Sentința civilă nr. 6081/2013. Contencios. Completare/lămurire dispozitiv
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6081/2013
Ședința publică de la 05 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. T.
Grefier I. -M. P.
Pe rol este judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant B. M. și pe pârât P. M. D., pârât M. D., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999)
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că părțile au formulat concluzii scrise, atașate dosarului.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților asupra fondului au fost consemnate în Încheierea de amânare a pronunțării din data de 1 martie 2013, când s-a dispus și amânarea pronunțării pentru termenul din 8 martie 2013 și ulterior, pentru termenele de 15 martie 2013, 22 martie
2013, 29 martie 2013 și 5 aprilie, încheierile de la termenele menționate făcând parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Prin cererea formulată de către reclamantul B. M. în contradictoriu cu pârâții P. M. D. și M. D. s-a solicitat instanței să dispună :
anularea Dispoziției nr.1792/2010 prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu
al reclamantului cu consecința reintegrării acestuia în funcție,
obligarea pârâților la plata către reclamant a unei despăgubiri în cuantum de 1403 lei pe lună, constând în salariul net aferent funcției, nerealizat, ca urmare a îndepărtării reclamantului din funcția publică, începând cu data de_ și până la data reintegrării in funcție,
obligarea pârâților la plata tuturor contribuțiilor și impozitelor
aferente veniturilor nerealizate,
obligarea pârâților la plata unei sume de 51,7 lei pe lună cu titlul de spor de vechime în muncă, reprezentând diferența de 5% dinte sporul de vechime in procent de 25% cuvenit reclamantului și sporul de 20% acordat in perioada_ -_ ,
obligarea pârâților la plata în favoarea reclamantului a unor daune morale in cuantum de 30.000 lei,
obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare
, reclamantul arată că a fost numit în funcția de publică de referent de specialitate, clasa a II-a, grad profesional superior, treapta I de salarizare, în cadrul Serviciului Poliția Comunitară a M. D., începând cu data de_ . La data de_, P. M. D. a emis Dispoziția nr.1792 prin care s-a dispus încetarea raporturilor de muncă.
Împotriva acesteia, reclamantul a formulat contestație însă pârâta a respins contestația formulată.
A arătat reclamantul că eliberarea sa din funcția publică s-a făcut în mod nelegal.
În baza OUG 63/2010 se determină numărul maxim de posturi in aparatul de specialitate al primarului, care în conformitate cu alin.8 art.V urma a fi comunicat de către Prefect.
Instituția Prefectului a comunicat numărul maxim de posturi din cadrul Serviciului Public de Poliție Comunitară, respectiv 38.
Astfel, la data de_, s-a stabilit că noua structură organizatorică impune reducerea unui număr de 8 posturi, respectiv 7 posturi de pază și un post de referent, având ca și criteriu de bază cumulul pensiei cu salariul.
Susține reclamantul că la eliberarea sa din funcție, s-au avut in vedere dispozițiile art.81 din Contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010 care prevedea ca criteriu de reducere de personal cumulul pensiei cu salariul.
Apreciază reclamantul că această interpretare a pârâților este nelegală, întrucât în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Contractului colectiv de muncă la nivel național, ci cele ale Legii nr.188/1999.
Arată reclamantul că nu contestă dreptul pârâților de a-și reorganiza activitatea, însă măsura reorganizării nu a fost urmată de o reducere efectivă a postului și nu a fost justificată de modificarea atribuțiilor aferente funcției pentru asigurarea legalității măsurii de reducere a postului.
Susține reclamantul că în fapt postul său nu a fost desființat.
Datorită nelegalității măsurii adoptate, reclamantul a fost prejudiciat de sumele de bani indicate în petitul acțiunii, solicitând acordarea acestora în mod retroactiv.
În plus, mai arată că și in perioada in care a activat in funcție de referent, salariul său nu a fost in mod corect calculat, pârâții refuzând acordarea unui procent de 5% din sporul de vechime la care avea dreptul, de 25%.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 554/2004, OG 6/2007, Legea nr. 188/1999.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții au solicitat respingerea cererii
.
Arată pârâții că măsura concedierii reclamantului a fost luată în baza art. 99 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999.
La emiterea deciziei de concediere au fost respectate toate dispozițiile legale. Reclamantul a cumulat pensia cu salariul, astfel s-a încadrat în criteriile de disponibilizare.
Analizând cererea formulată în baza probelor administrate, instanța apreciază că aceasta este întemeiată.
Astfel, instanța reține că, din data de 7 aprilie 2008, reclamantul a fost funcționar public, referent de specialitate, clasa a II-a, grad profesional superior, treapta I de salarizare, în cadrul Serviciului Poliția Comunitară din cadrul Primăriei M. D., /f.23/, până la data de 17 decembrie 2010, când s-a emis Decizia nr.1792 de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului /f.24/.
Din Dispoziția nr.1792 din 17 decembrie 2010 emisă de P. M.
, rezultă că încetarea raporturilor de serviciu s-a făcut în temeiul art. 99 lit. b din Legea 188/1999.
Potrivit art. 99 lit. b din Legea 188/1999, (1) Persoana care are competența legală de numire în funcția publică va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri:
b) autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public;
Reclamantul a urmat procedura prealabilă în sensul art. 7 din Legea 554/2004, depunând contestație împotriva dispoziției de încetare a raporturilor de serviciu,/f.26/, însă contestația formulată a fost respinsă, arătându-se că la baza încetării raporturilor de serviciu au stat dispozițiile art.99 lit.b din Legea 188/1999, precum și criteriile prevăzute de art. 81 din Contractul colectiv de muncă la nivel național, reclamantul cumulând pensia cu salariul, /f.26/, încadrându-se astfel printre situațiile prevăzute de dispozițiile articolului menționat.
Reclamantul susține însă că punctul de vedere exprimat în răspunsul la contestație nu este legal, deoarece la încetarea raporturilor de muncă ale funcționarilor publici nu sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în contractul de muncă la nivel național.
Instanța împărtășește punctul de vedere al reclamantului și va reține că, într-adevăr, la încetarea raporturilor de muncă ale funcționarilor publici nu sunt aplicabile dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național, având în vedere că există o reglementare specială în materie, respectiv Legea 188/1999.
Potrivit art. 1 din Legea 188/1999, această lege reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în continuare raporturi de serviciu.
Scopul legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispozițiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient și imparțial, în interesul cetățenilor, precum și al autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală.
Prin urmare, numirea, cariera și încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici sunt guvernate de Legea 188/1999, fără ca prevederile legii să poată fi interpretate coroborat împreună cu dispozițiile din contractul colectiv de muncă, astfel cum a procedat pârâtul P. M. D. la emiterea deciziei atacate.
Pârâtul a apreciat necesară reorganizarea activității sale, în temeiul OUG 63/2010, art. III.
Potrivit acestui text de lege, (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, la stabilirea numărului de posturi din aparatul de specialitate al primarului, aparatul de specialitate al consiliului județean, precum și din instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative, autoritățile administrației publice locale se încadrează în numărul maxim de
posturi determinat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
În baza plafonului aprobat anual potrivit Legii responsabilității fiscal- bugetare nr. 69/2010 se stabilește nivelul maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, care se repartizează pe județe și municipiul București prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice. Repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale a nivelului maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv redistribuirea între acestea, în cursul anului, se face de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, după caz, cu informarea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Administrației și Internelor.
Pentru reducerea cheltuielilor de personal și încadrarea în numărul maxim de posturi prevăzut la alin. (1) și (2), respectiv în nivelul maxim al cheltuielilor de personal stabilit potrivit alin. (4), ordonatorii de credite ai bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pot reduce numărul de posturi finanțate și, respectiv, pot disponibiliza, în condițiile legii, personalul aferent.
Printre dispozițiile acestei ordonanțe nu figurează și prevederi de derogare de la dispozițiile Legii 188/1999, prin urmare, instanța reține că este admisibilă reorganizarea aparatului de specialitate a primarului și reducerea numărului de posturi finanțate cu disponibilizările de personal aferente, însă la reorganizare rămân aplicabile dispozițiile Legii 188/1999.
Potrivit art.100 din Legea 188/1999, (1) În caz de reorganizare a autorității sau instituției publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri:
se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%;
sunt reduse atribuțiile unui compartiment;
este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice;
este schimbată structura compartimentului.
Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea următoarelor criterii:
categoria, clasa și, după caz, gradul profesional ale funcționarului public;
îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcția publică;
pregătirea profesională;
să fi desfășurat activități similare.
În cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea sau instituția publică.
Reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
În cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării.
Potrivit Comunicării Instituției Prefectului Județului Cluj nr.10749/9 iulie 2010, numărul maxim de posturi prevăzut pentru serviciulpublic de
poliție comunitară determinat potrivit punctului 3 din anexa la OUG 63/2010 este de 38./f.34/.
Potrivit Hotărârii nr.72 din 10 august 2010 a Consiliului Local D., s-a aprobat organigrama și numărul de posturi din aparatul de specialitate al primarului./f.35/
Potrivit Referatului nr. 21487 din_ al Compartimentului Resurse Umane de la compartimentul Poliția Comunitară s-au redus un număr de 8 posturi./f46/ iar potrivit Procesului verbal din_ al Comisiei pentru aplicarea OUG 63/2010 numită prin dispoziția P. ui 1448 din_ s-a redus un post de referent de specialitate din cadrul acestui compartiment, datorită cumulului pensiei cu salariul în ceea ce îl privește în mod special pe ocupantul acestui post, respectiv, pe reclamant./f.50/. De fapt, prin acest din urmă proces-verbal s-a refuzat reclamantului reîncadrarea pe un nou post din organigramă, deoarece posturile erau reduse deja prin HCL 72 din 10 august 2010.
Potrivit Notificării și Convocării adresate de către M. D. către Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria M. D., s-a adus la cunoștința Sindicatului: statul de funcții aprobat prin HCL 72 din 10 august 2010, intenția de efectuare a unor concedieri, precum și criteriile de concediere, care sunt cele prevăzute în art. 81 din Contractul colectiv de muncă la nivel național din anii 2007-2010.
Criteriile de concediere menționate pot fi valabile însă doar în ceea ce privește personalul contractual, nu și funcționarii publici în privința cărora sunt aplicabile dispozițiile art.100 din Legea 188/1999.
Potrivit organigramei aprobate prin HCL nr.72 din 10 august 2010, în cadrul serviciului Poliție Comunitară au rămas un număr de 38 de posturi, din care 2 posturi referent de specialitate clasa a II a, posturi corespunzătoare postului reclamantului./f. 40/.
Pârâtul P. M. D. a recunoscut la interogatoriu că reclamantul era singurul funcționar cu studii superioare și diplomă de licență din cadrul poliției Comunitare, astfel încât șansele sale de reîncadrare pe post în noua organigramă, respectând criteriile prevăzute de art. 100 din Legea 188/1999 erau mai mari.
Prin urmare, instanța reține că în noua structură erau prevăzute posturi de natura celui ocupat de reclamant și, pentru ocuparea acestora, se impunea respectarea criteriilor prevăzute la art. 100 din Legea 188/1999, inclusiv era necesară organizarea unui examen atunci când erau mai mulți funcționari în situații de echivalență, fiind nelegală încetarea raporturilor de serviciu datorită cumulului pensiei cu salariul.
Raportat la aspectele menționate, în baza art.106 din Legea 188/1999,
instanța va dispune anularea actului administrativ prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului, precum și plata de către pârâți a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.De asemenea, va dispune și reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută.
În baza aceluiași temei de drept, instanța va dispune și obligarea pârâților la plata contribuțiilor de asigurări sociale și a impozitelor datorate, raportat la veniturile acordate reclamantului prin prezenta sentință.
Cu referire la capătul de cerere vizând plata drepturilor salariale constând în 5% din cuantumului sporului de vechime, instanța reține că și acest capăt de cerere este întemeiat.
Instanța reține că reclamantul a depus în probațiune un număr de 7 fluturași de salariu, aferenți anilor 2009-2010, potrivit cărora se recunoaște dreptul reclamantului de a beneficia doar de un spor de vechime de 20 %,în loc de 25%.
Conform art.11 din Ordonanța nr.6/2007, (1) Funcționarii publici salarizați potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, astfel: .... peste 20 de ani 25%.
Sporul corespunzător vechimii în muncă se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă prevăzută la tranșa respectivă.
Pentru acordarea sporului de vechime în muncă, autoritatea sau instituția publică va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.
Prin urmare, în raport cu dispozițiile legale mai sus menționate, instanța va obliga pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei reprezentând diferența de 5% din sportul de vechime neacordat pe perioada_ -_ .
În temeiul art.274 C.pr.civ, instanța va obliga pârâții la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor de judecată în valoare de 4000 lei constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect contencios administrativ formulată de către reclamantul B. M., cu domiciliul în
, str. E. T. nr. 71, Bloc E, sc. B, ap. 28, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâții P. M. D. și M. D., ambii cu sediul
în D., str. 1 Mai nr. 2 ,jud. Cluj și în consecință :
Dispune anularea Dispoziției nr.1792 din_ emisă de către pârâtul P. M. D., dispoziție prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu al reclamantului.
Dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută anterior deciziei menționate.
Dispune plata în favoarea reclamantului, de către, pârâți a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.
Dispune obligarea pârâților la plata contribuțiilor de asigurări sociale și a impozitelor datorate, raportat la veniturile acordate reclamantului prin prezenta sentință.
Obliga pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei reprezentând diferența de 5% din sportul de vechime neacordat, pe perioada_ - _
.
Obliga pârâții la plata în favoarea reclamantului a cheltuielilor de judecată în valoare de 4000 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Aprilie 2013
Președinte,
M. T.
Grefier,
-M. P.
M.T./G.M. 08 Aprilie 2013
5 ex.
