Sentința civilă nr. 5390/2013. Contencios. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ *
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.5390/2013
Ședința publică din 22 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ț. D. B., judecător GREFIER: S. I.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. LOCAL AL M. Z. - P. L. Z., cu sediul în Z., B-dul M. V. l, nr. 23/A, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâtul M. M.
C.
, cu domiciliul în Z., str.T., nr.2, bl.T 2, ap.20, județul Sălaj, având ca obiect obligația de a face - recuperare sume.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, avocat Cobzaș A. D., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Constatând că nu mai sunt de formulat alte cereri sau excepții, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de_ pe rolul Tribunalului Sălaj, C. Local al M. Z. - P. L. Z. a solicitat instanței să dispună recuperarea sumei de 1917 lei de la pârâtul M. M. C., sumă acordată conform Contractului Colectiv de Muncă în perioada_ -_ .
În motivarea acțiunii, se arată că în perioada_ -_, pârâtul a fost angajat în cadrul Poliției Comunitare Z. (în prezent - P. L. Z. ) și a beneficiat de suma de 1917 lei acordată conform Contractului Colectiv de Muncă nr. 1065/_ .
Prin Decizia nr. 132/_ a Directorului Executiv Adjunct al Poliției Locale Z. ,s-a dispus recuperarea sumelor acordate funcționarului public, începând cu luna iulie 2011, conform Acordului/Contractului Colectiv de Muncă nr. 1065/_ . Măsura recuperării a fost dispusă în baza Deciziei nr. 15/_ a Camerei Curții de Conturi Sălaj, în care s-a reținut că drepturile speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii acordate în baza Acordului/Contractului Colectiv de Muncă nr. 1065/_ trebuie recuperate.
În cursul anului 2011, a fost recuperată suma reprezentând suplimentele salariale reținută de Camerei Curții de Conturi Sălaj ca sumă necuvenită, într-un interval eșalonat care să respecte norma legală de reținere de 1/3 din venitul salarial net.
Constatându-se nerecuperarea în întregime a acestor sume până la data de_, conducătorul Poliției Locale Z. a emis Decizia nr. 156/_, prin care se dispune recuperarea sumelor în intervalul_ -_ . Decizia nr. 156/_ s-a comunicat pârâtului, dar acesta refuză să accepte recuperarea sumei primite .
În consecință, având în vedere motivele invocate, reclamantul solicită instanței să dispună recuperarea sumei de 1917 lei de la pârât.
În drept, nu au fost invocate prevederi legale.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri (f. 2-10).
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, invocând prevederile Legii nr.84/2012 privind amnistia fiscală.
Prin sentința civilă nr. 432/_, Tribunalul Sălaj a admis excepția inadmisibilității acțiunii.
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de P. L. Z., împotriva pârâtului împotriva pârâtului M. M. C., pentru recuperarea sumei de 1917 lei, acordată conform Contractului Colectiv de Muncă, în perioada_ - _
.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, care s-a impus a fi analizată cu prioritate conform dispozițiilor art. 28 alin.1 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 137 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța de fond a apreciat că se impune admiterea acesteia, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a constatat că pârâtul M. M. C. are calitatea de funcționar public, fiind angajat în cadrul Poliției Locale Z. . Acțiunea promovată de reclamantă este o acțiune pentru angajarea răspunderii civile a funcționarului public, în vederea recuperării unor sume de bani încasate necuvenit. Prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici s-a reglementat cadrul juridic, condițiile și procedura angajării răspunderii acestei categorii speciale de personal pentru prejudiciile cauzate cu vinovăție instituțiilor sau autorităților publice în care își desfășoară activitatea.
În acest sens, sunt relevante dispozițiile art. 84 din Legea nr. 188/1999 care prevăd că răspunderea civilă a funcționarului public se angajează: a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează; b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, iar dispozițiile art. 85 din Legea nr. 188/1999 stabilesc în concret procedura care trebuie urmată de conducătorul instituției.
Din cuprinsul acțiunii reclamantei ar rezulta că aceasta apreciază că pârâtul se află în situația prevăzută de art. 84 lit. b din Legea nr. 188/1999, condiții în care repararea pagubei se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, fără a fi necesară introducerea unei acțiuni la instanța de contencios administrativ în vederea constituirii unui titlu executoriu pe cale judecătorească în vederea stabilirii întinderii prejudiciului și a reparării acestuia. Fiind vorba de o lege specială, cu
aplicabilitate numai în cazul răspunderii funcționarilor publici, nu există un drept de opțiune între incidența acestor norme și cele cu caracter general (art. 169 alin. 1 și 2 din Codul muncii care obligă angajatorul să se adreseze în instanță pentru recuperarea prejudiciului suferit, reținerile salariale neputând fi realizate decât în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile), care privesc angajarea răspunderii civile a oricărei persoane angajate în muncă și care nu este funcționar public sau pentru care nu există norme legale speciale de angajare a răspunderii.
Instanța de fond a apreciat că nu se poate da curs solicitării apărătorului reclamantei de a pronunța o hotărâre pe fondul cauzei, chiar de respingere ca nefondată, deoarece admisibilitatea acțiunii se impune a fi analizată cu prioritate și în cazul constatării inadmisibilității este exclusă aprecierea fondului cauzei.
Raportat la cele de mai sus, instanța de fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii și în temeiul art.18 din Legea nr. 554/2004 a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de P. L. Z., împotriva pârâtului M. M.
C. .
Prin Decizia nr. 6161/_, Curtea de A. C.
a admis recursul declarat de reclamantă, pentru următoarele motive:
Problema de drept dedusă judecății de către recurentă impune a se stabili dacă răspunderea funcționarilor publici pentru prejudiciul produs cu vinovăție instituțiilor la care aceștia sunt angajați poate fi atrasă nu doar în temeiul art. 84 și 85 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ci și pe calea procedurala a unei acțiuni în justiție.
Conform art. 84 din Legea 188/1999 răspunderea civilă a funcționarului public se angajează: a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează;b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Art. 85 din aceeași lege prevede ca repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ. Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Din examinarea dispozițiilor legale menționate rezultă că prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici s-a reglementat cadrul juridic, condițiile și procedura angajării răspunderii acestei categorii speciale de personal pentru prejudiciile provocate cu vinovăție instituțiilor sau autorităților publice în care își desfășoară activitatea. Fiind vorba de o lege specială, cu aplicabilitate numai în cazul răspunderii funcționarilor publici, nu există un drept de opțiune între incidența acestor norme și cele cu caracter general, aplicabile oricărei persoane care nu este funcționar public sau pentru care nu există norme legale
speciale de angajare a răspunderii, potrivit principiului "specialia generalibus derogant";.
In speță s-a procedat la emiterea a doua decizii în temeiul art. 84 și art. 85 din Legea nr. 188/1999 în vederea recuperării sumei pretinse de la pârât, însa pârâtului în cauză i-au încetat raporturile de serviciu cu reclamanta, astfel încât nu există posibilitatea punerii în aplicare a acestor decizii prin rețineri din salariu.
Având în vedere că pârâtul nu mai desfășoară activitate în cadrul autorității reclamante, recuperarea acestor sume nu este posibilă decât pe calea dreptului comun. În prezent însă, deciziile de impunere sus indicate nu sunt prevăzute de Legea nr. 188/1999 sau de Codul de procedura civilă ca fiind titluri executorii, o asemenea prevedere urmând a fi inclusă în Legea nr. 188/1999 prin Legea nr. 76/2012 la data intrării sale în vigoare, dar cu aplicabilitate doar pentru titlurile executorii ce se vor emite după acea dată.
Nedeținând un titlu executoriu în dreptul comun, singura posibilitate a reclamantei în vederea recuperării acestei sume este aceea de a acționa în justiție pârâtul în vederea constituirii unui titlu executoriu, în măsura în care pretențiile sale vor fi găsite justificate.
În aceste condiții în care pârâtul nu mai este funcționar public în cadrul reclamantei, o acțiune în instanță de obligare a pârâtului la plata acestei sume apare ca admisibilă întrucât nu încalcă principiul potrivit căruia legea specială derogă de la legea generală și nici prevederile art. 84 și art. 85 din Legea nr. 188/1999, neexistând o altă cale de recuperare a acestor sume.
În rejudecare,
cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Sălaj sub nr. _
*.
La termenul din data de_, nefiind invocate excepții și neformulându-se
cereri, s-a acordat cuvântul pe fondul cauzei, care a fost reținută în pronunțare.
Analizând cauza după casare, tribunalul apreciază că acțiunea formulată în prezenta cauză este nefondată, pentru următoarele motive :
La data de_ a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 1 al Legii nr. 84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, "Prezenta lege se aplică personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost
stabilite până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă încheiate, înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente.";
Legea cadru nr.284/_ a fost publicată în MONITORUL OFICIAL NR.
877 din_ .
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 84/2012: "Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a
deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.";
Art. 3 din același act normativ statuează în sensul că plățile făcute în baza contractelor colective de muncă încheiate înainte de_ nu se restituie.
Față de cele mai sus expuse, reținând că suma de 1917 lei pentru care s-a emis Decizia nr. 123/_ a Directorului Executiv Adjunct din cadrul Poliției Locale Z. (dată în baza Deciziei nr. 15/_ a Camerei Curții de Conturi Sălaj) a fost acordată pârâtului în perioada ianuarie - martie 2010, în baza Contractului Colectiv de Muncă nr.1065/2009,deci până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr.
284/2010,
instanța va respinge ca nefondată cererea formulată de P. L. Z. din cadrul C. LOCAL AL M. Z. .
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de C. LOCAL AL M. Z. - P. L. Z. , cu sediul în localitatea Z., B-dul
M. V. l, nr. 23/A, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul M. M. C., cu domiciliul în Z., str. T. nr. 2,bl. T2, ap.20, jud. Sălaj, având ca obiect obligația de a face - recuperare sumă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi,_, la sediul Tribunalului Sălaj. Președinte Grefier
Ț. D. B. S. I.
Red.Ț.D.B./_
Dact.S.I./ _
Ex.4/com. 2 ex. /_
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
