Sentința civilă nr. 4542/2013. Suspendare executare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date - 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4542
Ședința publică de la 11 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE H. I. D., judecător Grefier: Ț. V.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe petentul C. A., domiciliat în Z., str.S. B., bl.1-N, ap.39, Jud.Sălaj, împotriva intimatei P. L. Z., cu sediul în Z., Jud.Sălaj, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta intimatei av.Cobzaș A., lipsă fiind petentul C. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Nemaifiind alte cereri sau excepții în cauză, instanța acordă cuvântul în
fond.
Reprezentanta intimatei av.Cobzaș A., susține întâmpinarea așa cum a fost
formulată înscris, solicitând respingerea contestației precum și a cererii de suspendare a executării acesteia. Fără cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L :
Deliberând, reține că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, reclamantul C. A., în contradictoriu cu pârâta P. L. Z., solicită instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea Dispoziției de impunere nr. 72/_ și exonerarea reclamantului de plata sumei de 1.917 lei, încasată în baza contractului colectiv de muncă nr.1065/2009. Se mai solicită suspendarea executării deciziei, până la soluționarea irevocabilă a fondului.
În fapt, reclamantul a arătat că în cursul anului 2011, instituția la care lucrează în calitate de funcționar public a fost controlată de Curtea de Conturi Sălaj, care a stabilit că aceste sume au fost acordate necuvenit și că urmau a fi recuperate de la beneficiari. Actul administrativ contestat este nelegal întrucât potrivit Legii nr. 84/2012, art. 2 al. 1 hotărârile Curții de Conturi sunt lipsite, în mod expres, de eficiență sub aspectul veniturilor de natură salarială încasate în baza contractelor colective de muncă încheiate anterior datei de_ .
În drept, au fost invocate dispozițiile art.2 și 3 din Legea nr. 84/2012, art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea ca nelegală și netemeinică a cererii de chemare în judecată formulată, întrucât dispoziția de impunere a fost emisă în urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, concretizat prin deciziile nr. 15/_ și nr. 15bis/_ .
Prin actul de control al Camerei de Conturi Sălaj, s-a constatat că sumele achitate în baza contractului colectiv de muncă nr.1065/2009 au fost acordate necuvenit. Prin decizia acestui organ de control, s-a impus instituției pârâte recuperarea acestor debite de la beneficiari.
Caracterul necuvenit al sumelor a fost deja stabilit prin Deciziile Curții de Conturi nr. 15/_ și nr. 15 bis/_ . Pentru a se conforma deciziei organului de control, pârâta a încercat recuperarea sumelor plătite funcționarilor, printr-o acțiune directă în justiție, împotriva funcționarilor care au încasat aceste sume. Acțiunea a fost respinsă în mod irevocabil, pe considerentul că modalitatea concretă de recuperare a acestor sume este emiterea unei dispoziții de impunere. În concluzie, emiterea deciziei de impunere/dispoziții reprezintă a conformare la hotărârile Curții de Conturi și Curții de A. C. .
În ceea ce privește cererea de suspendare a punerii în executare a dispoziției atacate, pârâta apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2005, argumentele invocate referitoare iminența producerii unei pagube având un caracter general, respectiv putând fi invocat în toate situațiile în care există un titlu executoriu (f. 18).
În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 C.p.civ., art. 14 din Legea nr.
554/2004.
În probațiune, s-au depus înscrisuri.
În cursul judecății s-a încuviințat proba cu înscrisuri.
Față de probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Cu privire la cererea de suspendare a executării Dispoziției de impunere:
Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune
separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
În cauză,instanța apreciază că sunt întrunite cerințele prevăzute cumulativ de art. 14 al. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Prin urmare, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu. Altfel spus, pentru a interveni suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.
Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate,
care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât, în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
La dosar au fost depuse Decizia nr. 15/_ și Decizia nr. 15bis/_ ale Curții de Conturi a României - Camera de Conturi Sălaj, din care rezultă că s-a dispus recuperarea sumelor acordate necuvenit în perioada ianuarie - martie 2010 (filele 14-18).
Raportat la disp. art. 1 al Legii nr. 84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice și art. 2 al Legii nr. 84/_, instanța, efectuând o cercetare sumară a aparenței dreptului, apreciază că există o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a actului administrativ atacat.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, se reține că paguba iminentă, astfel cum este definită de art. 2 al.1 lit. s) Legea nr. 554/2004, presupune existența, în cuprinsul actului vizat, a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Cuantumul sumei asupra căreia poartă actul administrativ în privința căruia se solicită suspendarea executării nu constituie prin el însuși un argument suficient pentru a se dispune măsura.
Scopul instituit de legiuitor pentru suspendarea executării actului administrativ este acela de a nu cauza reclamantului o pagubă materială iminentă, care i s-ar produce ca urmare a nesuspendării executării actului administrativ, generată de faptul că, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare, această pagubă materială ar putea fi, în unele cazuri, deosebit de consistentă.
În speță, instanța apreciază întrunită și cea de-a doua condiție, a prejudiciului ce s-ar produce reclamantului ce ar fi greu de înlăturat în ipoteza anulării Dispoziției de impunere, neputând fi reparat printr-o indemnizație ulterioară.
Măsura suspendării executării Deciziei de impunere apare ca fiind soluția oportună, față de cea a menținerii caracterului executoriu al acesteia, cu riscul valorificării creanței înainte de tranșarea irevocabilă a litigiului. În această din urmă variantă, situația economico-financiară a reclamantului ar putea fi afectată prin raportare la cuantumul sumei imputate și la necesitatea suportării cheltuielilor curente.
Astfel, prejudiciul material care ar fi suportat este imediat și previzibil, fiind îndeplinită și condiția de prevenire a unei pagube iminente impusă de textul legal.
Ca urmare a celor anterior expuse, instanța va admite cererea formulată și va dispune suspendarea executării Dispoziției de impunere nr. 72/_ emisă de directorul executiv al Poliției Locale Z., până la soluționarea irevocabilă a cauzei în fond.
Cu privire la cererea de anulare a Dispoziției de impunere nr. 72/_, instanța reține următoarele:
În perioada_ -_, Camera de Conturi Sălaj a desfășurat, la P. L.
Z., misiunea de audit financiar, iar în urma verificărilor efectuate s-a reținut că au fost nelegal acordate angajaților, în baza Acordului/Contractului Colectiv de
Muncă nr. 1065/_, sume reprezentând drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii și care trebuie recuperate.
Reclamantul este angajat în funcția publică de polițist local la P. L. Z.
, din cadrul Consiliului Local Z. .
În baza Acordului Colectiv de Muncă nr. 1065/_, reclamantului i-a fost acordată suma de 1917 lei cu titlu de drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii.
Date fiind Deciziile nr. 15/_ și nr. 15 bis/_ ale Camerei Curții de Conturi Sălaj, prin Dispoziția nr. 72/_ a directorului executiv al Poliției Locale Z., s-a dispus recuperarea sumei acordate reclamantului.
Potrivit prevederilor art. 84 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, texte de lege care au stat la baza emiterii celor două decizii de recuperare a unor sume acordate necuvenit pârâtului, răspunderea civilă a funcționarului public, se angajează: a) pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau instituției publice în care funcționează; b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; c) pentru daunele plătite de autoritatea sau instituția publică, în calitate de comitent, unor terțe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
De asemenea, art.85 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, prevede că: (1) repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a) și b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situația prevăzută la lit. c) a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. (2) Împotriva ordinului sau dispoziției de imputare, funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ.(3) Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Din prevederile mai sus menționate, rezultă că pentru ipoteza prevăzută la art. 84 lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, conform art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/1992, directorul executiv al Poliției Locale
Z. a stabilit întinderea prejudiciului și a dispus recuperarea acestuia conform dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 188/1999, prin emiterea dispoziției de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei. În cazul în care ordinul/dispoziția de imputare nu ar fi fost contestată de către angajat, instituția reclamată putea să treacă la executare.
Tribunalul mai reține însă că la data de _ a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 1 al Legii nr. 84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, "prezenta lege se aplică personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite până la intrarea în vigoare a Legii -cadru nr. 284/2010 (lege care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din_ )privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă încheiate, înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente.";
În conformitate cu disp. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 84/2012: "Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.";
Art. 3 din același act normativ statuează în sensul că plățile făcute în baza contractelor colective de muncă încheiate înainte de_ nu se restituie.
Instanța va reține că suma pentru care s-a emis Dispoziția de impunere nr. 72/_ a fost acordată în baza Contractului Colectiv de Muncă nr.1065/2009, deci până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010.
Având în vedere cele de mai sus instanța va admite cererea formulată și va dispune anularea Dispoziției de impunere nr. 72/_ emisă de directorul executiv al Poliției Locale Z. și va exonera reclamantul de la plata sumelor imputate prin această dispoziție de impunere .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul C. A., domiciliat în Z., str.S. B., bl.1-N, ap.39, Jud.Sălaj, în contradictoriu cu pârâta P. L. Z. cu sediul în Z., Jud.Sălaj și, în consecință, dispune suspendarea executării Dispoziției de impunere nr. 72/_ emisă de directorul executiv al Poliției Locale Z., până la soluționarea definitivă a cauzei.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Admite cererea formulată de reclamantul C. A., în contradictoriu cu pârâta P. L. Z. și, în consecință, dispune anularea Dispoziției de impunere nr. 72/_ emisă de directorul executiv al Poliției Locale Z. și exonerează reclamantul de la plata sumelor imputate prin dispoziția anulată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi, 11 octombrie 2013.
Președinte, Grefier,
H. I. D. Ț. V.
Red: HID/_ .
Dact: ȚV/_ /4 ex.
