Sentința civilă nr. 5817/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
Cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ nr. 5817
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. O. - judecător
G. ier: E. -A. I. C.
Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S. G. D. C. , cu sediul în B. M., str. G. C. nr. 23/13, județul M., în contradictoriu cu pârâții M. B. M. - P. B.
M. PRIN P., D. DE V. B. M. și P. M. B. M.
, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul din_, apoi pentru termenul de astăzi, când instanța în urma deliberării a pronunțat următoarea sentință.
T.
Deliberând asupra cererii de față, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul T. ui M. -Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal sub nr._, precizată la data de_ și reprecizată la data de_, reclamanta Ș. G. D. C. a chemat în judecată M. B. M. - D. de V. din cadrul Primăriei M. B.
M. și P. M. B. M., solicitând instanței, ca în contradictoriu cu acestea să dispună anularea deciziei de impunere nr. 1539 din_, a raportului de impunere fiscală nr. 5936 din aceeași dată, precum și a dispoziției nr. 1711 din_ emisă de P. M. B. M. privind obligațiile de plată în cuantum total de 39.000,85 lei stabilite în sarcina reclamantei și suspendarea executării acestor acte administrative.
Cu privire la petitul vizând suspendarea executării actelor administrative fiscale indicate, instanța reține că s-a pus în vedere reclamantei să depună o cauțiune, potrivit dispozițiilor art. 215 alin. 2 Cod procedură civilă fiscală. Aceasta a arătat la termenul de judecată din_ că nu înțelege să achite cauțiunea stabilită de instanță la 10% din valoarea sumei contestate, instanța luând act de acest aspect prin încheiere (fila 44 dosar).
În condițiile în care reclamanta nu a înțeles să îndeplinească această cerință generală de procedură impusă de lege în materia contenciosului fiscal, instanța respinge această cerere fără a mai analiza condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004 modificată.
Cât privește anularea actelor administrative fiscale menționate, pârâtul
M. B. M. - D. de V. a solicitat respingerea acțiunii. S-a arătat astfel că în perioada_ -_ la sediul unității de învățământ Ș. cu clasele I - VIII "D. C. "; B. M. a fost efectuat un control având ca obiect veniturile din închirierea spațiilor din domeniul public ale M. B.
M. aflate în administrarea școlii, pentru perioada ianuarie - 2007 - martie 2012.
S-a avut în vedere stabilirea modului de declarare, calculare și vărsare a acestor venituri la bugetul local.
Perioada supusă inspecției fiscale a fost:
-_ -_ conform Deciziei 42/2011 a Curții de Conturi M.
;
-_ -_ conform O.G. 92/2003.
Reclamanta a primit în administrare clădiri și terenuri din domeniul
public al M. B. M. pe care le-a închiriat. Creanța bugetului local în cuantum de 39.000, 85 lei din care - 19.830,45 lei reprezintă debit, iar 19.170,40 lei reprezintă majorări de întârziere, reprezintă obligații de plată suplimentare cu titlu de venituri din închirieri.
Sumele încasate sub formă de chirie de către unitatea de învățământ au fost reținute integral ca venit propriu, deși, potrivit prevederilor art.16, alin. l din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale. De asemenea alin. 2 al aceluiași articol prevede faptul că, în cazul în care contractul de închiriere se încheie de către titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul să încaseze din chirie o cotă parte între 20-50% stabilită după caz prin H.G., hotărâre a Consiliului Județean, a Consiliului General al M. București sau a consiliului local prin care s-a aprobat închirierea.
Raportat la prevederile legale mai sus arătate, întreaga sumă încasată din închirierea unor spații din clădirile proprietate publică aflate în administrarea scolii trebuia virată în contul bugetului local, nefiind emisă nici o hotărâre de consiliu local prin care să se stabilească cota parte din sumele încasate care ar fi putut fi reținute de către unitatea de învățământ, cu excepția sumelor provenite din închirierea sălii de sport care, potrivit HCL 107/2005 se fac venituri proprii la unitatea de învățământ.
Având în vedere că, clădirile și terenurile închiriate aflate în administrarea unității de învățământ sunt proprietatea publică a M. B.
M., închirierea bunurilor și încasarea veniturilor din chirii trebuia să se realizeze cu respectarea prevederilor Legii 213/1998 privind bunurile proprietate publică .
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Pe baza constatărilor consemnate în Raportul de audit financiar nr. 773/_ încheiat în urma misiunii de audit financiar a conturilor de execuție bugetară pe anul 2010 (filele 62-65 dosar), raport (însoțit de un proces-verbal de constatare) necontestat de către conducătorul unității verificate, s-a întocmit Decizia nr. 42/_ de către Camera de Conturi M. . Această decizie (filele 56-61 dosar) putea face obiectul unei contestații, însă nu a fost făcută vreo dovadă în acest sens.
Printre măsurile dispuse în această decizie este și aceea a stabilirii prejudiciului cauzat bugetului local de instituțiile subordonate prin nevirarea veniturilor obținute din închirierea bunurilor proprietatea publică aflată în administrarea unităților de învățământ. În acest sens a fost dispusă o inspecție fiscală la Ș. G. D. C. .
Perioada supusă inspecției fiscale a fost_ -_ conform Deciziei nr. 42/2011 emisă de Camera de Conturi a Județului M. și_ -_ conform OG. 92/2003.
S-a constatat faptul că unitatea de învățământ a încasat în această perioadă suma de 19.833, 45 lei, din închirierea bunurilor aparținând domeniului public al M. B. M., aflate în administrarea sa, fără a vira în contul bugetului local vreun anumit procent din această sumă, așa cum prevăd dispozițiile art. 16 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Faptul că nu este o hotărâre a consiliului local prin care să se stabilească parte din sumele încasate care ar fi putut fi reținut ca venituri proprii, respectiv parte ce trebuia virată la bugetul local, nu reprezintă o justificare a nerespectării dispozițiilor legale în vigoare, reclamanta fiind obligată eventual să vireze o cotă parte măcar de 50% din veniturile realizate.
Este real că abia la_ (fila 31 dosar) a fost adoptat HCL nr. 182/2011 care a prevăzut că unitățile de învățământ care realizează venituri din chirii rețin 50% din veniturile încasate, diferența urmând să fie virată lunar la bugetul local.
Hotărârea de consiliu local adusă în discuție de reclamantă, HCL nr. 107/2005, face referire exclusiv la veniturile obținute din închirierea sălilor de sport, venituri care oricum nu au fost avute în vedere de inspecția fiscală și care sunt considerate venituri proprii ale instituțiilor de învățământ. Cu ocazia acestei inspecții fiscale, au fost stabilite și obligații fiscale accesorii, respectiv majorări de întârziere în cuantum de 19.170,40 lei pentru perioada_ -_ pentru nevirarea la termen a sumelor datorate.
Finanțarea insuficientă a sistemului de învățământ nu poate constitui o argumentare pertinentă pentru a justifica conduita reclamantei care nu a contestat că are în administrare bunuri proprietate publică a M. B. M. pe care le-a închiriat obținând astfel venituri.
Apreciind că actele administrativ fiscale a căror anulare se solicită prin prezenta acțiune, respectă condițiile de formă și fond prevăzute de lege, instanța le va menține și în consecință, va respinge acțiunea reclamantei potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea precizată formulată de către reclamanta S. G.
D. C.
, cu sediul în B. M., str. B. Vodă nr. 4 și cu domiciliul procesual ales în B. M., str. G. C. nr. 23/13, județul M., împotriva pârâților M. B. M. - D. DE V. B. M. din cadrul PRIMĂRIEI
B. M.,
cu sediul în B. M., str. C. nr. 1 și P. M. B. M.
- B.
M., str. Gh. Ș. nr.37.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
S. O. | E. -A. | I. C. |
Red. O.S./_
Tehnored. E.A.I.C./_ - 5 ex.
