Sentința civilă nr. 5026/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5026
Ședința publică din data de 8 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
Președinte: I. D. -D., judecător
V. C. -L., grefier
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul(a) S.C. A.
P. S.R.L. Z.
, cu sediul în localitatea Z., B-dul M. V., nr. 22, bl. C2, ap. 1, județul S., în contradictoriu cu pârâtele(a) D. G. A F. P. A JUDEȚULUI S. - cu denumirea actuală D. G. R. A F. P.
C. -N.
, cu sediul procesual ales la A. J. A F. P. S., M.
Z.
, în localitatea Z., P. I. M., nr. 15, județul S. și A. F. P. A M. UI Z. - cu denumirea actuală A. J. A F. P. S.
, M. Z.
, cu sediul în localitatea Z., P. I. M., nr. 15, județul S., având ca obiect restituire taxă pentru emisiile poluante
.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul reclamantei, administrator al societății dl Frenț Dorin-Pamfil.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art. 85 Cod procedură civilă de la 1865.
Acțiunea promovată este timbrată cu suma de 43 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,6 lei, pentru acțiunea introductivă, aspect față de care instanța constată că acțiunea este legal timbrată la acest termen de judecată (filele 14 și verso).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin. (10) din Hotărârea C. nr. 387/_ privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, ocazie cu care se învederează instanței că părțile litigante au solicitat prin cererea introductivă de instanță și
întâmpinare judecarea cauzei în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă de la 1865 și pentru acest termen de judecată nu s-au depus înscrisuri noi la dosar.
Reprezentantul reclamantei, administrator al societății dl Frenț Dorin-Pamfil, folosindu-se de proba cu înscrisuri prezintă la dosarul cauzei, în dovedirea cererii de chemare în judecată și la solicitarea instanței de judecată, dovada înmatriculării autovehiculului într-un stat membru U.E. și contractul de vânzare-cumpărare al autovehiculului (filele 27-30).
Instanța, în temeiul prevederilor art. 167 Cod procedură civilă de la 1865, încuviințează proba cu înscrisurile prezentate la dosar de către reprezentantul reclamantei, administrator al societății dl Frenț Dorin-Pamfil.
Reprezentantului reclamantei, administrator al societății dl Frenț Dorin-Pamfil, i se solicită ca în conformitate cu prevederile art. 133 alin. (2) Cod procedură civilă de la 1865 să împlinească lipsa ștampilei societății de pe cererea introductivă. Cererea introductivă de instanță este ștampilată de către acesta.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a D.
S. - cu denumirea actuală D. G. R. a F. P. C. -N. .
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond părții prezente.
Reprezentantul reclamantei, administrator al societății dl Frenț Dorin-Pamfil, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată prin cererea
introductivă de instanță, respectiv obligarea pârâtelor la restituirea taxei pentru emisiile poluante în sumă de 1432 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante, cu dobânda legală aferentă de la data plății până la restituirea integrală, precum și anularea adresei nr. 1879/2013 emisă de către pârâte, fără cheltuieli de judecată.
În baza prevederilor art. 150 Cod procedură civilă de la 1865, instanța, după verificarea și cercetarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea sa, reclamantul(a) S.C. A. P. S.R.L. Z. a chemat în judecată pârâta(ele) D. G. a F. P. a Județului S. - cu denumirea actuală D. G. R. a F. P. C. -N. și A. F.
P. a M. ui Z. - cu denumirea actuală A. J. a F. P. S.
, M. Z., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea acestor pârâte la restituirea sumei de 1432 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante, cu dobânda legală aferentă de la data plății până la restituirea integrală, precum și anularea adresei nr. 1879/2013 emisă de către pârâte.
Reclamantul(a) arată în motivarea cererii sale că s-a adresat pârâtei cu o plângere prin care a solicitat restituirea taxei de poluare, plângere care însă a fost respinsă.
Referindu-se la nelegalitatea perceperii acestei taxe, reclamantul(a) invocă și dezvoltă pe larg aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminatoriu al taxei speciale de poluare, cu referire expresă la prevederile Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Prin întâmpinare D. Generale a F. P. a Județului S. - cu denumirea actuală D. G. R. a F. P. C. -N. invocă excepția inadmisibilității acțiunii, cu argumentul că reclamantul(a) nu a urmat procedura reglementată de art. 205 și urm. Cod procedură fiscală, precum și cu acela conform căruia actul atacat nu este un act administrativ, în sensul definit de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Asupra cauzei de față;
Deliberând asupra excepției inadmisibilității, tribunalul reține următoarele:
Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul(a) s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul(a) a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantului(ei) se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 1899/2004 emis de Ministerul F. publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri
prealabile, singura condiție fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere dreptul la restituire.
În speță, reclamantul(a) nu contestă cuantumul taxei de poluare, modul de calcul al acesteia, ci invocă, după cum deja s-a arătat, caracterul său discriminator. Prin urmare, refuzul de a i se restitui această taxă se constituie într-un act administrativ de natură să vatăme interesul său, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, iar nu decizia de calcul, care nu face decât să exprime cuantumul taxei de poluare pentru autovehiculul achiziționat de reclamant(ă).
Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe, pe care reclamantul o consideră nedatorată, îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată, iar căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta ca nefiind urmate de către pârât și care, dacă nu sunt utilizate, paralizează demersul judiciar de față, nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii.
De altfel, în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de A. Iași și Colegiul de conducere al Curții de A.
C., Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în Decizia nr. 24/2011, că
"Procedura de contestare prevăzută de art. 7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod";.
Pentru considerentele de mai sus, instanța constată că excepția inadmisibilității acțiunii privind restituirea taxei de poluare este nefondată și va fi respinsă.
Excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 1879/2013 a fost admisă și în consecință cererea formulată de reclamant(ă) pentru anularea acesteia urmează a fi respinsă, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ, în sensul art. 2 din legea nr. 554/2004
Conform art. 8 din același act normativ, in materie de contencios administrativ, controlul judecătoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publică [....] care dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F.
P. a Județului S. - cu denumirea actuală D. G. R. a F. P.
C. -N., invocată din oficiu, a fost admisă, acțiunea formulată de reclamant(ă)
împotriva acesteia urmând a fi respinsă, instanța reținând că înscrisurile a căror anulare se solicită nu au fost emise de aceasta.
Pe fond se solicită respingerea acțiunii, motivat, în esență, cu aceea că noua Lege nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule abrogă O.U.G. nr. 50/2008 aducând modificări esențiale taxei pe poluare.
Aceste modificări aduse taxei pe poluare au rezultat ca urmare a Deciziei Curții Europene de Justiție în cazul C-402/09 (Tatu).
Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din UE, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei.
Caracterul taxei prevăzute de Legea nr. 9/2012 ca fiind unul de poluare, rezultă din dispozițiile art. 3 a actului normativ, cât și din art. 1 din Normele Metodologice de aplicare a acestui act normativ, care enumeră categoriile de autovehicule pentru care se aplică această taxă pentru emisiile poluante provenite de la aceste autovehicule.
Asupra cauzei pe fond, instanța reține următoarele:
În vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului achiziționat dintr-un stat membru UE, reclamantul(a) S.C. A.
P. S.R.L. Z. a solicitat pârâtei A. F. P. a M. ui Z. - cu denumirea actuală A. J. a F. P. S., M. Z. calcularea taxei pentru emisiile poluante. Cererea sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule prin care s-a stabilit pentru plata suma de 1168 lei (fila 6).
Reclamantul(a) a achitat la Trezoreria Z. suma de 1432 lei, cu titlu de taxă pentru emisiile poluante, conform chitanței seria TS9 nr. 0426541/_ (fila 5), printr-o adresă ulterioară pârâta comunicând refuzul său de a restitui suma, la cererea reclamantului(ei).
Conform art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Deși cauza Tatu privește incompatibilitatea cu art. 110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate în temeiul O.U.G. nr. 50/2008, în forma astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 7/2009, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art. 110 TFUE.
În acest sens s-a pronunțat CJUE în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de
O.U.G. nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 208/2008, O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și, respectiv, O.U.G. nr. 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a O.U.G. nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
O.U.G. nr. 50/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 9/2012 care instituie în locul taxei pe poluare taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule stabilește, potrivit art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care se face venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4 "Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la
art. 3 și 8; c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării
";.
Prima transcriere a fost definită de art. 2 lit. i) din Legea nr. 9/2012 ca fiind - primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat dupa intrarea în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În mod evident prima transcriere a dreptului de proprietate este altceva decât prima înmatriculare (înscriere) în România a autovehiculelor second-hand înmatriculate anterior în țări membre UE, respectiv ea reprezintă în opinia acestei instanțe, o vânzare a unui autovehicul rulat deja înmatriculat în România, către un alt proprietar, tot în România.
Prin O.U.G. nr. 1/2012 se suspendă art. 4 alin. (2) al Legii nr. 9/2012 ceea ce înseamnă că în continuare taxele pe emisiile poluante se plătesc doar de către proprietarii de autovehicule second-hand care le achiziționează din străinătate și le înmatriculează pentru prima dată în România, adică există o discriminare care încurajează cumpărarea de autovehicule rulate din România, pentru care, după intrarea în vigoare a legii și până la data de 1 ianuarie 2013 nu se mai plătește taxa pe emisiile poluante [cu specificațiile menționate în art. 4 alin. (2)] față de autoturismele cumpărate din țările UE și înmatriculate pentru prima dată în România, pentru care se plătește.
Existând această discriminare generată de suspendarea art. 4 alin.
(2) din Legea nr. 9/2012 prin O.U.G. nr. 1/2012, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza Tatu sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza circumscrisă speței de față, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art. 110 TFUE.
Astfel fiind, instanța constată că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția României, republicată și Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană.
Sub acest aspect, s-a pronunțat și C.J.U.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964), iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976).
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta va fi obligată să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1531 și urm Cod civil, respectiv dobânda legală calculată conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 13/2011, de la data solicitării sumei până la data plății efective. Referitor la acordarea dobânzilor, Tribunalul apreciază că încasarea taxei pentru emisiile poluante prin încălcarea dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită, care poate fi reparată prin acordarea dobânzii civile.
Cum reclamantul(a) a solicitat dobânda civilă aferentă, cererea acestuia urmează a fi admisă.
Pentru cele ce preced, tribunalul constată întemeiată acțiunea de față, pe care o va admite în sensul în care a fost formulată.
Cererea prin care se solicită anularea adresei nr. 1879/2013 prin care A. F. P. a M. ui Z. - cu denumirea actuală A. J. a F. P. S., M. Z. comunică refuzul său de a restitui reclamantului(ei) suma solicitată urmează a fi respinsă, deoarece acest act nu are caracterul unor acte administrative, în sensul art. 2 din Legea nr. 554/2004.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea reclamantului(ei) S.C. A. P. S.R.L. Z. , cu sediul în localitatea Z., B-dul M. V., nr. 22, bl. C2, ap. 1, județul S., formulată împotriva pârâtelor(ei) A. F. P. A M. UI Z. - cu denumirea actuală A. J. A F. P. S., M. Z. , cu sediul în localitatea Z., P. I. M., nr. 15, județul S. și obligă pârâtele(a) să restituie reclamantului(ei) suma de 1432 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante, cu dobânda legală aferentă de la data plății până la restituirea integrală.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a F. P. a Județului S. - cu denumirea actuală D. G. R. a F.
P. C. -N., invocată din oficiu, sens în care respinge acțiunea față de această pârâtă.
Admite excepția inadmisibilității, sens în care respinge cererea pentru anularea adresei nr. 1879/2013 emisă de A. F. P. a M. ui Z.
- cu denumirea actuală A. J. a F. P. S., M. Z. .
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 8 noiembrie 2013.
Președinte, | Grefier, | |
I. D. -D. | V. | C. -L. |
Red. IDD/_
Dact. CLV/_ /5 ex. Emis 3 comunicări/_
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
