Anulare act administrativ. Sentința nr. 142/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 142/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-07-2015 în dosarul nr. 203/57/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 142/2015
Ședința publică din 10 Iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. E. Hancaș
Grefier P. A. B.
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . I. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română, având ca obiect anulare act administrativ.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării, din data de 26.06.2015, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față:
Constată că prin cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.03.2015, sub număr dosar_, reclamanta . I. a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună: anularea adresei emisă de către pârâtă sub număr 489/2015 prin care i s-a comunicat faptul că nu au fost înscrise în registrul vehiculelor și operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize mijloacele de transport având numerele de înmatriculare în circulație_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ și_, pentru motivul că acestea nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute la art.5 alin.1 lit.c din HG nr.537/2014; anularea adresei pârâtei nr.301 S.J.C.A./2015 prin care i s-a adus la cunoștință împrejurarea că, urmare a contestației formulată de reclamantă, pârâta își menține punctul de vedere exprimat prin adresa nr.489/2015 cu privire la autovehiculele care nu au fost înscrise în registrul menționat, precum și obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de înscriere în registrul vehiculelor și operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize a celor 17 mijloace de transport proprietatea reclamantei. Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că, la data de 11.12.2014, prin adresa nr.148, reclamanta a înaintat către pârâtă solicitarea și documentația necesară pentru înscrierea acesteia în registrul vehiculelor și operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, potrivit HG nr.537/2014, depunând toate înscrisurile care fac dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru înscrierea în registrul menționat.
Prin adresa nr.489/07.01.2015, pârâta a comunicat reclamantei că autovehiculele cu nr. de înmatriculare_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ și_, nu au fost înscrise în Registru întrucât acestea nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din HG nr.537/2014.
Contestația reclamantei împotriva acestei măsuri a fost respinsă de către pârâtă, prin adresa nr.301 S.J.C.A./02.03.2015 aducându-i-se la cunoștință că aceasta își menține punctul de vedere exprimat prin adresa nr.489/2015 întrucât, pentru cele 17 autovehicule pentru care s-a solicitat restituirea accizei la motorină, reclamanta nu mai deține copii conforme ale licențelor de transport.
Ca atare, reclamanta a promovat acțiunea de față, învederând că, pentru înregistrarea celor 17 mijloace de transport în Registru, pârâta avea obligația verificării eligibilității fiecăruia dintre acestea, în conformitate cu prevederile art.5 din HG nr.537/2014 și să confrunte informațiile prevăzute la art.8 din hotărârea de guvern cu informațiile pe care le deținea în baza de date a acesteia privind deținerea pentru mijloacele de transport a copiei conforme a licenței comunitare astfel cum este definită la art.3 pct.12 din OG nr.27/2011, operațiune care în realitate nu a avut loc. Numai după efectuarea unei astfel de analiza, pârâta, în calitate de administrator al schemei, era îndreptățită să respingă cererea reclamantei. Or, o asemenea analiză nu a fost efectuată, în pofida faptului că reclamanta a făcut dovada deținerii copiilor conforme la licențele comunitare pentru mijloacele de transport.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr.554/2004, iar în probațiune au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copiile conforme la licențele comunitare pentru mijloacele de transport în cauză (f.7-20); adresele nr.489/2015 și nr.301 S.J.C.A./2015 emise de către pârâtă /f.21 și 24) și contestația reclamantei înregistrată la pârâtă cu nr.3021/2015 (f.24).
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei (f.40-43), pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește primul capăt de cerere din acțiunea introductivă, pârâta a învederat că vehiculele având numerele de înmatriculare_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ și_, pentru a fi eligibile, trebuiau să dețină la data de 11.12.2014, respectiv data solicitării reclamantei de înscriere în Registrul vehiculelor și al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, copie conformă a licenței comunitare. Or, după cum rezultă din înscrisurile depuse în probațiune chiar de către reclamantă, a arătat pârâta, la data menționată vehiculele nu dețineau copii conforme a licenței comunitare, cele deținute având valabilitate anterioară acestui moment, respectiv până la data de 31.07.2014, respectiv până la data de 10.05.2014 în cazul vehiculului_, iar în privința vehiculului_ a arătat că acesta nu a deținut copie conformă.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere al cererii de chemare în judecată, pârâta a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil, motivat de împrejurarea că adresa nr.301/2015 nu este un act administrativ în sensul art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, în fapt reprezentând răspunsul instituției la plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva adresei nr.489/2015.
În fine, referitor la cel de-al treilea petit, s-a arătat prin întâmpinare că cele 17 vehicule nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de lege iar reclamanta nu are posibilitatea de a solicita înscrierea acestora în Registru în condițiile în care instanța nu are întreaga documentație prevăzută de dispozițiile art.13 și de anexele 2 și 3 din HG nr.537/2014, respectiv nu poate verifica dacă sunt îndeplinite condițiile achiziționării motorinei în contextul prevederilor art.II din OUG nr.14/2014 și dacă sunt îndeplinite și condițiile de eligibilitate prevăzute de art.4 din HG nr.537/2014.
În drept au fost invocate prevederile art.205-208 C.pr.civ.
În cauză, la cererea părților, a fost încuviințată administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat în cauză și susținerile părților, prin raportare la cadrul legal incident pretențiilor și apărărilor formulate, instanța reține, în fapt următoarele:
Reclamanta are calitatea de operator de transport, deținând copii conforme ale licenței comunitare pentru transport rutier internațional de mărfuri contra cost pentru autovehiculele cu număr de înmatriculare_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ și_, acestea având licența valabilă până la data de 31.07.2014 și_ cu licență valabilă până la data de 09.05.2015, după cum rezultă din copiile conforme a licențelor comunitare existente la dosarul cauzei (f.7-20 și 62), precum și din mențiunile rezultate din adresa nr._/24.06.2015 emisă de către autoritatea pârâtă (f.64).
Cererea formulată de societatea reclamantă sub nr.1418/11.12.2014, în temeiul art.8 din HG nr.537/2014, prin care a solicitat autorității pârâte, în calitate de Administrator desemnat de lege al schemei de ajutor de stat, înregistrarea sa în Registrul vehiculelor și al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, în vederea restituirii de accize prevăzută la art.176 alin.7 din Codul fiscal, din considerente practice denumit în cele ce urmează Registru, a fost respinsă cu privire la vehiculele proprietate acesteia având numerele de înmatriculare anterior menționate, împrejurare ce i-a fost adusă la cunoștință de către pârâtă prin adresa nr.489/07.01.2015 (f.21), pentru neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art.5 alin.1 lit.c din actul normativ evocat.
Ulterior, reclamanta a contestat decizia autorității pârâte privind neînscrierea acestor vehicule în Registru, comunicată acesteia prin adresa nr.489/2015. Prin adresa nr.3021/03.03.2015 (f.24), pârâta a comunicat reclamantei că își menține punctul de vedere comunicat prin adresa nr.489, în plus față de aceasta motivând că, la data formulării cererii nr.1418/2014, reclamanta nu mai deținea copii conforme ale licenței comunitare pentru vehiculele în cauză, nefiind îndeplinite astfel condițiile de eligibilitate prevăzute de art.5 alin.1 lit.c) din HG nr.537/2014.
În privința cadrului legal incident litigiului pendinte, Curtea reține că schema de ajutor de stat sub forma restituirii sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat, prevăzută de art.176 alin.6 din Codul fiscal, pentru motorină utilizată drept combustibil pentru motor, a fost instituită prin HG nr.537/2014, intrată în vigoare la data de 15.07.2014, modificată prin HG nr.906/15.10.2014.
Potrivit prevederilor art.2 alin.5 din HG nr.537/2014, măsura restituirii sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat, prevăzută de art.176 alin.6 din Codul fiscal, pentru motorină utilizată drept combustibil pentru motor în transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cum este situația reclamantei rezultată din copiile conforme ale licențelor comunitare existente la dosarul cauzei, se acordă pentru motorina achiziționată după data intrării în vigoare a OUG nr.14/2014, respectiv după publicarea ei în Monitorul Oficial nr.241/04.04.2014, potrivit prevederilor art.115 alin.5 din Constituție, și până la data de 31.03.2019.
De asemenea, Curtea reține că sunt considerate eligibile, potrivit art.5 alin.1 lit.c din HG nr.537/2014, vehiculele care sunt efectiv utilizate pentru transport de mărfuri și care dețin, în cazul vehiculelor deținute de operatori economici licențiați în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene care acționează pentru alte persoane, cum este cazul reclamantei, copie conformă a licenței comunitare definită la art.3 pct.12 din OG nr.27/2011, cu modificările și completările ulterioare. Complementar, potrivit alin.3 al aceluiași articol, pe lângă condiția de eligibilitate menționată, vehiculele trebuie să fie înscrise în Registru.
După cum rezultă din economia prevederilor art.3 pct.12 din OG nr.27/2011, copia conformă a licenței comunitare reprezintă acel document în baza căruia se efectuează transport rutier contra cost, eliberat de autoritatea competentă pentru fiecare dintre autovehiculele sau ansamblurile de vehicule rutiere utilizate la transportul rutier contra cost.
Astfel, curtea conchide, pe baza elementelor de fapt și de drept anterior expuse, că vehiculele refuzate la înscriere în Registru de către pârâtă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din HG nr.537/2014 până la data expirării valabilității licenței acestora, ceea ce conferă reclamantei vocația de a beneficia, în principiu, de ajutorul de stat constând în restituirea sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat, prevăzută de art.176 alin.6 din Codul fiscal, pentru motorină utilizată drept combustibil pentru motor în transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane achiziționată începând cu data intrării în vigoare a OUG nr.14/2014, respectiv 4 aprilie 2014, data publicării acesteia în Monitorul Oficial și până la data expirării licenței fiecăruia dintre aceste vehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri și cu o greutate brută maximă autorizată de cel puțin 7,5 tone, după cum distinge art.1 alin.3 lit. din hotărârea de guvern reținută.
Elocvent în cauză este faptul că reclamanta a solicitat înregistrarea în Registru în vederea restituirii de accize prevăzută de art.176 alin.7 din Codul fiscal, urmând procedura instituită de capitolul III din HG nr.537/2014.
De reținut este faptul, deloc lipsit de importanță în economia actului normativ, că normele conținute de HG nr.537/2014 nu prevăd în termeni expreși și lipsiți de echivoc un termen până la care operatorii economici care doresc să solicite restituirea de accize au obligația de a solicita înscrierea în Registru și nici faptul că vehiculele a căror licență a expirat la data solicitării înregistrării, dar valabilă la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor legale de instituire a schemei de ajutor de stat sub forma prevăzută de art.176 din Codul fiscal, nu sunt considerate eligibile.
În consecință, instanța apreciază că eligibilitatea vehiculelor trebuia apreciată în concret de către pârâtă prin raportare la deținerea copiei conforme a licenței comunitare de către reclamantă, în termenii folosiți de lege și care anterior au fost evocați, cu imbricarea valabilității licenței după data instituirii măsurii ajutorului de stat a sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, în temeiul HG nr.537/2014.
În alte cuvinte, începând cu data de 04.04.2014, data începând cu care se acordă măsura ajutorului de stat și până la data expirării licenței pentru fiecare dintre vehiculele în cauză, reclamanta îndeplinește condiția eligibilității prevăzută de art.5 alin.1 lit.c din HG nr.537/2014, fiind îndreptățită astfel la înregistrarea în Registru cu privire la acestea.
Ca atare, în baza considerentelor de fapt și de drept expuse, coroborat cu dispozițiile art.9 alin.2 lit.a din HG nr.537/2014, instanța va proceda la admiterea capătului de cerere referitor la obligarea autorității pârâte la emiterea deciziei de aprobare a cererii formulată de reclamantă privind înregistrarea în Registrul vehiculelor și al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize pentru vehiculele proprietatea acesteia având următoarele numere de înmatriculare în circulație:_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ și_ .
Desigur, în vederea soluționării eventualei cereri de restituire de accize formulată de către reclamantă, pârâta va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.14 din același act normativ, procedând conform cerințelor impuse de norma legală evocată.
Întrucât decizia pârâtei de a nu înscrie vehiculele în Registru a fost motivată doar pe neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din HG nr.537/2014, sunt lipsite de relevanță în soluționarea petitului menționat apărările acesteia referitoare la imposibilitatea instanței de a analiza îndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de art.4 din aceeași hotărâre de guvern. Restul apărărilor formulate de pârâtă nu au legătura cu etapa înregistrării în Registru ci mai degrabă cu cea a soluționării cererilor de restituire de acciză, astfel că au fost considerate de către instanță, de asemenea, ca lipsite de relevanță.
În privința primelor două capete de cerere din acțiunea introductivă, referitoare la anularea adreselor nr.489/2015 și nr.301/2015, instanța reține că acestea sunt inadmisibile, considerent pentru care va proceda la respingerea acestora în temeiul art.18 din Legea nr.554/2004.
Cele două adrese nu au natura juridică a unui act administrativ asimilat, în sensul art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004. Adresele a căror anulare a fost solicitată nu conțin în realitate decât simpla exprimare a opiniei autorității pârâte în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate a vehiculelor în vederea înregistrării acestora în Registru, precum și aducerea la cunoștința reclamantei a faptului că vehiculele nu au fost înscrise în Registru, astfel că nu sunt apte a încorpora o manifestare de voință făcută în scopul nașterii, modificării sau stingerii raporturilor juridice, a cărei realizare este garantată prin forța de constrângere a statului sau constată situații juridice reglementate de lege.
În contextul dispozițiilor legale incidente speței, actul administrativ este reprezentat de decizia prin care cererea de înregistrare în Registru a operatorului economic, potrivit alin.3 al art.9 din HG nr.537/2014, act administrativ care ar fi avut vocația de a produce consecințe juridice, dar care nu a fost emis de către autoritatea pârâtă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . I., cu sediul în A. I., ., jud. A., având Cod Fiscal_ și număr de înregistrare în Registrul Comerțului J_, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Rutieră Română, cu sediul în București, ..38, sector 1 și în consecință:
Obligă pârâta la emiterea deciziei de aprobare a cererii formulată de reclamantă privind înregistrarea în Registrul vehiculelor și al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize pentru vehiculele proprietatea acesteia având următoarele numere de înmatriculare în circulație:_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ ;_ și_ .
Respinge restul pretențiilor formulate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Curtea de Apel Alba Iulia.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.07.2015.
Președinte, A. E. Hancaș | ||
Grefier, P. A. B.-co semnează grefier șef secție D. O. D. |
Red./Tehnored. H.A.E.
Listat D./4ex./28 08 2015
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 1984/2015. Curtea de Apel ALBA... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1996/2015.... → |
|---|
