Sentința civilă nr. 446/2013. Contencios. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 446/2013
Ședința publică din data de 18 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. GREFIER D. C.
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta SC R. SRL în contradictoriu cu pârâții M. T. și S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect - pretenții (preț neachitat aferent anului 2012 pentru prestații servicii).
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta prin avocat Florin Bulieris, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 14 din dosar, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin serviciul registratură, la data de_ atât reclamanta cât și pârâtul
Român au depus la dosar note de ședință.
Curtea, raportat la dispozițiile art. 313 NCPC, coroborat cu dispozițiile art. 96 NCPC și art. 21 din Constituție, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În condițiile art. 237 al. 1 NCPC Curtea declară deschisă etapa cercetării judecătorești.
Instanța, în temeiul art. 237 al. 2 pct. 1 NCPC, coroborat cu art. 36 NCPC și art. 248 NCPC pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român, excepție invocată prin întâmpinare. Totodată Curtea invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T. și acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui român, susține reprezentantul reclamantei că, din felul în care a fost argumentată, lasă impresia că se vorbește despre calitatea de reprezentant a M. ui F. P. sau a M. ui T. . Prin înscrisul depus la data de_ din partea Direcției Generale R. ă a F. P., se insistă asupra calității procesuale pasive a S. ui Român. Apreciază că, raportat la modalitatea în care a fost argumentată, aspectele evocate reprezintă chestiuni care țin de fondul cauzei.
Cât privește excepția invocată, contractul care stă la baza prezentului litigiu, este semnat de către M. T. în numele S. ui Român ceea ce denotă că există două părți contractante, respectiv S. Român pe de o parte și SC R. SRL pe de altă parte. S. Român a fost reprezentat de M. T.
, în timp ce societatea reclamantă a fost reprezentată prin reprezentant legal. Apreciază că nu se pune problema ca S. Român să nu răspundă din punct de vedere contractual, întrucât este parte a contractului, iar în subsidiar răspunde pe temeiul art. 224 Cod civil.
Ca atare solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale. Mai mult prezentul litigiu nu poate exista în absența unei părți contractante.
În ce privește excepția lipsa calității procesuale pasive a M. ui T.
, susține reprezentantul reclamantei că raportat la documentele depuse la dosar, s-au avut în vedere obligațiile care îi revin M. ui T., așa cum rezultă explicit din textul contractului - art. 4 care vizează obligații specifice ale M. ui T. . A indicat și texte legale care punctual reglementează obligații și atribuții concrete ale M. ui T. în legătură cu executarea contractului.
În ipoteza în care contractul s-ar fi derulat corect, majoritatea obligațiilor care reveneau S. ui Român, în speță plățile, se executau de către M. T.
. Solicită a se observa că o parte din suma care este aprobată prin contract nu este achitată ,însă plata acesteia poate fi făcută în mod evident de către M.
. Felul în care apar aceste reglementări specifice, face ca agentul economic să aibă în față M. T., care uneori se manifestă în calitate de autoritate, cu obligații ce-i revin explicit din contract și din lege, iar alteori apare ca executant al obligațiilor statului.
Modalitatea în care s-ar clarifica cadrul procesual sub aspectul părților ar putea să spună ceva cu privire la nuanța și distincția pe care reclamanta a propus-o între prețul serviciilor și alocațiile bugetare. Contractul a fost semnat cu
T. în numele S. ui Român, însă există cel puțin o prevedere contractuală care se referă la obligații specifice ale M. ui T. .
În susținerea punctului de vedere apărătorul reclamantei evocă o speță similară ce face obiectul dosarul nr._, vizând plata de servicii prestate.
Față de evocarea eventualei invocări a excepției lipsei calități de reprezentat a S. ui Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentantul recurentei arată că dispozițiile art. 223 NCPC se referă la ipoteza în care S. Român stă în
judecată în nume propriu. În speță, susține apărătorul reclamantei, S. Român trebuie să stea în judecată în nume propriu, fiind parte din contract și trebuie să fie reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.
Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare cu privire la excepția lipsei calităților procesuale pasive.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la_ de reclamanta SC R. SRL
în contradictoriu cu pârâții M. T. și S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE s-a solicitat ca, după analizarea motivelor de drept și de fapt, să se pronunțe o hotărâre prin care să fie obligați cei doi pârâți în solidar:
la plata sumei de 6948088,5 lei, reprezentând preț neachitat aferent anului 2012 pentru prestațiile serviciilor ce fac obiect al Contractului de servicii publice intervenit la data de_ între SC R. SRL și M. T. și Infrastructurii, în numele S. ui, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 74 din 0_ ;
la plata daunelor moratorii constând în dobânda legală penalizatoare aferentă sumei solicitate prin petitul 1, în cuantum de 142626,17 Iei, de la data de_ și până la data înregistrării prezentei acțiuni, precum și în continuare până la data plății efective a tuturor obligațiilor restante;
la plata daunelor compensatorii constând în actualizarea sumei solicitate prin petitul 1 cu indicele de inflație, în cuantum de_ lei, de la data de_ și până la sfârșitul lunii martie 2013, precum și în continuare până la data plății efective a tuturor obligațiilor restante;
la plata cheltuielilor de judecată. În motivare s-au arătat următoarele:
La data de 02 februarie 2012 s-a aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 74/2012 Contractul de servicii publice pentru perioada 2012-2015 încheiat între
M. T. și Infrastructurii, în numele statului, și reclamantă (în continuare Contractul), în temeiul unei obligații de serviciu public de transport călători care îi revine din închirierea de o societate afiliată reclamantei, SC VIA TERRA SPEDITION SRL, a mai multor secții de circulație de la Compania Națională de Căi Ferate "CFR" SA.
Conținutul Contractului este reglementat de OUG nr. 12/_ privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății naționale a Căilor Ferate Române. în conformitate cu art. 38 alin. (3) din acest act normativ, Contractul trebuie să cuprindă prețul prestațiilor efectuate {care se adaugă veniturilor tarifare obținute de operatorul de transport feroviar) astfel încât să se prevadă o cotă de profit între 3% și 5% din costurile reale de transport.
În decursul anului 2012, reclamanta a avut costuri reale de 28842950 lei aferente transportului feroviar public de călători pentru volumul de tren-km contractat. Valoarea acestor costuri este dată în principal de taxa de acces pe infrastructură care însumează 8,5 lei/tren-km (aceste sume sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii feroviare), dar și de costurile cu carburantul, întreținere și reparații la metrialul rulant utilizat, salariile și contribuțiile pentru personal, etc.
Conform art. 4 alin. (1) din Contract, reclamanta era îndreptățită la o cotă de profit pentru transportul feroviar de călători reprezentând până la 5% din aceste costuri, în cifre absolute 1442147,5 lei.
În aceeași perioadă, reclamanta a realizat venituri din transportul de călători și alte activități aferente în valoare de 2408980 lei, cu precizarea ca prețul biletelor de călătorie este un preț reglementat (media este mică, de 3,7 lei per bilet), reclamanta neavând posibilitatea de a fixa un preț care să țină cont de costul real al activității și de un minim de profit.
Totodată a încasat de la M. T. și Infrastructurii suma de 20928029 lei cu titlu de preț în temeiul Contractului, sumă care însă nu acoperă diferența dintre costurile reale de transport (la care se calculează o cotă de profit de 5%) și veniturile realizate conform tarifelor stabilite de autoritățile de reglementare. De altfel, această sumă nu reprezintă nici măcar alocația bugetară pentru această activitate: conform Legii bugetului pe anul 2012 reclamantei i se alocaseră 21066000 lei aferent Contractului.
În conformitate cu prevederile art. 14 din Hotărârea nr. 2408/2004, reclamanta a transmis lunar M. ui T. cereri de subvenție a serviciilor de transport programate în luna respectivă, însoțite de dovada plății la zi a tuturor obligațiilor la bugetul de stat și de nota de fundamentare și justificare a subvențiilor.
De asemenea reclamanta a informat M. T. pe toată durata anului 2012 cu privire la neajunsurile subvenției, arătând că aceasta nu ne acoperă nici costurile, cu atât mai puțin marja de profit prevăzută în Contract {a se vedea în acest sens adresele cu nr. 72/_ și 98/_ ).
La data de_ a transmis către M. T. o primă convocare la conciliere directă în vederea rezolvării acestui diferend, fără succes însă, M. invocând prin adresa 7381/_ faptul că nu a atașat convocării și actele din care rezultă creanța (deși erau acte comune) și că nu a respectat termenul de 15 de zile prevăzut la art. 720 ind. 1 alin. (3).
Ulterior, M. i-a transmis o adresă, înregistrată sub nr. 8039/_, prin care o informează că nu îi va acorda compensația restantă (nici măcar cea prevăzută prin Legea bugetului), mai mult, îi solicită restituirea unei părți din
suma deja încasată de reclamantă. Pentru acest motiv a reconvocat M. T. la conciliere.
Reprezentanții M. ui T. nu s-au prezentat la ședința de conciliere programată pentru data de_, trimițându-i în schimb adresa nr. 7381/_, în care se recunoaște că reclamanta și-a îndeplinit obligația de serviciu public (a realizat pachetul minim social) și indicatorul călători/km.
Pârâții nu și-au îndeplinit obligația contractuală de plată a prețului pentru prestațiile efectuate de reclamantă în anul 2012. Conform Contractului, S. era obligat să aloce sume pentru plata acestui preț, în timp ce M. T. era obligat să facă demersuri pentru a obține aceste alocări.
În cursul anului 2012, reclamanta :
a avut costuri reale de 28842950 lei aferente transportului feroviar public de călători pentru volumul de tren-km contractat,
a realizat venituri din transportul de călători și alte activități aferente în valoare de 2408980 lei și
a încasat de la M. T. și Infrastructurii suma de 20928029 lei, în temeiul Contractului.
Suma încasată de la Minister nu acoperă diferența dintre costurile reale de transport (la care se adaugă o cotă de profit de 5%) și veniturile realizate conform tarifelor stabilite de autoritățile de reglementare.
Prețul restant este în cuantum de 6948088,5 lei.
Nu mai puțin important, această sumă nu este nici măcar întreaga alocație bugetară pentru această activitate.
Reclamanta a transmis lunar M. ui T. cereri de subvenție a serviciilor de transport programate în luna respectivă, însoțite de dovada plății la zi a tuturor obligațiilor la bugetul de stat și de nota de fundamentare și justificare a subvențiilor {avizate de Administrația F. P. ).
De asemenea, reclamanta a informat M. T. pe toată durata anului 2012 că nivelul sumelor alocate nu a acoperă nici măcar costurile prestării serviciului de transport feroviar de calatori.
Cu toate acestea, M. nu ne-a achitat prețul integral al serviciilor prestate. în aceste condiții, se poate afirma că S. a înțeles să ne "delege" abuziv protecția socială pe care ar trebui să o realizeze el însuși.
Precizează că pentru reclamantă este mai puțin important dacă sumele pentru achitarea prețului în temeiul Contractului au fost sau nu au fost alocate de către Ministerul Finanțelor Publice, ori dacă obligația de plată incumbă direct
M. ui T. care trebuia să facă demersuri pentru a fi alocată această sumă sau chiar pentru a obține finanțări din alte surse, ceea ce importă este faptul că a suferit un prejudiciu și acesta trebuie să îi fie reparat în totalitate, conform prestațiilor pe care le-a realizat în anul 2012.
De altfel, în temeiul art. 224 din Codul civil, S. acționează ca un garant general pentru executarea obligațiilor de către autoritățile, organele și instituțiile publice (cum este M. T. în speță). In consecința, fie că instanța va concluziona că neexecutarea obligație de plată a prețului restant incumbă S. ui in nume propriu fie M. ui T. ca si contractant, S. este egal răspunzător în fața reclamantei.
Prejudiciul cauzat reclamantei se cuantifică la nivelul prețului restant în sumă de 6948088,5 lei, actualizat cu rata inflației, plus dobânda legală
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare
prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului in contradictoriu cu S. Roman prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pe cale de excepție invocă lipsa calității procesuale pasive a S. ui Roman prin Ministerul Finanțelor Publice, atât prin raportare la Contractul de Servicii P. invocat de reclamanta, aprobat prin HG 74/_, cat si la prevederile art. 223 cod civil și inadmisibilitatea acțiunii, motivata de promovarea acestei acțiuni in contencios administrativ cu nesocotirea dispozițiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 adică, in lipsa procedurii prealabile in contradictoriu cu paratul de rândul 2, S. Roman prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pârâtul M. T. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
La termenul de judecată din_, Curtea,
în temeiul art. 237 al. 2 pct. 1 NCPC, coroborat cu art. 36 NCPC și art. 248 NCPC a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice,
excepție invocată prin întâmpinare respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T.
, invocată din oficiu.
Pentru a le admite, a avut în vedere următoarele:
Raportul juridic litigios dedus judecății derivă din încheierea contractului de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015 între M. T. ȘI INFRASTRUCTURII, în numele S. UI și SC R. SRL. Acest contract a fost aprobat prin HG 74/_, publicată în M.Of. nr. 94 bis din_ .
Reclamanta, semnatară a contractului, a înțeles să cheme în judecată pe pârâții S. ROMÂN prin MFP și M. T. în nume propriu, solicitând obligarea acestora la plata prețului neachitat, daune moratorii și compensatorii.
Așa cum rezultă din Contractul de Servicii P., aprobat prin HG 74 din_, acesta s-a încheiat între reclamanta SC Comercial SRL si M. T. si Infrastructurii, în numele statului.
Conform dispozițiilor art. 52 alin 1 din Constituția României ,, persoana vătămată într-un drept al său ori intr-un interes legitim, de o autoritate publică…. Este îndreptățită să obțină … repararea pagubei iar conform alin 2 al aceluiași articol ,, condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică,,
Potrivit art. 1 alin. 1 din L.554/2004, lege organică ,, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său …. de către o autoritate publică… se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru … repararea pagubei...,,
Este de necontestat faptul că, potrivit dispozițiilor art. 223 alin. 1, 2 Cod civil, S. este persoană juridică in raporturile civile in care se prezintă nemijlocit, in nume propriu, ca titular de drepturi si obligații, el participând prin Ministerul Finanțelor Publice, afara de cazul in care legea stabilește un alt organ in acest sens.
Cu alte cuvinte, S. Român poate avea calitate procesuală pasivă în litigiile de contencios administrativ doar atunci când participă nemijlocit la un raport juridic sau când este prevăzut expres de lege iar pe de altă parte, S. poate fi parte într-un litigiu de contencios administrativ doar reprezentat de către
M. de Finanțe ori de către un alt organ, în condițiile legii. Prin urmare, problema reprezentării S. ui se suprapune calității procesuale a acestuia, în litigiile analizate.
Raportând situația de fapt la dispozițiile legale sus citate, rezultă că, în speță, suntem în situația de excepție reglementată de teza a doua a art. 223 Cod Civil, în sensul că actul juridic generator de drepturi și obligații - contractul de servicii publice - a intervenit între reclamantă si M. T. si
Infrastructurii, in numele statului. Deci, in speța, S. este reprezentat de M.
T. si Infrastructurii și nu de către M. F. .
Astfel, statului Român prin M. F. P. nu-i este justificata calitatea procesuală pasivă fiind vorba, așa cum se arată și în întâmpinare, de o răspundere contractuala izvorâtă din Contractul de prestări Servicii P. aprobat prin HG 74/0_, in care, S. Roman prin Ministerul Finanțelor Publice nu este parte.
Raportat la prevederea din contractul de prestări servicii invocată de reclamantă conform căreia sumele necesare pentru plata serviciilor efectuate in baza contractelor de servicii publice se aproba anual in bugetul M. ui T.
, de către S. Roman prin organul de specialitate Ministerul Finanțelor Publice, împrejurare care in opinia reclamantei ar conferi calitate procesuala pasiva S. ui Roman prin Ministerul Finanțelor Publice, aceasta prevedere îndreptățește M. Transportului sa solicite M. ui F. P. aprobarea sumelor din contract si nu reprezintă temei legal pentru o împrocesuare de natura celei realizate de către reclamantă.
În aceeași ordine de idei, M. T. nu și-a asumat obligații în nume propriu ci doar ca mandatar al statului, el nefiind semnatar al contractului în cauză decât în reprezentarea intereselor acestuia. Contrar susținerilor reclamantei, răspunderea M. ui T. derivată din contract, vizând pretinsa nealocare și neplată a sumelor pretinse prin acțiune, nu este o răspundere pentru fapta proprie neexistând obligații ,, specifice,, ale M. ui aflate în sarcina nemijlocită acestuia. Pe de ală parte, nu poate fi acceptată modalitatea în care reclamanta a înțeles să stabilească cadrul procesual ca urmare a ,, necunoașterii circuitului alocărilor bugetare … și pentru a evita ca cei doi pârâți să-și paseze responsabilitatea pentru plata prețului…,,
Față de aceste împrejurări, Curtea va admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, pe cale de consecință, va respinge acțiunea formulată de reclamanta SC R. SRL în contradictoriu cu pârâții M. T. și S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE ca fiind introdusă față de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC R. SRL cu sediul în C.
-N., str. F., nr. 7, județul C., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, având CUI 18235425, legal reprezentată de directorul general Stelian Frățilă, în calitate de reclamantă, prin avocat Florin BULIERIS, cu sediul profesional în C. -N., str. B., nr. 1, et. 3, jud. C., tel. 0264.403.121, fax 0264.599.133, e-mail: cabinetavocat@bulieris.ro, în contradictoriu cu pârâții M.
T.
cu sediul în B-dul D. G., nr. 38 sector 1, B. și S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
cu sediul in B., str. A.
, nr. 17, sector 5, si domiciliul procesual ales la sediul Direcției Generale a F.
P. a județului C., loc. C. -N., P-ta A. lancu, nr. 19, ca fiind introdusă față de persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. H. D. C.
Red.M.H./dact.L.C.C.
5 ex./_
