Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 674/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 674/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 2391/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 674/2015
Ședința publică de la 12 Februarie 2015
Completul compus din:
Președinte M. A. M.-vicepreședinte
Judecător A. N.
Judecător C. M. C.
Grefier C. C.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în nume propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1371/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și scutit de plata taxei de timbru, recurenta solicitând și judecarea cauzei în lipsă; a fost parcursă etapa procedurii prealabile în cauză.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și solicitarea de judecare în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față ;
Constată că, prin sentința nr. 1371/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Edvaș O., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. și Administrația F. pentru Mediu .
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 2149 lei, achitată de acesta cu titlu taxă de poluare/pentru emisiile poluante pentru autovehicule potrivit chitanței din data de 14.12.2012, precum și dobânda legală calculată conform CPF de la data plății și până la data restituirii efective și integrale a acesteia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a achiziționat un autoturism din spațiul U.E.. S-a adresat serviciului de înmatriculări auto cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului, dar acesta a condiționat acest serviciu de plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule prevăzute de Legea 9/2012, conduită la care reclamantul s-a conformat.
Tribunalul a apreciat că Legea nr. 9/2012 așa cum a fost modificată prin O.u.G. nr. 1/2012 contravine normelor dreptului obiectiv comunitar și în special a art. 110 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, taxa instituită prin acest act normativ fiind percepută la prima înmatriculare în România a oricărui autoturism adus din Uniunea Europeană, fără ca celor deja înmatriculate să li se perceapă o astfel de taxă, așa cum s-a reținut în jurisprudența C.J.C.E. în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., astfel că actul normativ în discuție întrunește toate condițiile pentru declararea sa ca incompatibil cu dreptul comunitar.
În aceste condiții s-a considerat că perceperea taxei pentru emisii poluante s-a făcut fără temei legal, astfel că se impune restituirea acesteia reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. în numele propriu și pentru Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. , solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului se susține că potrivit art. 12 din Legea 9/2012 în cazul în care taxa pe poluare pentru autovehicule este achitată de către contribuabili începând cu 1.07.2008 până la data intrării în vigoare a legii, potrivit OUG 50/2008 aprobată prin Legea 140/2011 cu modificări și completări ulterioare, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe emisiile poluante provenite de la autovehicule calculată în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării în România, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită numai către titularul obligației de plată pe baza proceduri stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii. Calculul diferenței de restituit se face pe baza formulei de calcul prin prezenta lege în care se utilizează elementele avute în vedere la momentul înmatriculării autovehiculului în România. Sumele prevăzute la alin. 1 se restituie contribuabilului la cererea acestuia adresată organului fiscal competent conform OG 92/2003. față de acest element consideră taxarea echitabilă, prin acordarea posibilității solicitării restituirii diferenței dintre valoarea taxei calculată conform noilor reglementări și cuantumul taxei plătită. Potrivit art. 4 din legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehiculele este cea privitoare la aplicarea unitară a taxării autovehiculelor pentru care se solicită una dintre operațiunile prevăzute, înlăturându-se astfel favorizarea autovehiculelor autohtone. Taxa se calculează pe baza unor criterii obiective, respectiv tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisia de CO2 și norma de poluare, luând în considerare și deprecierea autoturismului.
Altă critică vizează cheltuielile de judecată, față de care se solicită în principal reducerea cuantumului acestora, în temeiul art. 451 cod procedură civilă.
Este criticată și acordarea dobânzii de la data achitării taxei de poluare, solicitând a se acorda de la data soluționării cererii de restituire.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
În drept se invocă art. 486 coroborat cu art.488 al.1 pct.8 din L.134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Analizând sentința atacată sub toate aspectele cauzei conform art. 488 al.1 NCPC. cât și prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a făcut o identificare clară a problematicii juridice deduse judecății și a făcut o aplicare corectă a principului priorității dreptului comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național aplicabil, incompatibil cu primul.
Reclamantul supunând controlului de legalitate refuzul nejustificat manifestat de pârâtă de a restitui taxa pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012 pentru autoturismul său achiziționat din spațiul Uniunii Europene, a solicitat instanței de fond constatarea pe cale incidentală a neconformității actului normativ național ce instituie această taxă cu dreptul obiectiv al Uniunii Europene.
În acest sens, spre asigurarea efectului deplin al normelor Uniunii Europene, în concret a art. 110 T.F.U.E., s-a solicitat ca în analiza pe care o va face asupra fondului cauzei, instanța să dea eficiență jurisprudenței C.J.U.E. concretizată prin cauza C-106/1977 – Admministrazione dele finanze dello Stato c. Simmenthal Spa. în a lăsa neaplicate dispozițiile Legii nr. 9/2012, așa cum a fost modificată prin O.u.G. nr. 1/2012.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, că „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.” Această hotărâre nu vizează în mod special un act normativ național, chiar dacă a fost adoptată în perioada de activitate a O.u.G. nr. 50/2008, explicitând că art. 110 T.F.U.E. se opune oricărei măsuri naționale legislative, chiar ulterioare, care în materie fiscală ar fi de natură a descuraja punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Sub acest aspect este de observat că prin Legea nr. 9/2012, act normativ prin care s-a dorit a se înlătura inechitățile constatate de instanțele judecătorești, rezultate din aplicarea O.u.G. nr. 50/2008, act normativ declarat în mod constant neconform cu art. 110 T.F.U.E., s-a reglementat prin art. 4 că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare, la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8, la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7, precum și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, asupra unui autovehicul rulat al cărui proprietar n-a fost anterior impus la prima înmatriculare a autoturismului în România.
Acest din urmă caz reglementat asigura neutralitatea taxei, astfel că Legea nr. 9/2012 respecta exigențele art. 110 T.F.U.E. așa cum a fost explicitat prin jurisprudența unională arătată.
Însă, prin O.u.G. nr. 1/2012 au fost suspendate până la 1 ianuarie 2013 de la aplicare dispozițiile Legii nr. 9/2012 privind taxarea autovehiculelor cu ocazia primei transcrieri, astfel că ansamblul legislativ format de cele două acte normative a conservat viciile de neconformitate a O.u.G. nr. 50/2008, fiind menținută discriminarea autovehiculelor de ocazie din import în raport cu cele similare de pe piața națională, deja înmatriculate în România, în sensul jurisprudenței unionale arătate, ceea ce justifică declararea ca neconformă a Legii nr. 9/2012 cu modificările aduse de O.u.G. nr. 1/2012 pe perioada de incidență a acestui din urmă act normativ, în raport de art. 110 T.F.U.E., și înlăturarea de la aplicare a actului normativ național, așa cum în mod corect s-a dispus de instanța de fond.
Înlăturarea de la aplicare a actului normativ național care instituie obligativitatea plății taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, duce în mod logic la constatarea că taxa plătită de reclamant pentru prima înmatriculare a autoturismului său în România a fost urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, ceea ce o supune repetițiunii conform art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală, la cererea acestuia, la care se adaugă, în compensație, pentru lipsirea de folosința acestei sume de bani, dobânda legală aferentă calculată conform Codului de procedură fiscală, de la data solicitării plății taxei, astfel cum corect a reținut instanța de fond.
Motivul de recurs în ce privește aplicarea art.451 Cod pr.civilă este de neprimit, în condițiile în care reclamantului nu i-au fost acordate cheltuieli de judecată de către instanța de fond, reținându-se că acesta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Toate aceste considerente dovedesc temeinicia hotărârii atacate, astfel încât Curtea în temeiul art. 496 NCPC va respinge recursul de față.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1371/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. – Secția a II-a Civilă și de C. Administrativ și Fiscal.
Definitivă .
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2015.
Președinte, M. A. M. | Judecător, A. N. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, C. C. |
Red..M.A.M.
tehnored C.C.2ex/18.02.2015
Jud.fond C. F.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 192/2015.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 36/2015.... → |
|---|
