Sentința civilă nr. 432/2013. Contestație act administrativ fiscal
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTI NȚA CI VI LĂ NR.432
Ședința publică de la 10 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: C. I.
GREFIER M. N.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC R. I. SRL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Se constată că la data de_, s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea reclamantei.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi pentru a da posibilitate părților de a formula concluzii scrise, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr.de mai sus, reclamanta SC R. I. SRL, a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE S.C. R. I. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 25 din data de_ a M. ui F. P., Direcția Generală de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului ca nelegală, admiterea contestației formulate de către reclamantă împotriva dispoziției obligatorii nr. 7254/_ a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția Generală a F. P. Maramureș ca nelegală și, pe cale de consecință, anularea dispoziției obligatorii nr. 7254/_ a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția Generală a F. P. Maramureș.
În dezvoltarea motivelor acțiunii, reclamanta arată că, prin raportul de inspecție economico-fîscală din data de_ întocmit de către Agenția Națională de inspecție fiscală, Direcția Generală a F. P. Maramureș s-a stabilit că subscrisa am avea de achitat suplimentar redevență minieră în cuantum de
11.348 lei, la care se adaugă majorări de întârziere și penalități de întârziere.
Totodată, s-a stabilit suplimentar față de ce a achitat taxă de exploatare a resurselor miniere în sumă de 8.050 lei la care de asemenea i s-au calculat majorări de întârziere și penalități de întârziere.
Urmare a acestui raport de inspecție s-a întocmit dispoziția obligatorie cu nr. 7254/_ prin care i se impută sumele de bani mai sus arătate.
Împotriva dispoziției obligatorii a înțeles a formula plângere însă prin decizia nr. 25/_ ne-a fost respinsă această plângere.
Dispoziția obligatorie și decizia privind soluționarea plângerii noastre sunt nelegale pentru cele ce urmează.
Astfel, prin Ordinul nr. 72 din_ al Agenției Naționale pentru resurse minerale s-a aprobat transferul drepturilor și obligațiilor asumate potrivit licenței de concesiune pentru exploatare nr. 3131/2002 din perimetrul "Sfântul I. " încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A. către subscrisa, respectiv S.C. R. I. S.R.L.
Față de acest ordin, reclamanta arată că a preluat toate drepturile și obligațiile pe care S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A. le deținea în baza licenței de concesiune pentru exploatare 3131/2002.
Față de cele de mai sus, la data de_ s-a semnat din nou licența de concesiune între toate cele 3 părți prin care S.C. R. I. S.R.L. devine titulară a concesiunii nr. 3131/2002.
Ceea ce este important de reținut și de analizat în prezenta cauză este actul normativ care este aplicabil în cauza de față, respectiv Legea minelor 61/1998 sau noua Lege a minelor nr. 85/2003.
Precizează că cele trei părți semnatare, la momentul 2005 cunoșteau faptul că Legea 61/1998 fusese abrogată și că la acel moment exista un alt act normativ respectiv Legea 85/2003.
Însă, voința părților, a fost de a se concesiona drepturile și obligațiile din licența de concesiune nr. 3131/2002 către subscrisa, astfel cum acestea existau in favoarea/sarcina S.C. Lafarge Agregate Betoane S.A.
De aceea, în tot cuprinsul licenței resemnate la data de_ se face referire la Legea minelor nr. 61/1998.
În cuprinsul art. XI din licența de exploatare se stabilește modul de calcul al redeveței și actul normativ care este aplicabil.
Astfel, în tot cuprinsul acestui articol se face referire la prevederile din Legea 61/1998.
Ori, în această situație, consideră că este nelegală modalitatea de calcul stabilită de către pârâtă prin raportare la noua lege a minelor.
Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinarea depusă la dosar solicită respingerea acțiunii reclamantei și menținerea în totalitate, ca fiind temeinice și legale, a actelor administrative atacate.
Analizând cererea formulată prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Pârâta a invocat pe cale de excepție tardivitatea formulării acțiunii. Excepția a fost soluționată în ședința publică din_ în sensul respingerii acesteia, constatând că la data de 0_ a fost emisă dispoziția obligatorie nr.7254 din_ . Această dispoziție a fost atacată de către reclamantă în cadrul procedurii prealabile, înc are s-a emis Decizia nr.25 din_ . Acesta este momentul de la care s-a născut dreptul reclamantei de a se adresa instanței de judecată și față de această dată, reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată în termenul de 6 luni prevăzut de art.11 din Legea contenciosului administrativ, motiv pentru care excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin raportul de inspecție fiscală întocmit la data de 0_ de către ANAF
- Direcția Generală a F. P. Maramureș s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația plății suplimentare a redevenței miniere în cuantum de 11348 lei la care se adaugă majorări de întârziere și penalități de întârziere. Totodată, s-a stabilit suplimentar cu titlu de taxă de exploatare a resurselor miniere în sumă de 8050 lei la care se adaugă majorări de întârziere și penalități de întârziere.
Urmare acestui raport d einspecție fiscală s-a întocmit dispoziția obligatorie nr.7254 din_ prin care s-a imputat reclamantei sumele sus amintite.
Împotriva acesteia, reclamanta a formulat plângere prealabilă, iar prin decizia nr.25 din_ a fost respinsă această plângere.
Reclamanta contestă atât dispoziția obligatorie cât și decizia privind soluționarea plângerii sub aspectul nelegalității invocând Ordinul nr.72 din 22 iunie 2005 al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale prin care s-a aprobat transferul drepturilor și obligațiilor asumate potrivit licenței de concesiune pentru exploatare nr.3131/2002 din perimetrul "Sfântul Ion"; încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și SC LAFARGE AGREGATE BETOANE SA către reclamanta SC R. I. SRL. Potrivit acestui ordin reclamanta a preluat toate drepturile și obligațiile pe care antecesoarea sa le deținea în baza licenței de concesiune pentru exploatare nr.3131/2002 semnându-se la data de_ din nou licența de concesiune între cele trei părți prin care reclamanta devine titulară a concesiunii nr.3131/2002.
În opinia reclamantei se susține că important de analizat în prezenta cauză este actul normativ aplicabil în speță, respectiv legea minelor nr.61/1998 sau dimpotrivă, noua Lege a minelor nr.85/2003. Reclamanta susține astfel că în anul 2005 părțile semnatare ale licenței de exploatare cunoșteau faptul că Legea nr.61/1998 fusese abrogată și că la acel moment exista un alt act normativ, respectiv Legea nr.85/2003, însă voința părților a fost de a se concesiona drepturile și obligațiile din licența de concesiune nr.3131/2002 către reclamantă, astfel cum acestea existau în favoarea SC LAFARGE AGREGATE BETOANE SA. Acesta este motivul pentru care în tot cuprinsul licenței semnate la data de_ se face referire la Legea minelor nr.61/1998 ori în această situație este nelegală modalitatea de calcul stabilită pentru redevență de către pârâtă prin raportare la noua lege a minelor.
Curtea reține că pentru perioada verificată_ -_ au fost încălcate prev.art.45 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare, conform căruia societatea reclamantă avea obligația calculării redevenței miniere aferente cantităților de andezit industrial extras, respectiv prin aplicarea echivalentului în lei a 0,35 euro/unitatea de producție minieră.
Din analiza rapoartelor de producție întocmită de societate și facturilor de vânzare emise către alte societăți, organul de inspecție fiscală a constatat calcularea eronată a redevenței miniere datorate producției de resurse minerale exploatate. Pe de altă parte, reclamanta susține că redevența suplimentară a fost stabilită în mod eronat de către organul de inspecție fiscală deoarece nu s-a ținut seama de licența de exploatare nr.3131/2002 conform căreia societatea beneficiază de prevederile art.46 din Legea nr.61/1998 și este obligată la plata unei redevențe stabilită la cota de 2% din valoarea producției miniere realizată anual.
Față de susținerea reclamantei aceea că prin licența de exploatare s-a stabilit o cotă procentuală pentru redevența minieră de 2%, instanța apreciazăă că acest argument nu poate fi avut în vedere deoarece așa cum rezultă și din documentele depuse, licența de concesiune transferată către reclamantă și resemnată în anul 2005 este o licență activă dar care nu îndeplinește cerințele legale pentru a fi considerată licență în vigoare, respectiv nu a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului publicată în Monitorul Oficial al României, conform art.21 din Legea nr.85/2003. O dată cu abrogarea Legii nr.61/1998 prin intrarea în vigoare a Legii minelor nr.85/2003, s-a dispus că prevederile licențelor în vigoare rămân valabile pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate.
În concluzie, atâta timp cât licența de exploatare nr.3131/2002 a fost transferată și resemnată în anul 2005 de către ANRM și reclamanta SC R. I. SRL, dar fără îndeplinirea cerințelor legale prev.la art.21 din legea minelor,
aceasta nu poate fi asimilată licențelor în vigoare cărora le sunt opozabile prevederile art.60 din Legea nr.85/2003, așa încât în mod corect organul de inspecție a procedat la stabilirea redevenței miniere potrivit art.45 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, după cum rezultă din prevederile art.II ale Legii nr.262/2009, taxele și redevențele instituite de OUG nr.101/2007 se aplică de la data în vigoare a acestei legi tuturor permiselor, licențelor și acordurilor petroliere, după caz.
Astfel, organul fiscal reține în mod corect că în perioada verificată societatea a evidențiat, declarat și virat redevența minieră conform art.45 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2003, cu excepția trimestrului I 2011 și trimestrului 12012, rezultând o redevență suplimentară de 11.348 lei din care 6664 lei pentru trimestrul I 2011 și 4684 lei pentru trimestrul I 2012 la care se adaugă accesorii în sumă de 2151 lei. Modificarea cuantumului redevenței miniere s-a făcut ca urmare a necesității uniformizării cât mai urgente a taxelor și redevențelor cuvenite statului pentru concesionarea de activități miniere luând în considerare evoluția prețurilor de valorificare a produselor miniere așa cum se menționează în preambulul OUG nr.101/2007 și nu poate fi considerată o modificare a licenței ci doar o actualizare a cotei redevenței, celelalte clauze cuprinse în licența activă rămânând neschimbate.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea constată că actul administrativ atacat este legal, așa încât acțiunea formulată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată în considerarea dispoz.art.30 din Legea nr.554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Respinge excepția tardivității formulării cererii.
Respinge acțiunea in contencios administrativ formulată de reclamanta SC
R. I. SRL B. M. cu sediul în str.F. nr.61-63, jud.Maramureș, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B. cu sediul în B., str.A. nr.17, sector 5, având ca obiect anulare acte administrative
- Decizie nr. 25/_ a M. ui F. P. B., a dispoziției obligatorii nr. 7254/_ a ANAF - Direcția Generală a F. P. Maramureș, ca nefondată.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. I. M. N.
red.C.I./A.C.
4 ex. - _