Anulare act administrativ. Decizia nr. 2635/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2635/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-09-2015 în dosarul nr. 5561/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2635/2015
Ședința publică de la 18 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. M.
Judecător A. E. Hancaș
Judecător Ș. D.
Grefier N. B.
Pe rol se afla judecarea recursului declarat de recurent Inspectoratul de Poliție al Județului A. împotriva sentinței administrative 328/C./28.04.2015 pronunțată de Tribunalul A. secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosar nr._, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta consilier juridic Titilincu R. pentru recurentul IPJ A. si intimatul reclamant S. Z., asistat de avocat B. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că in cauza a fost parcursa procedura de regularizare premergătoare fixării primului termen de judecata, recursul este motivat, timbrat, intimatul reclamant a depus la dosar intampinare, iar recurentul a depus la dosar raspuns la intampinare.
Reprezentantul recurentei depune la dosar delegatie de reprezentare.
Mandatarul intimatului reclamant depune la dosar imputernicire avocatiala si chitanta onorariu avocatial.
Nemaifiind alte cereri de formulat si exceptii de invocat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri.
Consilierul juridic din partea recurentului solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentintei atacate si respingerea actiunii formulate de reclamant ca neîntemeiata, pentru motivele expuse pe larg in scris. Arata ca motivul refuzului autorizarii intimatului reclamant pentru obtinerea permisului pentru procurarea, detinerea, portul si folosirea de arme letale cu destinatia de vanatoare este confirmat de întreg probatoriul administrat in cauza in fata instantei de fond, respectiv declaratiile martorilor referitoare la reconstituirea din anul 2011, cand reclamantul si tatal său au adresat cuvinte jignitoare si aruncat cu pietre catre organele de politie, acestea reprezentand in fapt acte de violenta ale reclamantului. Precizeaza ca actul normativ aplicabil in speta, respectiv Legea 295/2004, privind regimul armelor si munitiilor republicata, la art.14 alin.1 stabileste conditiile de acordare a autorizatei de procurare a armelor letale, iar ca aceste conditii trebuie a fi indeplinite in mod cumulativ. Una dintre aceste condiții este aceea ca persona sa nu prezinte pericol pentru ordinea publica, siguranța națională, viata si integritatea corporala a persoanelor conform datelor si informațiilor existente la organele competente. Mai arata ca actul normativ indicat nu conditioneaza masura anularii dreptului de port si folosire a armelor si munitiilor letale de existenta si aplicarea vreunei sanctiuni de natura penala sau contraventionala.
Reprezentantul recurentului arata ca, în speta, in vederea solutionarii cererii reclamantului, au fost efectuate verificari cu privire la indeplinirea conditiilor indicate de art. 14 alin.1 din Legea 295/2004, in urma carora a reiesit ca reclamantul este cunoscut în comunitate ca o persoana violenta, iar in prezent se afla in conflict cu mai multi cetateni din . un pericol pentru ordinea publica, viata si integritatea corporala a persoanelor, aspecte ce au condus la neautorizarea acestuia in vederea obtinerii dreptului de port si folosire a armelor letale.
În acest sens, arata ca, în mod eronat, instanta de fond a inlaturat declaratia martorei U. L., pe motiv ca aceasta nu se coroboreaza cu nicio alta proba administrata in cauza, de vreme ce aceasta este vecina cu reclamantul. Referitor la martorii propusi de reclamant, arata ca acestia au oferit aspecte generale cu privire la persoana reclamantului, iar declaratia data de martorul S. P. prezinta dubii cu privire la veridicitatea celor relatate.
În concluzie, reprezentantul recurentului arata ca, având în vedere și cazurile de notorietate din ultima perioada, organele de politie trebuie sa acorde o atentie deosebita in verificarea indeplinirii conditiilor pentru autorizarea persoanelor de a procura si detine arme letale, tocmai pentru a se preveni producerea unor evenimente sau situatii periculoase, cu consecinte negative, ivite pe fondul unor stari conflictuale si sustinute de facilitatea obtinerii si utilizarii acestor tipuri de arme.
Pentru toate aceste motive și pentru cele expuse pe larg, in scris, solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Mandatarul intimatului reclamant S. Z. solicita respingerea recursului declarat de pârâtul IPJ A. și mentinerea sentintei atacate ca temeinica si legala
Arata ca motivele de recurs invocate de pârât nu reprezinta altceva decat reluarea acelorasi sustineri prezentate in fata instantei de fond, cu privire la neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 14 alin.1 lit.f din Legea 295/2004, respectiv faptul ca reclamantul a prezentat un pericol pentru ordinea publica, viata si integritatea corporala a persoanelor. Motivele de recurs se bazeaza doar pe afirmatiile martorului U. L. cu privire la faptul ca reclamantul este o persoana violenta, intrucat, cu ocazia reconstituirii unei infractiuni comise in anul 2011 la casa parintilor reclamantului, acesta s-ar fi manifestat agresiv fata de organele de politie și de asemenea, ar fi avut altercații cu mai multe persoane din localitate.
Față de cele invocate de recurent, mandatarul intimatului reclamant arata ca, in mod corect instanta de fond a retinut ca toate sustinerile din raport sunt contrazise de martorii audiati in cauza, respectiv declaratia martorului B. I. (aflata la fila 53 din dosarul instantei de fond), care a fost prezent la reconstituire și care a declarat ca intimatul a avut o atitudine cuviincioasa in fata organelor de politie si ca il cunoaste de cand era copil, iar acesta nu stie sa fi avut altercatii cu alte persoane din .>
Învedereaza ca din declaratia martorului Szanta P. de la fila 49 din dosarul instantei de fond, reiese ca, desi prezent la reconstituirea din 2011, acesta nu a vazut-o pe martora U. L., martora de care se prevaleaza recurentul pârât, iar reclamantul a avut o atitudine cuviincioasa, aflându-se la 100 de metri distanta fata de locul desfasurarii incidentului.
Mai mult decat atat, avocatul intimatului reclamant arata ca, din declaratia martorului N. C. (fila 55 din dosarul instantei de fond), care este ginerele d-nei U. L., reiese ca nu a auzit sa se discute in . violent al reclamantului, despre care spune ca este o persoana cuviincioasa si respectuoasa, iar martorul nu s-a simțit niciodată amenințat de reclamant.
Avocatul reclamantului precizeaza ca din declaratiile celor trei martori reiese in mod evident faptul ca reclamantul este un om onest și corect, care isi castiga in mod cinstit existenta, fara sa fi avut conflicte in localitate si nefiind cunoscut ca o persoana violenta, cu toate ca martora U. L. este cea care a incercat sa induca in eroare instanta, aceasta având . cu tatal intimatului reclamant pentru un teren la Legea fondului funciar. În acest sens, arata ca organul de cercetare din localitate incearca sa extinda acest conflict pe care il are tatal reclamantului cu martora asupra intregii familii, inclusiv asupra reclamantului.
Pentru toate aceste motive, mandatarul intimatului reclamant solicita instantei sa constate ca in speta sunt indeplinite in integralitate conditiile art. 14 alin.1 din Legea 295/2004 de catre reclamantul S. Z. și, pe cale de consecinta, sa se respinga recursul declarat de pârâtul IPJ A., cu mentinerea sentintei atacate ca temeinica si legala, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata, conform chitantei depuse la dosar.
În replica, reprezentantul recurentului IPJ A. precizeaza ca din partea pârâtului IPJ A. au fost propuși spre audiere patru martori, insa instanta a incuviintat doar audierea martorilor U. L. si N. C., apreciind ca ceilalti doi martori se afla in relatii de dusmanie cu reclamantul. În ce priveste declaratia martorului N., arata ca acesta nu a prezentat foarte multe amânunte, intrucat nu locuieste in localitate, venind acolo doar ocazional, motiv pentru care apreciaza ca sustinerile mandatarului intimatului nu sunt in totalitate conforme cu realitatea.
Avocatul intimatului reclamant arata ca S. Z. locuieste impreuna cu familia, acesta fiind si motivul pentru care tot ceea ce se imputa tatalui sau este extrapolat si asupra sa, fara a exista insa legatura intre comportamentul tatalui sau si cel al reclamantului.
Față de actele existente la dosar si sustinerile reprezentantilor partilor, instanta declara inchise dezbaterile si lasa cauza in pronuntare.
Curtea de Apel
Asupra recursului de față
Prin sentința administrativă nr.328/CA/28.04.2014, pronunțată de Tribunalul A. – Secția de C. Administrativ, Fiscal și de insolvență, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată reclamantul S. Z. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean A. - Serviciul Arme, explozivi și substanțe periculoase, s-a dispus anularea notificării_/27.11.2014 emisă de pârât și a fost obligat pârâtul să autorizeze reclamantul pentru deținerea, portul și folosirea unei arme de vânătoare și să plătească cheltuieli de judecată de 1100 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, faptul că nu a fost confirmată împrejurarea că reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 14 al. 1 lit. f Legea 295/2004 și că pârâtul a aplicat în mod greșit prevederile art. 14 al. 3 acțiunea fiind întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488pct. 8 cod de procedură civilă și solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale și a probelor administrate în cauză.
Astfel, instanța nu a ținut seama de faptul că măsura anulării dreptului de port și folosire a armei și munițiilor letale nu este condiționată de aplicarea unei sancțiuni, de faptul că reclamantul este cunoscut ca o persoană violentă prezentând pericol pentru ordine publică, viața și integritatea corporală a persoanelor, ceea ce rezultă și din probatoriul administrat.
S-a făcut referire la depoziția martorei U. L., la faptul că doi dintre martorii propuși de pârât au fost înlăturați de la audiere pentru că se află în stare de dușmănie cu reclamantul și la împrejurarea că reclamantul a fost violent cu ocazia unei cercetări la fața locului, inclusiv față de organele de poliție, fiind avertizat că se va face uz de armă.
Nu în ultimul rând, consideră pârâtul să posibilitatea legală de a obține calitatea de deținător de arme letale nu constituie o obligație pentru organele de poliție, fiind considerată mai degrabă un privilegiu care este recunoscut și acordat unei persoane care manifestă un comportament responsabil, adecvat în societate și familie.
Invocă recurentul și cazurile de notorietate din ultimii ani în care uzul de armă a condus la un număr însemnat de victime.
În drept, s-au invocat prevederile art. 486, 488 pct. 8 cod de procedură civilă, Legea 554/2004, Legea 295/2004.
Recursul a fost timbrat cu 100 lei și a fost formulat în termenul legal prevăzut de art. 20 Legea 554/2004.
Intimat-reclamant S. Z. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și păstrarea hotărârii ca fiind legală și temeinică cu cheltuieli de judecată în recurs.
În esență, intimatul a arătat că instanța a reținut corect că nu este o persoană care prezintă pericol pentru ordinea publică, viața și integritatea corporală a persoanelor și că nu știe care sunt motivele pentru care organul emitent și-a întemeiat soluția fiind în imposibilitate să se apere.
Se mai arată că procesul verbal prin care a fost sancționat contravențional a fost anulat de instanță, că persoanele de care se face vorbire sunt în relații de dușmănie cu tatăl său și nu cu el iar aceste disensiuni au la bază probleme legate de posesia unor terenuri și că este o persoană onorabilă care își crește singur fetița.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor de drept incidente cauzei, Curtea de Apel constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce succed:
Instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material la starea de fapt dovedită fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 cod de procedură civilă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 lit.f din Legea nr.295/2004, autorizația de procurare a armelor letale se acordă persoanelor care îndeplinesc, printre alte condiții prevăzute cumulativ de același articol, și pe aceea de a nu prezenta pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente.
Legea prevede și anularea dreptului de port și folosire a armelor letale, potrivit art.45 alin.1 lit.b din același act normativ, dacă titularul dreptului se află în una dintre situațiile reglementate de art.14 alin.1 lit.b), c), e) și f) din lege, conținutul acestei din urmă reglementări fiind anterior evocat.
Dispoziția nr._/27.11.2014 (fila nr.6 dosar fond), prin care se reține că din cercetările efectuate au rezultat date potrivit cărora reclamantul prezintă pericol pentru ordina publică, viața și integritatea corporală a persoanelor, fapt pentru care nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 14 al. 1 lit. f Legea 295/2004, a fost emisă de către pârât pe baza datelor și informațiilor deținute la momentul emiterii acesteia.
În speță este vorba despre Raportul din data de 07.11.2014, întocmit de Poliția Ș. (f.23), respectiv cel din data de 27.01.2015, întocmit de Serviciul Arme, Explozivi Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean A. (fila 22), prin care s-a concluzionat că, prin raportare la conflictul care a avut loc între reclamant și organele de poliție în cursul anului 2011, soldat cu violențe exercitate asupra acestora din urmă și la declarațiile martorilor audiați de poliție, reclamantul prezintă pericol pentru ordinea publică, viața și integritatea corporală a persoanelor.
Mențiunile din raportul agentului de poliție sunt confirmate și susținute de declarația martorei U. L., vecină cu reclamantul, care, în calitate de martor la reconstituire, confirmă incidentul din anul 2011. Martora declară că personal a văzut atitudinea agresivă, violentă a reclamantului și că acesta a fost atenționat de poliție că dacă nu se liniștește are dreptul să folosească arma din dotare. Pe de altă parte, aceasta afirmă și relații tensionate și violente între reclamant și familia acestuia cu alte persoane, îngrijitori de animale, pe care le-a perceput direct.
Contrar reținerii primei instanțe, Curtea constată că declarația martorei U. L. se coroborează cu raportul agentului de poliție, constituind un plan probator însemnat în cauză. U. L. este un martor ocular al violențelor reclamantului iar declarațiile celorlalți martori nu aduc certitudinea unui motiv pentru care să fie înlăturată declarația unui martor care a perceput direct și personal actele reclamantului. Singurul martor care face referire la U. L. este martorul B. I. care afirmă că aceasta are probleme cu toți vecinii, inclus cu reclamantul din cauza unui câine. Însă, această afirmație este singulară în spațiul probator, nu este susținută nici de reclamant și nu prezintă relevanță cu privire la faptele percepute direct de martoră.
Deși declarațiile celorlalți martori audiați de prima instanță sunt favorabile reclamantului Curtea subliniază că acestea nu pot înlătura puterea doveditoare a înscrisului întocmit de agentul de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor sale la fața locului în cadrul unei cercetări penale, cu privire la incidentul din anul 2011. Acest act are putere doveditoare până la înscrierea în fals, conform art. 1173 cod civil și faptele conținute nu pot fi combătute decât prin înscrierea în fals.
Curtea subliniază și faptul că opunerea la audierea martorilor propuși de pârât sub motivul existenței relațiilor de dușmănie, nu este favorabilă reclamantului care afirmă o conduită ireproșabilă în societate.
Chiar dacă procesul verbal de contravenție încheiat în cursul anului 2012 pentru faptele prevăzute de art. 3 pct. 1 și 24 Legea 91/1991 rep., provocare la scandal și proferare de injurii și amenințări, a fost anulat de instanța de judecată, pentru că nu există suficiente probe pentru a reține săvârșirea unor contravenții, în condițiile în care se confirmă existența unui conflict („generat de fapta ilicită a îngrijitorului de animale”, conform considerentelor hotărârii), datele și informațiile pe care le deține poliția, ca organ competent, constituie date în sensul art. 41 lit. f Legea 295/2004.
Aceste elemente probatorii constituie, în aprecierea Curții, argumente suficient de convingătoare și ineluctabile pentru a aprecia că reclamantul poate prezenta pericol pentru ordinea publică, viața și integritatea corporală a persoanelor, astfel că decizia pârâtului de a nu autoriza reclamantul să dețină arme letale apare ca fiind legală, în limitele dreptului de apreciere al pârâtului.
Dreptul de a deține arme nu este un drept absolut. Legiuitorul are libertate de apreciere a condițiilor de exercitare a atributelor dreptului în cauză, astfel încât acesta să nu vină în coliziune cu interesele generale sau particulare legitime ale altor subiecți de drept, instituind așadar limitări rezonabile. Pericolul pentru ordinea publică, pentru viața și integritatea corporală a persoanelor, îndreptățesc legiuitorul să instituie măsuri de ocrotire a interesului general al societății. De altfel, după cum anterior s-a mai reținut, una dintre condițiile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de acordarea autorizației de deținere a armei constă, potrivit dispozițiilor art.14 alin.1 lit.f din Legea nr.295/2004, tocmai în inexistența pericolului pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor.
Prin prisma dispozițiilor legale anterior evocate, precum și a probelor menționate, Curtea constată că măsura este justificată pe baza actelor de cercetare efectuate de autoritățile competente, care relevă situația de conflict în care reclamantul a fost implicat, cu relevanță în cauză fiind incidentul din anul 2011, soldat cu exercitarea de agresiuni de către acesta inclusiv asupra agenților de poliție, incident despre care nu se poate face abstracție în evaluarea comportamentului său generator de pericol pentru ordinea publică, viața și integritatea corporală a persoanelor, privit ca interes de ordin general al societății.
În consecință, față de considerentele de fapt și de drept anterior expuse, în temeiul art.496 C.pr.civ., Curtea urmează a proceda la admiterea recursului declarat de pârât. Hotărârea Tribunalului A. va fi casată în tot și, rejudecând în fond, acțiunea reclamantului va fi respinsă ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent Inspectoratul de Poliție al Județului A. împotriva sentinței administrative 328/C./28.04.2015 pronunțată de Tribunalul A. secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență.
Casează în tot hotărârea recurată și rejudecând:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul S. Z., CNP_, împotriva Inspectoratul de Poliție al Județului A.-Serviciul Arme, explozibil și substanțe periculoase pentru anulare act_/27.11.2014 și obligare la autorizare deținere, port și folosire armă de vânătoare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.09.2015.
Președinte, G. M. | Judecător, A. E. Hancaș | Judecător, Ș. D. |
Grefier, N. B. |
Red./tehnored. DȘ/29.09.2015
Jud. fond P. M.
NB. 4 ex./ .>
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1474/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2241/2015.... → |
|---|
