Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 102/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 102/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 5449/85/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 102/2015
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: N. N.-P.
Judecător:O. M. Stânga
Judecător: M. C. C.
Grefie: C. B.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu împotriva sentinței nr. 2252/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este scutit de la plata taxei de timbru, recurenta și intimatul reclamant solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința nr. 2252/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul K. J. - L. împotriva pârâților Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu și Administrația F. pentru Mediu București și, în consecință, au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului dobânda fiscală asupra sumei de 3.360 lei, calculată de la data plății taxei de poluare, respectiv din 8.12.2008 și până la data de 13.04.2011.
Au mai fost obligate pârâtele la plata sumei de 932,80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, care a solicitat casarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii reclamantului, ca netemeinică și nelegală.
A susținut că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept, invocând prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă.
A arătat recurenta că sentința atacată este netemeinică și nelegală, întrucât dobânda legală care se cuvine reclamantului este cea prevăzută de dispozițiile art. 124 din OG nr. 92/2003.
A precizat că obligația pecuniară este compusă din debitul principal și beneficiul nerealizat, iar în speță, fiind vorba despre o creanță fiscală, beneficiul nerealizat este reprezentat de dobânda legală, ce se acordă în condițiile art. 124 din OG nr. 92/2013, de la data depunerii cererii de restituire și până la data plății efective.
În drept a invocat și dispozițiile art. 483 din codul de procedură civilă și ale art. 1, 7 – 11 și urm. din Legea nr. 554/2004, ale OUG nr. 50/2008 și HG nr. 868/2008.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prin sentința nr. 2578/2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul K. J. L., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Sibiu și Administrația F. pentru Mediu, fiind obligate pârâtele să-i restituie reclamantului suma de 3.360 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare la data de 08.12.2008, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, pentru perioada începând cu data cererii de restituire (13.04.2011) și până la restituirea integrală, plus cheltuielile de judecată.
Cererea de chemare în judecată promovată de reclamant se fundamentează pe pronunțarea de către CJCE a unei hotărâri, ulterioară rămânerii irevocabile a sentinței nr. 2578/2012 a Tribunalului Sibiu, prin care s-a constatat că norma internă nu este compatibilă cu dreptul comunitar, în ceea ce privește data de la care se datorează dobânda cu ocazia restituirii unei taxe percepute.
Astfel, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit, prin Hotărârea din 18.04.2013, în cauza C-565/11 M. I. împotriva Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu, că atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei.
În această privință, Curtea a statuat deja că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctele 27 și 28).
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei.
În speță, se constată că un regim, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință. Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine, astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
În consecință, pentru aplicarea prioritară a dreptul comunitar, potrivit art. 148 alin. 2 și art. 20 al. 2 din Constituție, în mod corect a fost admisă acțiunea reclamantului, câtă vreme soluția privind data de la care se datorează dobânda s-a întemeiat pe dispozițiile normelor interne (art. 124 alin. 1 din Codul de procedură fiscală), iar ulterior s-a constatat că tocmai aceste dispoziții din dreptul național contravin normelor comunitare.
Pe cale de consecință, criticile recurentei nu sunt întemeiate, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, astfel că, în baza art. 496 din Codul de procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, cu sediul în Sibiu, .. 17, județul Sibiu împotriva sentinței nr. 2252/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2015.
Președinte,Judecător,Judecător,
N.-P. NicoletaOlimpia M. Stânga M. C. C.
Grefier,
C. B.
Red./Tehnored. OMS/5 ex./15.01.2015
Jud. fond LRP
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 116/2015.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 2290/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
