Sentința civilă nr. 435/2013. Excepție nelegalitate act administrativ
| Comentarii |
|
ROMA. A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
SENTINȚA CIVILĂ NR. 435
Ședința publică de la 10 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: C. I.
GREFIER M. N.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul L. O. I., în contradictoriu cu pârâții A. N. DE A.
având ca obiect excepția nelegalitate act administrativ.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, pentru a da posibilitate părților de a formula concluzii scrise, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată la data de 11 aprilie 2013, reclamantul a formulat excepția de nelegalitate împotriva următoarelor acte administrative:
Protocolul privind furnizarea datelor referitoare la asigurați nr. P5282/_ și 95896/_ încheiat între C. N. de A. de S. și
A. N. de A. F.
Actul adițional nr. 1 la Protocolul încheiat între CNAS și ANAF înregistrat sub nr. 181797/_ și 801320/_
Ordinul nr. 617 din 13 august 2007 a Casei Naționale de S. pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F. ui național unic de asigurări sociale de sănătate; prin care solicit următoarele: să se constatate că soluționarea prezentei cauze depinde de legalitatea actelor administrative contestate; să se sesize prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă să soluționeze pe fond excepția de nelegalitate invocată și dispunerea suspendarii prezentei cauze până la soluționarea definitivă și irevocabilă a excepției de nelegalitate invocată.
Reclamantul consideră că sunt îndeplinite toate condițiile cerute de art. 4 din Legea nr. 554/2004 pentru sesizarea instanței de contencios administrativ cu soluționarea prezentei excepții de nelegalitate invocate.
În fapt, astfel cum reiese din cuprinsul actelor administrativ-fiscale emise de pârâta CAS C., ce fac obiectul prezentului dosar, Deciziile de impunere contestate de către subsemnatul au fost emise din oficiu, exclusiv în temeiul art. 35 din Ordinul nr. 617/2007 și a informațiilor fiscale comunicate de ANAF, în baza Protocolului încheiat între CNAS și ANAF.
În aceste condiții, având în vedere că obligația de plată a contribuției datorată de subsemnatul la FNUASS și care face obiectul deciziilor de impunere contestate, a fost stabilită în baza unor informații obținute de către pârâta CAS
în temeiul unor acte administrative a căror legalitate o contest, consider că soluționarea prezentului dosar depinde de soluția asupra excepției invocate.
Pentru aceste motive solicit instanței de judecată să constate că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 4 din legea nr. 554/2004 și să sesizeze instanța de contencios administativ competentă pentru soluționarea excepției de nelegalitatre invocată de către reclamant.
Solicită instanței de contencios administrativ competente admiterea excepției de nelegalitate ivocate, astfel cum aceasta a fost formulată și pe cale de consecință sa constate nelegalitatea actelor administrative atacate, pentru următoarele.
În dezvoltarea motivelor excepției de nelegalitate, reclamantul cu privire la Protocolul privind furnizarea datelor referitoare la asigurați și Actul adițional nr. 1 la Protocol încheiat între CNAS și ANAF, aprecieză că aceste acte, emise în aplicarea unui act administrativ cu caracter normativ - Ordinul nr. 617/2007, pot fi cenzurate de către instanța de judecată sub aspect de nelegalitate pe cale reglementată de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 raportat la caracterul acestor acte și la faptul că legea nu reglementează o altă procedură de contestare a lor.
Conform preambulului Protocolului, acordul dintre ANAF și CNAS a fost încheiat în virtutea relațiilor de colaborare dintre cele două instituții, desfășurată în baza prevederilor art. 4 din HG nr. 495/2007 și potrivit dispozițiilor art. 315 din Legea nr. 95/2006.
Conform dispozițiilor art. 4 (1) din Protocol:
" După intrarea în vigoare a prezentului Protocol, ANAF prin intermediul structurilor de profil subordonate, va furniza în format electroic baza de date inițială cu privire la:
Veniturile persoanelor care fac parte din categorii/e prevăzute la art. 1 alin. 1 din prezentul Protocol (persoanele care realizează venituri din profesii libere s.n.), iar trimestrial actualizarea acestei baze de date, Casei Naționale de
de S., pe mediu compatibil cu prelucrarea automată, conform anexei nr. 1 la prezentul Protocol,,.
Art. 4 a fost modificat prin art. II din Actul Adițional nr. I la Protocol în sensul că prevede furnizarea către CNAS la nivel central, a bazei de date în format electronic cu privire la veniturile persoanelor care fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin.l (persoane care realizează venituri din profesii libere s.n.) începând cu anul fiscal 2004.
Apreciează totodată că, aceste texte de lege indicate sunt nelegale, având în vedere că încalcă următoarele prevederi legale naționale și comunitare:
Dispozițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, dispoziție legală prin care au fost transpuse în legislația națională dispozițiile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Art. 4. Din Legea nr. 677/2001 prevede că
Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie sa fie:
a) prelucrate cu buna-credinta si in conformitate cu dispozițiile legale in vigoare;
b)colectate in scopuri determinate, explicite si legitime;
adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate;
exacte si, daca este cazul, actualizate;
stocate intr-o forma care sa permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesara realizării scopurilor in care datele sunt colectate si in care vor fi ulterior prelucrate;
Operatorii au obligația sa respecte prevederile alin. (1) si sa asigure îndeplinirea acestor prevederi de către persoanele împuternicite.
Art. 4 reprezintă transpunerea în legislația națională a prevederilor art. 6 din Directiva 95/46/CE.
Potrivit art. 5 din Legea 677/2001 ,, Orice prelucrare de date cu caracter personal...poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare,,.
Nu este necesar consimțământul persoanei vizate când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului sau când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este investit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele.
Potrivit art. 12 din Legea 677/2001 în cazul în care datele nu sunt obținute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenționează dezvăluirea acestora către terți, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate informații cu privire la identitatea operatorului terț și scopui în care datele vor fi prelucrate, împreună cu informații legate de datele ce se vor furniza.
Dispozițiile legale amintite sunt obligatorii pentru toți operatorii de date cu caracter personal, inclusiv pentru instituțiile publice care prelucrează date personale în scop economico-financiar și administrativ.
Art. 4 din Protocol încalcă toate aceste norme legale privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor, atât în ceea ce privește încălcarea scopului pentru care datele au fost prelucrate, modul în care aceste date au fost colectate, perioada pentru care datele au fost păstrate, consimțământul persoanei vizate și informarea persoanei vizate cu privire la furnizarea acestor date.
Datele personale furnizate de ANAF către CNAS, în baza protocolului, privesc veniturile realizate de persoanele vizate prin Protocol.
Operatorul autorizat să colecteze aceste date și să le prelucreze este A.
de A. F. .
Datele personale au fost colectate de către operator în scopuri economico- financiare, respectiv pentru determinarea și stabilirea obligațiilor fiscale ale persoanelor vizate către administrația fiscală.
Scopul determinat, prevăzut de art. 4 din Lege a fost încălcat prin Protocolul încheiat între ANAF și CNAS, deoarece în temeiul acestui act, datele personale prelucrate de către ANAF au fost furnizate și folosite de către un alt operator de date, CNAS, pentru un alt scop decât cel pentru care au fost colectate, respectiv determinarea obligațiilor de plată a persoanelor vizate la FNUASS.
Totodată, Protocolul încheiat este nelegal și datorită faptului că permite prelucrarea unor date personale, fără consimțământul expres și neechivoc al persoanei vizate, fiind încălcate dispozițiile art. 5 din Legea 677/2001.
Persoanele vizate prin Protocol și-au dat acordul expres cu privire la prelucrarea veniturilor realizate, doar în fața Autorității Fiscale și doar pentru determinarea obligațiilor fiscale către ANAF.
Cu toate acestea, prevederile Protocolului permit ca aceste date să fie utilizate și de către operatorul terț, CNAS, fără consimțământul prealabil al persoanei vizate și fără informarea acesteia.
Scopul pentru care aceste informații au fost furnizate nu se încadrează în nici una din excepțiile prevăzute de lege.
Stabilirea de către CNAS a contribuțiilor datorate către FNUASS, în temeiul informațiilor furnizate de către ANAF, nu constituie nici o obligație legală și nici îndeplinirea unei nasuri de interes public.
Dispozițiile legii 95/2006 și Codul de procedură fiscală stabilesc în mod clar care sunt modalitățile prin care CNAS are dreptul de a determina și de a colecta obligațiile de plată ale contribuabililor către FNUASS, dispoziții legale care până la data încheierii Protocolului sunt suficiente pentru îndeplinirea scopului vizat.
În plus, prin Protocolul încheiat se încalcă și obligația operatorului de informare a persoanei vizate, atunci când se intenționează dezvăluirea datelor colectate către terți.
Potocolul nu prevede nici o obligație a Agenției Naționale de a informa contribuabilii, anterior furnizării datelor personale către ANAS, cu privire la dezvăluirea acestor date, deși are această obligație legală.
Potrivit preambulului Protocolului, datele sunt furnizate în baza relației de colaborare dintre ANAF și CNAS fără o altă obligație suplimentară.
Persoanele vizate au fost informate de prelucrarea datelor de către un terț operator, respectiv de către CNAS, prin Decizile de impunere comunicate și doar ulterior dezvăluirii datelor de către ANAF.
Mai mult decât atât, prin art. II din Actul Adițional la Protocol a fost încălcată și perioada pentru care aceste date au fost prelucrate de către operatorul de date ANAF.
Art. 4 din Legea 677/2001 permite operatorului să prelucreze datele personale strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt colectate.
Potrivit Protocolului încheiat, A. N. are dreptul de a furniza datele personale colectate, începând cu anul fiscal 2004, perioadă care fără echivoc încalcă durata necesară realizării scopului pentru care datele personale au fost colectate.
Art. 16 din Tratatul privind funcționarea UE (fost art. 286 TCE).
Potrivit art. 16 al. 1 "orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc,, protecție care, pentru motivele arătate mai sus, nu este asigurată și a fost încălcată prin Protocolul încheiat între ANAF și CNAS.
Art. 124 din Tratatul privind funcționarea UE (fost art. 102 din TCE).
Potrivit dispozițiilor legale amintite, se interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul preferențial la instituțiile financiare al instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, al autorităților administrației publice centrale, al autorităților regionale sau locale, al celorlalte autorități publice sau a altor organe sau întreprinderi publice din statele membre.
Prin Protocolul încheiat se permite Casei Naționale de A. de S. accesul deplin la datele obținute de către ANAF, accesul fiind unul preferențial.
Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Art. 8 reglementază, de asemenea, protecția datelor cu caracter personal. Potrivit acestor dispoziții legale, orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.
Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate și pe baza consimțământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege, scopuri care nu sunt respectate prin Protocolul încheiat.
Art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Art. 8 consacră dreptul persoanei la respectarea vieții private și de familie.
Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului și a corespondenței sale.
Nu este admisă ingerența unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât dacă aceasta este prevăzută de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moraleL a drepturilor și a libertăților altora.
Încălcarea pe care Protocolul o aduce vieții private a persoanei fizice nu reprezintă nici o măsură necesară siguranței publice și nici nu este prevăzută printr-o lege.
Art. 315 din Legea 95/2006.
Potrivit art. 315 din Lege datele necesare pentru stabilirea calității de asigurat vor fi transmise în mod gratuit caselor de asigurări de sănătate de către autoritățile, instituțiile publice și alte instituții pe bază de protocol.
Însă, Protocolul încheiat între CNAS și ANAF depășește limitele prevăzute de art. 315, deoarece permite Agenției Naționale să furnizeze date nu cu privire la calitatea de asigurat, ci cu privire la veniturile realizate de către contribuabili. Protocolul permite Agenției Naționale furnizarea datelor privind veniturile realizate de către persoanele vizate, date care însă exced informațiile necesare
stabilirii calității de asigurat.
În condițiile art. 315, Protocolul încheiat între ANAF și CNAS putea avea ca obiect, exclusiv furnizarea informațiilor necesare stabilirii calității de asigurat, respectiv date vizând calitatea de cetățean român cu domiciliul în țară, cetățean român sau apatrid, sau date necesare identificării persoanelor care au calitatea de asigurat.
Textul art. 315 din Legea 95/2006 republicată nu prevede posibilitatea din partea autorităților, a instituțiilor publice ori a altor instituții de a furniza date având ca obiect veniturile realizate de persoanele asigurate, în acest sens existând clar obligația reglementată de lege în sarcina acestor persoane de a declara către casa de asigurare aleasă aceste venituri obținute și dreptul corelativ al caselor în caz de nerespectare a acestei obligații de către asigurat de a aplica sancțiuni contravenționale, ori de a proceda la efectuarea controlului în vederea identificării acestor venituri.
Pentru toate aceste motive, consideră că Protocolul încheiat între CNAS și ANAF, împreună cu ACTUL Adițional la Protocol, încalcă dispozițiile legale naționale și internaționale în materia protecției la viața personală și a datelor cu caracter personal ale persoanei fizice.
În ceea ce privește Ordinul nr. 617 din 13 august 2007 a Casei Naționale de S. pentru aprobarea Normelor Metodologice, și acest din urmă act administrativ poate fi cenzurat de către instanța de judecată sub aspect de nelegalitate având în vedere următoarele:
În fapt, în baza Ordinului CNAS nr. 617/_ au fost aprobate Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la FNUASS.
Potrivit dispozițiilor art. 35 din aceste norme " în conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din Codul de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.,,
În aplicarea acestui text legal a fost încheiat Protocolul privind furnizarea datelor, dintre CNAS și ANAF, modificat prin Actul Adițional nr. 1 la Protocol.
Conform celor menționate în formula introductivă a acestui Ordin în conformitate cu art. 40 alin. 4 din Legea nr. 24/2000 republicată, acest act normativ a fost adoptat în temeiul disnozitiilor art, 211 a!in; 3 art 213 a!in= 3 ^i 4 art 216, art. 256-260, art. 261 alin. 2 și 4, art. 281 al. 2 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare și ale art. 7, art. 17 alin. 5 și ale art. 18 pct. 36 din Statutul Casei Naționale de
A. de S., aprobat prin HG 972/2006.
Analizând strict textele de lege invocate ca suport legislativ al emiterii Ordinului nr. 617/2007, prin raportare la prevederile art. 35 din aceste norme, rezultă că textul art. 35 nu a fost adoptat în baza acestora, fiind pe cale de consecință nelegal.
Apreciează că dispozițiile art. 35 din Ordin încală următoarele prevederi legale.
Dispozițiile Legii nr. 95/2006 avute în vedere la emiterea Ordinului.
Potrivit art. 211 alin.3 din Legea 95/2006 documentele justificative privind dobândirea calității de asigurat se stabilesc prin ordin al președintelui CNAS, care potrivit art. 212 suntadeverința, carnet de asigurat sau card electronic de asigurat.
Potrivit art. 257 din lege, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 alin. 1.
Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote aplicată bazei de impunere.
Pentru persoanele care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit, obligația virării contribuției de asigurări sociale revine asiguraților.
Potrivit art. 258 alin. 1 pct. 4 din Lege "persoanele care nu sunt salariate dar au obligația să își asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei legi, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii și achitării contribuției datorate la FNUASS,,.
Potrivit art. 216 din Lege ,,în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., denumită în continuare ANAF, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,,.
Rezultă astfel că, CNAS are dreptul de a aproba norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului de
către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF.
În cazul neachitării la termen a contribuțiilor datorate fondului, aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor și a majorărilor de întârziere se realizează potrivit procodurilor instituite de legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare și OG nr. 92/2003 republicată cu modificările și completările ulterioare și normele aprobate prin ordin al președintelui CNAS cu avizul consiliului de administrație.
Persoanele prevăzute la art. 257 și 258 din Lege au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale ANAF sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor către fond.
Art. 35 din Ordin atribuie Caselor de A. de S. competențe în stabilirea obligațiilor de plată către Fond prin emiterea de acte administrative fiscale, ce se constituie în titluri de creanță - Decizii.
Nici o dispoziție din Legea nr. 95/2006 avute în vedere ca suport legal la emiterea Ordinului nr. 617/2007 nu prevede abilitatea Caselor de S. în a emite titluri de creanță.
Aceste prevederi se referă strict la aplicarea măsurilor de excecutare silită și urmărirea contribuțiilor datorate la fond.
Între prevederile legale enumerate ca fundament legislativ la emiterea Ordinului nr. 617/2007 și implicit al Normelor aprobate prin Ordin, nu se regăsesc prevederi ale OG nr. 92/2003, sens în care trimiterea făcută în art. 35 din Norme la prevederile dispozițiilor art. 81 din Codul de procedură fiscală este evident nelegală.
Conform dispozițiilor art. 215 din Legea 95/2006 republicată: "obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei fizice sau juridice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz".
Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin față de fond și dovada plății contribuțiilor.,,
Prevederile art. 215 se aplică și persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate potrivit legii să desfășoare activități independente. Art. 215 este invocat în cuprinsul dispozițiilor art. 35 din Norme, ca suport al competenței date de Președintele CNAS Caselor de S. în a emite
titluri de creanță.
Simpla lectură a textului mai sus citat conduce la concluzia, lipsită de echivoc, că Legea nr. 95/2006 prevede următoarele categorii de obligații a asiguraților: de a depune lunar declarații nominale privind oblihgațiile față de fond și de a face dovada plății contribuțiilor.
În nici un text al său, Legea nr. 95/2006 nu prevede că în situația nedepunerii acestor declarații casele de sănătate au competența de a stabili în mod unilateral obligațiile față de fond prin emitere de decizii.
Singura prevedere care se referă la procedura stabilirii obligațiilor către FNUASS este cea din art. 261 care prevede obligația de a depune la dispoziția organelor de control ale ANAF sau ale caselor de asigurări, după caz, documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor către fond.
Din interpretarea acestor texte rezultă că prin Ordin putea fi eventual reglementată competența Caselor de S. de a emite decizii de impunere -
respectiv de stabilire a obligațiilor către Fond urmând procedura instituită de dispozițiile art. 100 și urm. din Codul de procedură fiscală, în forma aflată în vigoare la data emiterii Ordinului, ca urmare a efectuării controlului cu respectarea etapelor impuse de textele la care am făcut referire și care reglementează inspecția fiscală, aceasta fiind singura posibilitate conferită caselor prin lege pentru a proceda la stabilirea obligațiilor către Fond.
Toate celelalte prevederi ale Legii nr. 95/2006, avute în vedere la emiterea Ordinului conferă Caselor de A. de S. exclusiv atribuții în aplicarea măsurilor de executare silită.
Dispozițiile Statutului Casei Naționale de A. de S. aprobat prin HG 972/2006, avute în vedere ia emiterea Ordinului nr. 617/2007.
Prerogativele oferite Caselor de A. de S. încalcă și dispozițiile din Statutul CNAS, la care Ordinul face referire.
Potrivit art. 7 din Statutul CNAS: "CNAS elaborează norme privind aplicarea măsurilor de executare silită și de urmărire a contribuțiilor datorate la Fond pentru persoanele fizice, potrivit limitei de competență stabilite de lege...,^
In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele CNAS emite Ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României Partea I."
Potrivit art. 18 pct. 36 din Statut "Atribuțiile principale ale președintelui CNAS sunt: ...aprobă Normele privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate F. ui de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea fondurilor se face deANAF.,,
Rezultă astfel că, potrivit dispozițiilor legale amintite, Președintele CNAS este abilitat să emită norme potrivit limitei de competență stabilite prin lege, aceste norme vizând aplicarea măsurilor de executare silită și de urmărire a contribuțiilor datorate la Fond.
În concluzie, față de motivele arătate rezultă fără îndoială faptul că art. 35 din Normele metodologice contestate a fost emis de către Președintele CNAS prin exces de putere, cu depășirea competențelor acordate prin lege.
Apreciează că argumentele mai sus expuse, prin raportare strictă la textele de lege indicate, conduc la concluzia certă că art. 35 din Normele aprobate prin Ordinul nr. 617/2007 a fost adoptat cu încălcarea gravă a legii și a principiilor de drept public.
Pentru toate aceste motive, având în vedere dispozițiile legale invocate precum și starea de fapt concretă a cauzei, consider că sunt îndeplinite toate condițiile impuse de lege pentru ca instanța de fond să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă cu soluționarea prezentei excepții.
Solicită admiterea excepției astfel cum aceasta a fost formulată și pe cale de consecință contatarea nelegalității actelor administrative atacate.
Prin întâmpinare C. N. de A. de S. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui CNAS, iar pe fond respingerea excepției ca neîntemeiată.
La rândul său, ANAF prin întâmpinare a solicitat respingerea excepției de nelegalitate.
Analizând excepțiile formulate în cadrul excepției de nelegalitate și având în vedere prevederile art.4 alin.1
din Legea contenciosului administrativ, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a formulat acțiune în contradictoriu cu Președintele CNAS în calitate de emitent al actului administrativ, motiv față de care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia în cauza dedusă judecății.
Această excepție este întemeiată și decurge din faptul că Președintele CNAS este reprezentantul legal al instituției emitente al actului administrativ a cărui nelegalitate se invocă și are atribuțiile stabilite în mod expres de art.281 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art.280 din actul normativ mai sus invocat, Președintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea și gestionarea fondului și reprezintă CNAS în relațiile cu terții și pe asigurați în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate și îi sunt aplicabile prevederile Legii responsabilității ministeriale.
Prin urmare, nu există identitate între persoana pârâtului și persoana care este titulară a drepturilor și obligațiilor în raportul juridic dedus judecății.
Calitatea procesuală pasivă și implicit calitatea de emitent a actului administrativ contestat în prezenta cauză o are C. N. de A. de S. în conformitate cu art.266 din Legea nr.95/2006 cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia CNAS este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, care are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.
Pe de altă parte, potrivit art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004 prin act administrativ se înțelege actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii.
În cauza dedusă judecății, calitatea de emitent a actului normativ contestat o are CNAS și prin urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui CNAS este întemeiată, urmând a fi admisă.
Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de reclamant, respectiv nelegalitatea: art. 30, art. 31 și art. 35 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobată prin Legea nr. 609/2003, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004 activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea și soluționarea contestațiilor pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și alte contribuții datorate de persoanele juridice și persoanele fizice care au calitatea de angajator sau entitățile asimilate angajatorului, sunt în competenta M. ui Finanțelor
P. e și a unităților sale subordonate, care au și calitatea de creditor bugetar. Începând cu aceeași dată, potrivit prevederilor art. 38 alin. (1) din O. G.
nr. 86/2003, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajat, asigurate pe baza de declarație sau contract de asigurare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, activitatea de colectare a contribuțiilor a rămas în sarcina CNAS prin casele de asigurări de sănătate.
Colectarea creanțelor fiscale, este reglementată de prevederile Titlului VIII- Colectarea creanțelor fiscale, al Codului de procedură fiscală, care prin
prevederile art. 110 alin. (2) arată că acestea se realizează în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu.
Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii. Aceste titluri pot fi: decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; declarația fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligațiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii, etc.
Articolul 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, prevede că asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanțare a ocrotirii sănătății populației care asigură accesul Ia un pachet de servicii de bază pentru asigurați, având ca și obiective: protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu în condițiile utilizării eficiente a F. ui național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), având la bază unele principii, dintre care și cel al solidarității si al subsidiarității în colectarea și utilizarea fondului si participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea acestuia.
În conformitate cu art. 209 alin. (2) și (3) din actul normativ mai sus invocat, constituirea fondului se face din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, suportată de asigurați, de persoanele fizice si juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse - donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei Naționale de A. de S. si al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.
Gestionarea fondului se face, în condițiile legii, prin C. N. de A. de S., prin casele de asigurări sociale de sănătate județene și a municipiului
B., prin C. A. lor de S. a Apărării, Ordinii P. e, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
In conformitate cu art. 215 și 216 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.
De asemenea, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații, precum și persoanele care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente sunt obligate să depună la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce ie revin fată de fond și dovada plății contribuțiilor.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere în condițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, art. 216 din Legea nr. 95/2006 face trimitere directă la dispozițiile
O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, la stabilirea măsurilor ce
se impun pentru ca CNAS, prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate să procedeze la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a majorărilor de întârziere în cazul neachitării la termen a contribuțiilor datorate fondului de către persoane fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF.
Conform dispozițiilor art. 141 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de procedură fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii constituie titlu executoriu.
Potrivit art. 261 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, CNAS aprobă norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului de către persoanele fizice* altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF.
Astfel, Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007 a fost emis de C. N. de A. de S. (CNAS) pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fară plata contribuției, precum si pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 211 alin. (3), art. 213 alin. (3) și (4), art. 216, art. 256-
260, art. 261 alin. (2) și (4) și ale art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7, ale art. 17 alin. (5) și ale art. 18 pct. 36 din Statutul Casei Naționale de
A. de S., aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 972/2006.
In acest context, se poate observa că, CNAS a respectat prevederile art.
139 alin. (1) din Constituție, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare la elaborarea normelor aprobate prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul consiliului de administrație, prin Hotărârea Consiliului de administrație nr. 21/2006 (anexată la prezenta întâmpinare, având în vedere dispozițiile art. 77 și nu art. 75-76 invocate de reclamantă clin Legea nr. 24 /2000 privind normele de tehnică legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Art. 77 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că " Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului în formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art.
42 alin. (4) ", astfel cum în mod temeinic și legal CNAS a emis Ordinului Președintelui nr. 617/200, respectiv a dispozițiilor art. 30, 31 și 35, raportat la dispozițiile art. 216 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare.
În contextul celor menționate, dispozițiile art. 30, 31 și 35 din Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse analizei din punct de vedere al legalității, nu trebuie interpretate individual, ci trebuie avute în vedere și competențele atribuite CNAS și caselor de asigurări de sănătate în aplicarea măsurilor de executare silită, competențe ce se încadrează în dispozițiile cuprinse în O.G. nr. 92/2003 și care raportat la
dispozițiile legale în baza cărora au fost emise, respectiv cele ale Legii nr. 95/2006 și Legii nr. 24/2000 nu pot fi considerate că adaugă la lege sau că nu se respectă legea.
De altfel pe rolul Curții de Apel C., Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal s-a aflat dosarul nr._ având ca obiect excepția de nelegalitate invocată din oficiu de Tribunalul Maramureș, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, în contradictoriu cu instituția a art. 35 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fară plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate.
Prin Sentința civilă nr. 269/_ pronunțată de Curtea de Apel C., Secția contencios administrativ și fiscal, instanța de fond a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și a dispus admiterea sesizării din oficiu a Tribunalului Maramureș - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal privind excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 35 din Ordinul Președintelui CNAS nr. 617/2007 și a constatat nelegalitatea prevederilor art. 35 din actul normativ mai sus menționat.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate, CNAS și CAS Maramureș au formulat recurs, soluționat în mod irevocabil de înalta Curte de C. si Justiție, Secția contencios administrativ si fiscal, prin pronunțarea Deciziei nr. 3878/_, în dosarul nr._ .
Prin Decizia I. mai sus menționată, instanța de recurs a admis recursurile declarate în această cauză de către CNAS și C. de A. de S. Maramureș, a modificat sentința atacată, în sensul că a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată.
Astfel, prin Decizia nr. 3878 din 27 septembrie 2010 pronunțată de ÎCCJ
-
SCAF în dosarul nr._ a statuat, în esență că: ........raportat la
prevederile art. 216 din Legea nr. 95/2006 potrivit cu care în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, că dispozițiile art. 35 din Normele metodologice nu au caracter nelegal întrucât nu adaugă la lege și nici nu contravin sensului și spiritului legii în aplicarea cărora au fost adoptate.
Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de reclamant, respectiv nelegalitatea dispozițiilor Protocolului nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat între CNAS și ANAF, precum și a Actului adițional nr. 1 (181797/_
/801320/_ ) la protocolul menționat, respectiv nelegalitatea:
Protocolului privind furnizarea datelor referitoare la asigurații din categoriile de persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură, precum și date privind plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele care au calitatea de angajat, către C. N. de A. de S. .
Obiectul acestui Protocol îl constituie furnizarea de date cu privire la :
persoanele care fac parte din următoarele categorii: persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură care sunt impozitate conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, de către ANAF către CNAS, în scopul exercitării atribuțiilor legale ale acestora.
plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la F. național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), pentru persoanele fizice care au calitatea de angajat.
Aceste date vor fi transmise de către ANAF către CNAS, în scopul exercitării atribuțiilor legale ale acesteia, respectiv în vederea stabilirii calității de asigurat a persoanelor.
Astfel, ANAF, prin intermediul structurilor de profil subordonate, furnizează în suport electronic baza de date cu privire la veniturile persoanelor care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură și plata contribuțiilor la FNUASS de către angajatori, iar lunar actualizarea acestei baze de date.
În concluzie în cauza de față nu este vorba despre încălcarea dispozițiilor Legii nr. 95/2006, în sensul unei substituiri în obligațiile ANAF, prin intermediul structurilor de profil subordonate, de către CNAS, prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate.
Astfel, pentru obligațiile de plată față, de fond altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, baza de impunere pentru stabilirea contribuțiilor datorate de persoanele care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură si silvicultură se stabilește de ANAF, prin intermediul structurilor de profil subordonate fiind ulterior transmisă CNAS, potrivit Protocolului încheiat între CNAS și ANAF mai sus menționat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 din acest act normativ, nu există nicio derogare de la dispoziția legală potrivit căreia toți cetățenii români cu domiciliul în țară precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România au obligația achitării contribuției de asigurări sociale de sănătate, conform art. 211 alin. (1).
Astfel, art. 257 alin. (2) din actul normativ mai sus menționat stabilește obligativitatea achitării contribuției persoanei asigurate calculată asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente, veniturilor din agricultură și silvicultură ce se supun impozitului pe venit, indemnizațiilor de șomaj și veniturilor din pensii.
În acest context, se arată că persoanele care realizează venituri din activități independente au avut și au obligația legală (stabilită începând cu anul 1998 prin Legea nr. 145/1997, din anul 2003 prin OUG nr. 150/2002, și ulterior, din 2006, prin Legea nr. 95/2006) de a achita contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată asupra veniturilor realizate.
Totodată, potrivit actelor normative care stau la baza organizării sistemului de asigurări sociale de sănătate, toate persoanele care au obligația de a se asigura, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe
ultimii 5 ani. Față de toate aceste aspecte invocăm și prevederile art. 257 alin.
(8) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora termenul de prescripție al plătii contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabilește în același mod cu cel prevăzut pentru obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani.
Consecință a celor menționate, toți cetățenii români care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, iar în cazul în care înregistrează restanțe în cadrul acestei perioade sunt obligați la plata acestor restanțe.
În concluzie, ținând cont și de regula de drept potrivit căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa, persoanele care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, în caz contrar fiind obligați la plata contribuției conform art. 259, alin. (7) și alin. (8) din Legea nr. 95/2006, inclusiv a obligațiilor fiscale accesorii sau a majorărilor de întârziere.
Potrivit art. 79 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale de plată datorate, contribuabilii sunt obligați să conducă evidențe fiscale, potrivit actelor normative în vigoare,
Art. 315 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevede că datele necesare pentru stabilirea calității de asigurat vor fi transmise în mod gratuit caselor de asigurări de sănătate de către autoritățile, instituțiile publice și alte instituții, pe bază de protocol.
În concluzie în cauză nu este vorba despre încălcarea dispozițiilor art. 315 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare cum eronat susține reclamantul ci de respectarea și aplicarea acestor dispoziții de către CNAS și ANAF pentru stabilirea calității de asigurat a persoanelor care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activități independente, obligate să achite contribuția calculată asupra veniturilor care se supun impozitului pe venit, pentru a putea dobândi calitatea de asigurat și pentru respectarea și aplicarea prevederilor art. 211 alin. (1), art. 213, art. 215 alin. (1), art. 315 și art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95 /2006, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, dispozițiile legale cuprinse în Protocolul nr.P/5282/_ /95896/_ încheiat între CNAS și ANAF, precum și
a Actului adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ ) la protocolul menționat în baza art. 315 din Legea nr. 95/2006 trimite în mod explicit la datele necesare pentru stabilirea calității de asigurat care vor fi transmise în mod gratuit caselor de asigurări de sănătate de către autoritățile, instituțiile publice și alte instituții, respectiv ANAF pe bază de protocol, atunci când menționează atribuțiile execuționale ale Casei Naționale de A. de S. .
Împrejurarea că dispozițiile cuprinse în Protocolul nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat între CNAS și ANAF, precum și a
Actului adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ ) la protocolul menționat și posibilitatea transmiterii de către ANAF către organul competent CNAS, prin intermediul structurilor de profil subordonate, respectiv furnizarea în suport electronic a bazei de date cu privire la veniturile persoanelor care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură și plata contribuțiilor la FNUASS de către angajatori, iar lunar
actualizarea acestei baze de date, nu reprezintă o nelegală adăugare la textul legii sus-arătat care să contravină prevederilor cuprinse în Codul de procedură fiscală, în condițiile în care potrivit art. 141 din acest cod executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent, care în cazul dat este chiar C. N. de A. de S., prin casele de asigurări de sănătate.
Interpretarea sistematică a prevederilor cuprinse în textele examinate conduce așadar ia concluzia că prevederile Ordinului Președintelui CNAS nr. 617/2006, respectiv ale art. 35 și ale Protocolului nr. P 5282/_ /95896/_ încheiat între CNAS și ANAF, precum și ale Actului adițional nr. 1 (181797/_
/801320/_ ) la protocolul menționat nu depășesc cadrul legal stabilit prin Legea nr. 95/2006, în executarea căruia a fost esențialmente emis și nu contravin legii, în condițiile în care, strict cu privire la obligațiile de plată către
F. național unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul competențelor atribuite caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită sunt incluse și cele de emitere a titlurilor executorii, în condițiile și cu respectarea prevederilor cuprinse în O.G. nr. 92/2003.
O astfel de interpretare apare ca fiind și rațională în condițiile în care, gestionarea F. ui național unic de asigurări sociale de sănătate, ca fond special se constituie din contribuția pentru asigurări de sănătate datorată, care se realizează prin CNAS ca și prin casele de asigurări, cât și ANAF ceea ce demonstrează că aceste instituții CNAS și ANAF se află direct și nemijlocit în posesia datelor necesare referitoare Ia cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate pentru a putea emite de către casele de asigurări de sănătate, prealabil executării silite propriu-zise, titlul executoriu, cu respectarea prevederilor art. 141 din Codul de procedură fiscală.
Astfel, pentru obligațiile de plată față de fond altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de ANAF, baza de impunere pentru stabilirea contribuțiilor datorate de persoanele care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură si silvicultură se stabilește de ANAF, prin intermediul structurilor de profil subordonate fiind ulterior transmisă CNAS, prin Protocolul încheiat între CNAS si ANAF nr. P 5282/_ /95896/_, respectiv Actului adițional nr. 1 (181797/_ /801320/_ ).
Față de toate considerentele mai sus expuse în temeiul disp. art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 excepția de nelegalitate este neîntemeiate urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Președintele Casei Naționale de A. de S. B. cu sediul în C. C. nr.248, bl.S19, sector 3 și in consecință:
Respinge cererea formulată de reclamantul L. O. I. domiciliat în
C. -N., str.Scărișoara, nr.3, ap.28, jud.C. față de acesta.
Respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate formulată de reclamantul L. O. I. în contradictoriu cu pârâții CAS C. cu sediul în C.
-N., str.Constanței nr.5, C. N. de A. de S. cu sediul în B., calea C. nr.248, bl.S19, sector 3, F. Național U. de A. de S. cu
sediul în B., C. C. nr.248, bl.S19, sector 3; A. N. de A.
F. cu sediul în B., str.A. nr.17, sector 5 și Ministerul Sănătății cu sediul în B., Intr.C. P. nr.1-3, sector 1, privind următoarele acte administrative: Protocolul privind furnizarea datelor referitoare la asigurare nr. P582/_ și 95896/_ încheiat intre CNAS si ANAF, actul adițional nr. 1 la Protocolul încheiat de CNAS și ANAF și înregistrat sub nr. 181797/_ și 101320/_, Ordinul nr. 617/_ a CNAS pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv de asigurat fără plata contribuției precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F. ui Național unic de asigurări sociale de sănătate.
Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. I. M. N.
red.C.I./A.C.
8 ex. - _
