Anulare act administrativ. Decizia nr. 161/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 161/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 8140/97/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 161/2015
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător L. I. G.
Judecător D. B. D.
Grefier M. C.
Completul de judecată a fost legal constituit în conformitate cu prevederile art.98 alin.4 și 51 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul T. G. împotriva sentinței nr. 984/CA/2014 pronunțată de Tribunalul H. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura prealabilă a fost parcursă și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța constată cauza în stare de judecată, și având în vedere actele dosarului și solicitarea părții de judecare a cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunțare atât pe fondul recursului cât și în ceea ce privește excepția nulității recursului invocată de intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H. prin întâmpinare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Prin sentința nr. 984/2014 Tribunalul H. a respins acțiunea formulată de reclamantul T. G. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H. .
Pentru a pronunța această soluție, a reținut următoarele:
Reclamantul este încadrat în grad de handicap accentuat, nerevizuibil conform certificatului nr._/13.09.2004 întocmit de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți H..
În această calitate reclamantul este beneficiarul prestațiilor sociale reglementate la art. 58 alin. 4 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
La data de 29.12.2011 reclamantul s-a internat la Unitatea de Asistență Medico – Socială H., instituție publică specializată cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Local al municipiului H., potrivit contractului de acordarea de servicii medico – sociale nr. 243/29.12.2011.
Prin dispoziția nr. 467/29.04.2013 emisă de directorul general al D.G.A.S.P.C. H. s-a dispus suspendarea dreptului la prestații sociale acordate printre alții și reclamantului începând cu data de 01.05.2013 până la încetarea măsurii de internare.
Potrivit art. 58 alin. 4 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată persoanele încadrate în grad de handicap beneficiază de indemnizație lunară și buget personal complementar lunar diversificat, în funcție de gradul de handicap recunoscut.
De acest drept nu beneficiază conform art. 58 alin. 5 din același act normativ adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro.
Reclamantul beneficiază, așa cum s-a reținut, de îngrijire și protecție într-un centru rezidențial public, astfel că pe perioada internării nu mai beneficiază de drepturile la prestații sociale mai sus arătate.
De împrejurarea internării reclamantul era obligat conform art. 59 lit. h din lege să aducă la cunoștința direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, aceasta constituind o situație de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Neîndeplinindu-și această obligație, și beneficiind concomitent de două drepturi la prestații sociale care se exclud, se justifică emiterea deciziei de suspendare a drepturilor la indemnizație și la buget complementar lunare pe perioada internării reclamantului, în exercitarea competențelor legale prevăzute de art. 36 alin. 5 din H.G. nr. 268/2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia și în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea căii de atac, a arătat în esență următoarele:
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la apărările formulate în contestație respectiv că dispozițiile art. 36 al. 5 din HG 268/2007 prevăd că stabilirea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistență socială sub formă de prestații sociale, se face conform legii în baza dispoziției directorului executiv al D..
Elaborarea de către intimată la îndrumarea forurilor superioare, a unor metodologii care reglementează cu caracter intern proceduri privind încetarea sau suspendarea dreptului la prestații sociale, nu poate suplini lipsa normelor legale în materie, metodologia în sine neîntrunind calitățile unui act normativ.
Singura situație în care se poate dispune revocarea măsurii de protecție conform art. 87 lit. d din Lg. 448/2006 o constituie modificarea împrejurărilor care au determinat stabilirea acesteia, deci motive strict medicale, însă este încadrat în grad de handicap “accentuat permanent”, fără revizuire periodică.
Sentința pronunțată de instanța de fond este contrară practicii judiciare în aceasta materie.
Intimata D. H. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
În motivare, a arătat că motivele invocate de către recurent nu se încadrează în motivele de casare enumerate în mod expres de art. 488 din Legea nr. 134/2010 - Codul de Procedură Civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare și sunt neîntemeiate și nefondate.
Recurentul a fost instituționalizat într-un centru rezidențial public și, prin efectul legii, pe perioada în care este beneficiarul acestor servicii sociale nu poate fi și beneficiarul prestațiilor sociale prevăzute de art. 58 alin. (4) din legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Această suspendare a drepturilor este prevăzută în mod expres de dispozițiile legale în vigoare ( art. 58 alin. (4) și (6) lit. a din Legea nr. 448/2006) și în soluționarea cauzei acest aspect este cel mai relevant.
Decizia nr. 2774/CA/2011 a Curții de Apel A. I. nu are nici o legătură cu obiectul prezentei cauze, problemele de drept din cele două dosare fiind diferite. Decizia nr. 2774/CA/2011 a Curții de Apel A. I. nu se referă la suspendarea drepturilor pe perioada internării într-un centru rezidențial public.
Analizând sentința atacată Curtea constată că recursul reclamantului este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
În ceea ce privește excepția nulității recursului invocată de pârâta D. H., instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată, având în vedere că motivele invocate de reclamant se încadrează în motivul de casare prevăzut de art.488 pct.8 NCPC, respectiv hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Analizând din această perspectivă sentința atacată, Curtea reține că obiectul acțiunii îl constituie suspendarea drepturilor pe perioada internării într-un centru rezidențial public.
Astfel, așa cum corect a reținut și instanța de fond, reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap accentuat cu valabilitate permanentă potrivit certificatului de încadrare în grad de handicap nr._/13.09.2004 emis de Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți H..
Potrivit contractului pentru acordarea de servicii medicale nr. 243/29.12.2011, reclamantul a fost instituționalizat într-un centru rezidențial public, respectiv Unitatea de Asistență Medico - Socială H., instituție publică specializată cu personalitatea juridică în subordinea Consiliului local H..
Prin Dispoziția nr. 467/29.04.2013 emisă de directorul general al pârâtei, contestată în prezenta cauză, s-a dispus suspendarea acordării drepturilor bănești în favoarea reclamantului, începând cu data de 01.05.2013 până la încetarea măsurii de internare, fila 34, acest act administrativ fiind emis în baza Legii nr.448/2006, Legii nr.47/2006 și Hotărârii nr.129/2004 a CONSILIULUI JUDEȚEAN H..
În drept, în conformitate cu art.58 alin.4 din legea 448/2006 ,,Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale:
a) indemnizație lunară, indiferent de venituri:
1. în cuantum de 187 lei, pentru adultul cu handicap grav;
2. în cuantum de 154 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
3. în cuantum de 31 lei, pentru adultul cu handicap mediu.
(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):
a) adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro;
Art.51 din aceeași lege prevede ca ,,(1) Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi și centre rezidențiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.
Potrivit art.36 al.5 din HG nr.268/2007, text de lege invocat de recurent, „stabilirea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistență socială sub formă de prestații sociale se face conform legii în baza dispoziției directorului executiv al pârâtei”, însă aceste dispoziții trebuie coroborate cu legea .
Prin Hotărârea nr.247/2006 a Consiliului Local H. în subordinea Consiliului Local a fost înființată Unitatea de Asistență medico-socială H., fiind un centru rezidențial public.
În consecință, raportat la aceste împrejurări de fapt și de drept, corect a apreciat prima instanță că, întrucât reclamantul a fost instituționalizat într-un centru rezidențial public, pe perioada internării nu poate fi și beneficiarul prestațiilor sociale prevăzute de dispozițiile art.58 alin.4 din Legea nr.448/2006, astfel că dispoziția nr.467/2013 emisă de pârâta este legală.
Critica legată de practica judiciară în materie, respectiv decizia nr. 2774/CA/2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr._ este nefondată, întrucât problemele de drept din cele două dosare sunt diferite, fără nici o legătură între ele.
De asemenea, nici sentința nr. 5829/CA/2013 a Tribunalului H. nu poate fi reținută de instanță, întrucât prin Decizia nr. 7418/2014 Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul formulat de recurenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H. împotriva acestei sentințe pronunțate în dosarul nr._, pe care a casat-o în parte cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantul J. A. T. în calitate de moștenitor al defunctei B. V. împotriva pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H. .
În considerentele acestei decizii, Curtea de Apel a reținut cu putere de lucru judecat că dispoziția nr.467/2013 emisă de pârâta prin care s-a dispus ca începând cu data de 01.05.2013 să se suspende până la încetarea măsurii internării acordarea drepturilor bănești pentru reclamanta B. V. este legală.
Pentru toate aceste considerente, văzând că sentința atacată este legală, Curtea potrivit art. 496 alin.1 Cod pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T. G..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului invocată de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H..
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul T. G. împotriva sentinței nr. 984/CA/2014 pronunțată de Tribunalul H. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.01.2015.
Președinte, M. Ș. | Judecător, L. I. G. | Judecător, D. B. D. |
Grefier, M. C. |
Red.tehnored.DDB
C.M/ex.4/21.01.2015
Jud.fond.M.I.I..
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 604/2015.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 420/2015. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
