Sentința civilă nr. 7439/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 7439/2013
Ședința publică de la 26 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -M. B.
Grefier M. -M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei formulata de reclamanta P. C.
A. și pe pârât D. G. A F. P. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu prilejul dezbaterii pe fond au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta P. C. A. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. a Județului C., a solicitat anularea Deciziei nr.236/_, a Deciziei de impunere nr.16086/2/_ și a Raportului de inspecție fiscală nr.16086/_, acte administrativ-fiscale emise de pârâtă, pentru suma totală de 36.090 lei pentru perioada 2005-2008, reprezentând impozit pe venit net, TVA stabilită suplimentar și obligații fiscale accesorii. S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în data de_, în urma efectuării unei inspecții fiscale, i s-a comunicat de către pârâtă Decizia de impunere nr.16086/1/_, privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată, Decizia de impunere nr.16086/2/_, privind obligațiile suplimentare de plată TVA, ambele pentru persoane fizice care desfășoară activități independente în mod individual și Raportul de inspecție fiscală nr.16086/_ pentru activitatea desfășurată de reclamant în perioada 2005-2008.
Reclamanta a învederat că împotriva deciziilor de impunere și a raportului de inspecție fiscală susmenționate a formulat contestație prin care a solicitat anularea următoarelor sume:
Cu privire la Decizia de impunere nr.16086/1/_, pentru anul 2005 impozit pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 181 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 228 lei; pentru anul 2006 impozit pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 2553 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 2275 lei; pentru anul 2007 impozit pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 17435 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 9171 lei; anul 2008 impozit pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 5375 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 1887 lei.
Reclamanta a susținut că limitarea perioadei supuse inspecției fiscale pe o perioadă de 3 ani reprezintă un drept stabilit de lege în favoarea contribuabililor, drept care nu poate fi restrâns sau înlăturat în mod abuziv în maniera în care a procedat organul fiscal.
Cu privire la Decizia de impunere nr.16086/2/_ s-a solicitat anularea TVA stabilit suplimentar în sumă de 15096 lei și majorări de întârziere în sumă de 5880 lei.
Reclamanta a menționat că această contestație a fost respinsă prin Decizia nr.236/_ emisă de pârâtă, ca nemotivată pentru suma de 28.816 lei și ca neîntemeiată pentru suma de 31.265 lei și că împotriva acestei decizii a formulat prezenta acțiune.
Pârâta D. G. a F. P. a Județului C., prin întâmpinarea
formulată, a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că motivele expuse în acțiune nu conțin elemente noi față de cele invocate în cadrul contestației formulate pe calea procedurii prealabile.
Reclamanta P. C. A., prin concluzii scrise, a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și anume anularea Deciziei nr.236/_, a Deciziei de impunere nr.16086/2/_ și a Raportului de inspecție fiscală nr.16086/_, acte administrativ-fiscale emise de pârâtă, pentru suma totală de 36.090 lei pentru perioada 2005-2008, reprezentând impozit pe venit net, TVA stabilită suplimentar și obligații fiscale accesorii, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la anul 2005 s-a solicitat anularea impozitului pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 181 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 228 lei; pentru perioada 2006- 2008 s-a solicitat anularea sumei de 10.330 lei impozit pe venit net stabili suplimentar și a sumei de 4752 lei, obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe venit stabilit suplimentar, precum și anularea TVA și obligații fiscale accesorii aferente TVA stabilită suplimentar, și anume suma de 15096 lei, reprezentând TVA suplimentar pentru perioada_ -_ și suma de 5503 lei, reprezentând obligații fiscale accesorii (majorări de întârziere) aferentă TVA stabilită suplimentar, calculate pentru perioada_ -_, totalul sumei pentru care s-a solicitat anularea deciziilor fiind de 36.090 lei.
Reclamantul a arătat că nu solicită anularea următoarelor sume: 15033 lei impozit pe venit stabilit suplimentar pentru anii 2006-2008, respectiv suma de 8581 lei obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe venit stabilit suplimentar pentru perioada 2006-2008 precum și suma se 377 lei, reprezentând obligații fiscale accesorii aferente TVA stabilită suplimentar pentru perioada 2008-2009.
Reclamanta a susținut că așa cum reiese și din raportul de expertiză întocmit în cauză, aceasta nu datorează sumele stabilite suplimentar pe anul 2005 și anume, impozit pe venit anual stabilit suplimentar în sumă de 181 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 228 lei, iar pentru perioada 2006-2008 nu datorează suma de 10330 lei, impozit pe venit net stabilit suplimentar și suma de 4752 lei, obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe venit stabilit suplimentar și nici suma de 15096 lei TVA stabilită suplimentar pentru perioada_ -_, precum și suma de 5503 lei, obligații fiscale accesorii (majorări de întârziere) aferentă TVA stabilită suplimentar, calculate pentru perioada_ -_ .
Totodată, reclamanta a mai arătat că își susține argumentele și apărările formulate în cadrul acțiunii introductive.
În cauză s-a efectuat un raport de expertiză contabilă de către expert contabil R. A. Cornelia.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamanta P. C. A. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F.
P. a Județului C., a solicitat anularea Deciziei nr.236/_, a Deciziei de impunere nr.16086/2/_ și a Raportului de inspecție fiscală nr.16086/_
, acte administrativ-fiscale emise de pârâtă, pentru suma totală de 36.090 lei pentru perioada 2005-2008, reprezentând impozit pe venit net, TVA stabilită suplimentar și obligații fiscale accesorii, cu cheltuieli de judecată.
Prin Decizia de impunere 16086/1/_ s-a stabilit în sarcina reclamantului, pentru anul 2005, impozit pe venit net anual stabilit suplimentar în sumă de 181 lei ; obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 228 lei ; pentru anul 2006 s-a stabilit impozit pe venit net anual stabilit suplimentar în sumă de 2553 lei; obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 2.275 lei ; pentru anul 2007 s-a stabilit impozit pe venit net anual stabilit suplimentar în sumă de 17.435 lei; obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de
lei ; pentru anul 2008 s-a stabilit impozit pe venit net anual stabilit suplimentar în sumă de 5.375 lei; obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 1.887 lei .
Prin Decizia de impunere 16086/2/_ s-a stabilit TVA suplimentar în sumă de 15.096 lei, majorări de întârziere TVA stabilite suplimentar în sumă de 5.880 lei.
Prin Decizia nr. 236/_ emisă de pârâtă a fost respinsă contestația reclamantei formulată împotriva acestor decizii.
În raport de apărările formulate în cadrul acțiunii, instanța urmează să rețină faptul că PFA C. A. nu datorează sumele stabilite suplimentar pe anul 2005 deoarece nu s-a identificat în avizul de inspecție fiscală vreuna din situațiile prevăzute la art. 98 al. 3 C. pr. fiscală. Astfel, reclamanta nu intră în categoria marilor contribuabili și, prin urmare, inspecția fiscală putea fi realizată doar pe ultimii 3 ani, adică pe anii 2007, 2008și 2009, nu începând cu anul 2005, cum a procedat organul de inspecție fiscală. Se arată în cuprinsul raportului de expertiză faptul că organul de control nu a făcut nicio mențiune cu privire la niciunul din motivele care ar fi determinat extinderea inspecției fiscale. Mai mult, se arată în expertiză faptul că reclamanta deținea un certificat de atestare fiscală care confirma că acesta avea achitate la zi toate obligațiile fiscale.
Apoi, considerăm că, în raport de expertiza efectuată în cauză, că reclamanta nu datorează următoarele sume stabilite suplimentar - 10.330 lei și 4752 lei, 15.096 lei, TVA stabilit suplimentar pe perioada_ -_ și 5.503 lei, majorări de întârziere aferente TVA, calculate pe perioada_ -_ .
Aceasta deoarece potrivit OMFP 1040/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în cazul PFA, pct 4 cap II A, punctul 6 cap II A, pct 7 cap II A, pct 13 cap II B, există o anumită formularistică în materie de ținere și conducere a evidenței contabile pentru PFA, iar dispozițiile art. 21 al. 4 lit f C fiscal nu se aplică reclamantei deoarece acest articol se referă la impozitul pe profit, impozit care nu este aplicabil reclamantei, acesteia aplicându-i-se impozitul pe venit.
Apoi, conform punctului 13 cap II B din același act normativ ,în mod greșit organul fiscal nu a considerat documente justificative -facturi, bonuri fiscale, bonuri de combustibil pe considerentul că nu existau foi de parcurs, în condițiile în care nu există o dispoziție legală care să prevadă o atare obligativitate pentru persoanele fizice. ( a se vedea pag 4 din rap. de expertiză)
De asemenea, conform OMFP 1040/2004, cheltuielile cu amortizarea fiscală sunt deductibile fiscal dacă sunt respectate regulile de la art. 24 titlul II C fiscal. Astfel, deși organul de control invocă art. 24 al. 11 lit h care menționează că cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecărei persoane fizice, totuși textul de lege nu face precizarea că acesta trebuie să fie primul autoturism achiziționat . Ca urmare, reclamanta are dreptul să deducă cheltuieli cu amortizarea unuia dintre cele trei autoturisme
, conform expertizei, astfel: pentru anul 2006 și ianuarie 2007 cheltuielile cu amortizarea efectuate pentru SKODA, pentru februarie -iunie 2007 cheltuieli cu amortizarea efectuate pentru Peugeot 107; pentru iulie 2007-dec 2008 cheltuieli cu amortizarea efectuate pentru Land Rover .
Apoi sunt cheltuieli deductibile integral următoarele cheltuieli realizate de reclamanta: cheltuielile cu primele de asigurare care sunt efectuate pentru active corporale în patrimoniul afacerii, cheltuielile cu dobânzile pentru contractele de leasing financiar, cheltuielile cu reviziile, taxele auto, taxele somație leasing, taxele notificare . Aceasta deoarece autoturismele au fost utilizate în scopul realizării obiectului de activitate PFA C. A. .
În concluzie, tribunalul constată că din raportul de expertiză contabilă efectuată de către expert contabil R. A. Cornelia reiese că starea de fapt fiscală este următoarea: cheltuielile deductibile sunt: cheltuielile cu combustibilul (pe baza bonului fiscal și a proceselor verbale de recepție a lucrărilor), cheltuielile cu cazarea (pe baza facturii de cazare), cheltuielile cu amortizarea unui singur autoturism într-o perioadă, cheltuielile cu primele de asigurare (pentru toate autoturismele, aceste cheltuieli nefiind limitate la un singur autoturism), cheltuieli cu dobânzile la contractele de leasing, (pentru toate autoturismele, aceste cheltuieli nefiind limitate la un singur autoturism), cheltuieli cu reviziile, taxele auto, taxele somație leasing, taxe notificare aferente autoturismelor care au fost utilizate pentru desfășurarea activității și care sunt aferente contractelor de
leasing și nu se încadrează la cheltuieli nedeductibile.
Cheltuielile nedeductibile, așa cum și organul de control a consemnat în raportul de inspecție fiscală, sunt: avans leasing, rata de leasing, asigurarea de viață, valoarea notebook-ului dedus peste valoarea de amortizare anuală, valoare ochelari.
TVA aferentă cheltuielilor deductibile reprezintă TVA ce poate fi dedusă de reclamantă și ca urmare aceasta nu datorează TVA suplimentar.
TVA aferentă cheltuielilor nedeductibile reprezintă TVA ce nu poate fi dedusă de reclamantă și ca urmare aceasta datorează TVA suplimentar.
Raportat la obiectivul nr.2 din raportul de expertiză, privind precizarea dacă în raport de dispozițiile legale aplicabile, de documentele deținute de reclamantă și cele care urmează să fie depuse de pârâtă la dosar sunt sau nu corect stabilite obligațiile fiscale suplimentare cuprinse în decizia de impunere nr.16086/1/_ și decizia de impunere nr.16086/2/_, precum și raportul de inspecție fiscală, expertiza contabilă stabilește că nu sunt stabilite corect obligațiile fiscale suplimentare cuprinse în decizia de impunere nr.16086/1/_ și decizia de impunere nr.16086/2/_, precum și raportul de inspecție fiscală.
Raportat la obiectivul nr.3, privind precizarea cuantumului obligațiilor fiscale stabilite suplimentar și care nu sunt datorate de către reclamantă, precum și a motivelor pentru care acestea nu sunt datorate, s-a apreciat în cadrul expertizei că obligațiile fiscale suplimentare cuprinse în decizia de impunere nr. 16086/1/_ și decizia 16086/2/_ nu sunt datorate de reclamantă și ca urmare a avut în vedere calculul cuantumului acestora și motivele pentru care acestea nu sunt datorate.
În ceea ce privește suplimentul la raportul de expertiză contabilă privind obiecțiunile la raportul de expertiză contabilă, se constată că se mențin concluziile formulate în raportul de expertiză contabilă în sensul că obligațiile
fiscale suplimentare nu sunt stabilite corect în deciziile de impunere emise de pârâtă, precum și in raportul de inspecție fiscală.
Totodată, se mențin concluziile din raportul de expertiză contabilă, în sensul că reclamanta nu datorează următoarele obligații fiscale:
10.330 lei diferență impozit pe venit pentru perioada 2006-2008
4752 lei accesorii impozit pe venit pentru perioada 2006-2008
15096 lei diferență TVA pentru perioada 2006-2008
5053 lei accesorii TVA pentru perioada 2008-2009
De asemenea, se constată că reclamanta datorează următoarele sume:
15214 lei diferență impozit pe venit pentru perioada_ -2008)
8809 lei accesorii impozit pe venit pentru perioada_ -2008)
0 lei diferență TVA pentru perioada 2008-2009
377 lei accesorii TVA pentru perioada 2008-2009
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 tribunalul va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și va dispune anularea Deciziei nr.236/_ emisă de D.G.F.P. C. și pe cale de consecință dispune anularea în parte a deciziei de impunere nr.16086/1/_, a deciziei de impunere16086/2/_ și a raportului de inspecție fiscală nr.16086/_, acte administrativ fiscale, cu privire la următoarele sume:
Pentru anul 2005 impozit pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 181 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 228 lei;
pentru perioada 2006-2008
10.330 lei impozit pe venit net stabili suplimentar
4.752 lei, obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe venit stabilit suplimentar,
TVA și obligații fiscale accesorii aferente TVA stabilită suplimentar, stabilită suplimentar pentru perioada_ -_
5503 lei, obligații fiscale accesorii aferentă TVA stabilită suplimentar, calculate pentru perioada_ -_ .
În baza art.274 C.pr.civ., tribunalul va obliga pârâta la plata sumei de 4688,3 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei reprezentând onorariu avocat și onorariu expert. .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite in parte actiunea in contencios administrativ formulată de reclamanta P. C. A. , domiciliat în C. -N., str.Gruia nr.51, ap.1, jud.C. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. a Județului C., cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr.19, jud.C., și în consecință:
Dispune anularea Deciziei nr.236/_ emisă de D.G.F.P. C. și pe cale de consecință dispune anularea în parte a deciziei de impunere nr.16086/1/_
, a deciziei de impunere16086/2/_ și a raportului de inspecție fiscală nr.16086/_, acte administrativ fiscale, cu privire la următoarele sume:
Pentru anul 2005 - impozit pe venit net anual stabilit suplimentar in sumă de 181 lei și obligații fiscale accesorii stabilite suplimentar, aferente impozitului în sumă de 228 lei;
pentru perioada 2006-2008
10.330 lei impozit pe venit net stabili suplimentar
4.752 lei, obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe venit stabilit suplimentar,
TVA și obligații fiscale accesorii aferente TVA stabilită suplimentar, stabilită suplimentar pentru perioada_ -_
5503 lei, obligații fiscale accesorii aferentă TVA stabilită suplimentar, accesorii calculate pentru perioada_ -_ .
Obliga pârâta la plata sumei de 4688,3 lei, cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
-M. B.
Grefier,
M. -M. C.
Red.AMB/tehn.MG 4 ex. 28.05.13
