Sentința civilă nr. 8771/2013. Suspendare executare act administrativ
Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8771/2013
Ședința publică din 20 mai 2013 Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: A. R.
Grefier: C. -A. B.
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta SS I. C. S., în contradictoriu cu pârâții M. C. T. și P.
M. C. T., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentanta reclamantei av.
O. F. în substituirea av. Călin Stegăroiu și reprezentanta pârâților, consilier juridic
R. Apostol, care depune împuternicire. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că s-a parcurs procedura prealabilă, după care,
Tribunalul invocă și pune în discuție excepția inadmisibilității raportat la neachitarea cauțiunii.
Reprezentanta reclamantei apreciază că abia la acest termen de judecată se poate pune în discuție contradictorie cuantumul cauțiunii, întrucât art. 215 C.pr.fiscală prevede doar cuantumul cauțiunii, nefiind prevăzută procedura stabilirii cuantumului acesteia, iar atâta vreme cât nu se prevede, acest articol se completează cu dreptul comun. Solicită stabilirea cuantumului cauțiunii sub cuantumul stabilit de art. 215 C.pr.fiscală, respectiv a unui cuantum redus dată fiind situația financiară a societății reclamante, arătând că a făcut dovada acesteia cu biletele la ordin depuse la dosar care sunt scadente. Mai arată că apariția acestui proces-verbal nu a fost avut în vedere de către societate, societatea ar fi pusă în imposibilitatea de a plăti și i s-ar perturba în mod grav activitatea și că practica instanțelor de judecată este în sensul stabilirii unei cauțiuni mai reduse. În subsidiar, dacă se va respinge solicitarea de a stabili un cuantum mai redus al cauțiunii, solicită să se acorde un nou termen de judecată pentru a încerca să achite cauțiunea stabilită inițial.
Reprezentanta pârâților arată că se opune cererii de amânare formulată de către reprezentanta reclamantei, apreciind că cuantumul cauțiunii este o sumă rezonabilă și arătând că toate aceste bilete la ordin au fost emise în februarie-martie, după raportul de inspecție fiscală.
În replică, reprezentanta reclamantei arată că toate aceste bilete la ordin au fost emise după emiterea deciziei contestate.
Reprezentanta pârâților solicită respingerea acțiunii ca urmare a neachitării cauțiunii.
Tribunalul reține cauza în pronunțare pe excepția inadmisibilității cererii ca urmare a neachitării cauțiunii.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC S. I. C. SRL, în contradictoriu cu pârâții M. C. T. și P. M. C. T., a solicitat suspendarea în parte a Deciziei de impunere aferentă anului 2013 pentru stabilirea impozitului prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a unei taxe de foraj și excavare în cuantum de 97.811 lei și a dispozițiilor Raportului de inspecție fiscală cu nr. 6598/_, până la pronunțarea instanței de fond în dosarul ce urmează a se înregistra, având ca obiect anularea acestor acte, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că societatea desfășoară activități de exploatare pietriș și în urma solicitării sale i-a fost eliberată o autorizație pentru lucrări de foraje și excavări pentru realizare studii geotehnice pentru o suprafață de 27 mp. Ulterior i s-a eliberat de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale permisul de exploatare prin care i s-a acordat permisiunea de a exploata pentru cantitatea de 46.000 mc de nisip și pietriș din perimetrul temporar de exploatare Valea Blajului - C. T., suprafața de exploatare fiind stabilită la 0,014 km.p.
Reclamanta a mai arătat că prin decizia de impunere a cărei suspendare o solicită s-a stabilit în sarcina sa obligația de plată a unei taxe de foraje și excavări prin raportare la suprafața de 14.000 mp (diminuată cu 27 mp) și prin aplicarea unei taxe de 7 lei/mp, taxă pe care reclamanta apreciază că nu are nici un temei legal. Consideră că datorează taxă doar pentru lucrările aferente lucrărilor de evaluare a rezervelor de pietriș, studii geotehnice pentru care i s-a stabilit taxa datorată aferentă autorizației eliberate de P.
M. C. T., nu și pentru activitatea de exploatare pe care o desfășoară în baza permisului eliberat de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale, autorizație pentru emiterea căreia i-a fost stabilită o obligație de plată la bugetul de stat.
A menționat faptul că activitatea de exploatare a resurselor minerale nu este supusă și condiționată de emiterea unei autorizații de către autoritatea publică locală, dreptul de exploatare fiind acordat de către autoritatea publică competentă potrivit Legii minelor nr. 85/2003.
Reclamanta a susținut că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind suspendarea executării actului administrativ mai sus arătat, și anume existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Pârâții M. C. T. și P. M. C. T., prin întâmpinarea formulată, au solicitat respingerea cererii de suspendare, arătând că nu sunt întrunite cumulativ prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin rezoluția emisă la data de 30 aprilie 2013, instanța a pus în vedere reclamantei obligația de a plăti o cauțiune în suma de 10.000 lei până la primul termen de judecată, însă reclamanta nu a îndeplinit această obligație.
Față de neplata cauțiunii, în condițiile art. 215 din Codul de procedură fiscală, cererea pentru suspendarea în parte a Deciziei de impunere aferentă anului 2013 urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea în contencios administrativ având ca obiect suspendarea Deciziei de impunere aferentă anului 2013 formulată de reclamanta SS I. C. S., cu sediul în sat U., comuna Viișoara, nr. 360, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții M.
C. T. și P. M. C. T., ambii cu sediul în C. T., str. L., nr. 29, jud. Cluj.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2013.
Președinte, | Grefier, |
A. R. | C. A. B. |
Red. AR/tehn. AD 5 ex. 25.06.13