Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 324/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 324/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 2422/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 324/2015
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Judecător C. G. N.
Judecător D. M.
Grefier N. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE A. împotriva sentinței nr. 1374/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și scutit de plata taxei de timbru, recurenta solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Se constată că s-au înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimatul reclamant P. V. I., la care este atașată împuternicire avocațială și chitanță reprezentând taxă judiciară de timbru.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța, față de actele dosarului și solicitarea de judecare a cauzei în lipsă, în deliberare, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului A. sub dosar nr._, reclamantul P. V. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele DGRFP B., prin AJFP A. și Administrația F. pentru Mediu, obligarea acestora la restituirea sumei de 4658 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare și plata dobânzii legale, începând cu data cererii de restituire a sumei și până la data restituirii efective.
Prin sentința nr. 1374/C./2014, prima instanță a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâtele să-i restituie suma de 4658 lei, să-i plătească dobânda legală aferentă acestei sume, calculată conform art. 124 Cod procedură fiscală, începând cu data achitării până la restituirea efectivă și să-i plătească suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AJFP A., prin DGRFP B., susținând în esență că taxa achitată nu contravine dreptului comunitar, aceasta făcând referire la Legea nr. 9/2012. Recurenta a criticat de asemenea cuantumul cheltuielilor de judecată, apreciind că nu este justificat față obiectul cauzei.
În drept se invocă art. 488 pct. 8 NCPC.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a achitat taxa de poluare la data de 07.05.2009. Recurenta susține că în mod greșit a reținut prima instanță că OUG nr. 50/2008, în forma în vigoare la data plății nu este conformă cu legislația comunitară.
Curtea nu poate primi aceste critici. Conformitatea legislației interne cu dreptul comunitar trebuie analizată raportat la data la care reclamantul a formulat cererea de înmatriculare și s-a stabilit obligația de plată a taxei de poluare. În raport cu acest moment, instanța de fond a stabilit în mod corect că impunerea unei asemenea obligații pentru autoturismele achiziționate dintr-un stat membru UE este discriminatorie în raport cu autovehiculele autohtone, contravenind astfel normelor comunitare. În opinia C.J.C.E. autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 T.F.U.E., iar atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură, cele două categorii de autovehicule situându-se într-un raport de concurență. Așadar, O.U.G. nr. 50/2008, în varianta în vigoare până la 14.12.2008, nu răspunde acestor exigențe, obligația de plată a taxei de poluare intervenind numai cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca actul normativ în discuție să conțină dispoziții de impunere pentru autoturismelor deja înregistrate în parcul auto național, supuse vânzării ori transmiterii în regim de leasing (Cauza T. contra Statului Român, prin MFP).
Aceleași caracteristici prezintă și O.U.G. nr. 50/2008 așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 218/2008, O.U.G. nr. 7/2009 și OUG 117/2009, nefiind introduse texte legale noi prin care măsura fiscală a instituirii taxei de poluare să descurajeze în aceeași măsură punerea în circulație, în România, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, și cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Această calitate a actului normativ în discuție a fost confirmată și prin cauza N. contra Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, în care s-a reținut că toate versiunile de modificare a O.U.G. nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, similare cu cele puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie.
Analizarea concordanței Legii nr. 9/2012 cu legislația comunitară excede obiectului cauzei de față, instanța fiind chemată să cerceteze o astfel de conformitate în raport de legea națională de la momentul achitării taxei de poluare.
Criticile referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată nu sunt fondate, prima instanță făcând o apreciere corectă a cuantumului acestora raportat la criteriile prevăzute de art. 451 NCPC.
Față de aceste considerente, Curtea constată că criticile formulate de recurentă nu se circumscriu motivelor de recurs prevăzute de art. 488 NCPC astfel că în temeiul art. 498 NCPC va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
În temeiul art. 453 NCPC, recurenta va fi obligată să plătească intimatului suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1374/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
Obligă recurenta să plătească intimatului P. V. suma de 300 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică din 27.01.2015.
Președinte, M. F. C. | Judecător, C. G. N. | Judecător, D. M.- concediu medical, semn. conf. art. 426 alin. 4 NCPC, președintele completului M. F. C. |
Grefier, N. P. |
Redc. M.F.C.
Tehn. M.F.C.
5 ex/12.02.2015
Jud. fond – C.F.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 2290/2015. Curtea de Apel... | Anulare act de control taxe şi impozite. Hotărâre din... → |
|---|
