebuie avute în vedere la determinarea impozitului aferent
clădirilor shop supuse impozitării, a fost juridicește stabilit prin Decizia nr.351/_ a Curții de Apel C., menținută prin Decizia nr.4314/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, reiese fără putință de tăgadă că valorile de inventar aferente ambelor copertine din stațiile de distribuție susmenționate trebuie avute în vedere la determinarea valorii de inventar a clădirii shop supusă impozitării.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea reclamantei proba cu înscrisuri. Reclamanta, prin concluzii scrise, a solicitat anularea Dispoziției nr.494/_ ,
anularea în parte a Deciziei de impunere nr.79456/_ emise de pârât, obligarea acestuia la restituirea sumei de 7752 lei impozit pe clădiri pe anul 2012 (filele 201-207). De asemenea, s-a solicitat respingerea excepției puterii de lucru judecat invocat de pârât, referitoare la prevederile Deciziei nr. 4314/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că mijlocul fix reprezentând copertină alcătuit dintr-un acoperiș și doi sau mai mulți stâlpi de susținere, este o construcție dar nu întrunește elementele structurale de bază ale unei clădiri, prevăzută de Codul fiscal.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarele:
Prin Decizia de impunere nr. 79456/2012 pentru stabilirea impozitului pe clădiri pentru anul 2012 emisă de pârâtul M. I. prin P. la data de_ s-a stabilit în sarcina reclamantei S.C. M. R. P. P. S.R.L. obligația de plată a impozitului pe clădiri în sumă de 6.751 lei, calculat la valoarea construcției copertină din str. Păcurari nr. 97-99 și respectiv în sumă de 3.067 lei, calculat la valoarea construcției copertină din str. Silvestru nr. 2 (fila 10).
Cu respectarea dispozițiilor art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală, reclamanta a formulat contestație împotriva acestui act administrativ fiscal (filele 11-12), respinsă prin Dispoziția nr. 494/_ (fila 9), iar acum societatea atacă în contencios administrativ actele administrative fiscale menționate, susținând că, în esență, copertina este scutită de la plata impozitului pe clădiri conform art. 250 alin. 2 Cod fiscal și, pe de altă parte, construcția shop și copertina nu formează un corp comun, copertina nefiind un element funcțional și nici constructiv al clădirii shop.
Tribunalul constată că problema juridică a fost deja analizată și tranșată în instanță, în cadrul unui dosar având ca obiect anularea deciziei de impunere emisă pentru recuperarea diferenței de impozit datorată de societate pentru anii 2006-2008, tot la stațiile Păcurari și Silvestru din I. .
Astfel, prin Sentința civilă nr. 351/2011 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a respins acțiunea reclamantei S.C. M. R. P. P. S.R.L., instanța apreciind că este legală includerea copertinelor din speță în valoarea de inventar a clădirilor shop din cele doua stații de carburanți întrucât ele fac corp comun cu aceste magazine (filele 165-173).
Sentința a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 4314/2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a respins recursul reclamantei (fila 164).
Hotărârea judecătorească este opozabilă reclamantei S.C. M. R. P. P. S.R.L., care a avut calitatea de reclamantă și în acel dosar.
Or, efectele puterii lucrului judecat nu se reduc doar la imposibilitatea promovării ulterioare a unei acțiuni având același obiect, aceeași cauză și care să se desfășoare între aceleași părți (care atrage admiterea excepției autorității de lucru judecat conform art. 166 Cod de procedură civilă raportat la art. 1201 Cod civil); unul dintre efectele puterii de lucru judecat este obligativitatea hotărârii judecătorești, înțeleasă în sensul că aceasta trebuie
respectată de toate părțile. Astfel, partea care a câștigat se poate prevala de soluția stabilită prin hotărârea judecătorească, iar partea care a pierdut nu mai poate contesta (pentru aceleași motive) dreptul recunoscut și nici nu mai poate repune în discuție dreptul său într- un alt litigiu.
Pe cale de consecință, în prezentul proces nu se poate contrazice prezumția de legalitate a hotărârilor judecătorești anterioare sub aspectul chestiunilor tranșate în mod irevocabil, problemele litigioase deja dezlegate nemaiputând fi discutate.
În acest caz, nu este necesară întrunirea triplei identități de părți, obiect și cauză, fiind suficient ca în procesul ulterior să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a rezolvat anterior, care reprezintă premisa incontestabilă a analizei în procesul subsecvent, în cadrul căruia hotărârea poate fi valorizată drept mijloc de probă.
În aceste condiții, pentru a opera puterea de lucru judecat a hotărârii anterioare este suficient ca între pretențiile concrete ale cererilor succesive să fie o strânsă legătură, tinzându-se la dezlegarea aceluiași raport juridic, între aceleași părți.
Având în vedere aceste aspecte și întrucât chestiunea esențială dedusă judecății este aceeași - modalitatea de impozitare a două imobile, prin prisma dispozițiilor art. 253 Codul fiscal și art. 52 pct. 2 din H.G. nr. 44/2004 - și a făcut obiectul verificării jurisdicționale tranșate irevocabil prin sentința menționată, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, tribunalul va respinge ca nefondată prezenta cerere.
Se mai impune a se menționa și faptul că Sentința civilă nr. 8388/A/_ a Tribunalului C. de care se prevalează reclamanta (filele 157-161), prin care s-a admis în parte acțiunea reclamantei și s-a anulat Decizia de impunere nr. 65647/_ și Dispoziția nr.1903/_ (instanța apreciind că aceste copertine sunt construcții anexă care fac parte din ansamblul "Stație de alimentare cu combustibil"; și că nu pot fi considerate elemente și instalații funcționale ale pavilionului comercial) a fost modificată în recurs, prin Decizia civilă nr. 1286/_ a Curții de Apel C. de admitere a recursului M. ui I. și de respingere în întregime a cererii.
Pe cale de consecință, nu se poate susține în mod valabil că ar exista și o altă soluție irevocabilă, contrară celei expuse mai sus, de natură a genera o altă interpretare decât cea intrată în puterea de lucru judecat.
Văzând dispozițiile art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că pârâtul nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C.
M. R. P. P. S.R.L.,
cu sediul în C. -N., Calea D. nr.14-16, et.1, jud.
, în contradictoriu cu pârâtul M. I. prin P. , cu sediul în I., str. Ș. cel M. și Sfânt nr.11-15, jud. I., având ca obiect anulare acte administrative fiscale.
Ia act că pârâtul nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
O. -R. L.
Red.AGC/Tehnored.MG 4 ex./_