Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 828/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 828/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 1461/85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI F.
DECIZIE Nr. 828/2015
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. K.
Judecător M. F.
Judecător F. I. P.
Grefier M. C. Daiboc
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de AJFP Sibiu pentru pârâta DGRFP B. împotriva sentinței nr.2672/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a parcurs procedura prealabilă de regularizare premergătoare fixării primului termen de judecată.
Instanța față de actele de la dosar și de solicitarea pârâtei recurente și a reclamantului intimat privind judecarea în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
-CURTEA DE APEL –
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.2672/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu -Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și F. în dosar nr._ s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâții S. F. Orășenesc Avrig ,AJFP Sibiu, DGRFP B. și Administrația F. pentru Mediu ,s-a anulat decizia privind stabilirea diferențelor de taxă de poluare nr. 1676/20.01.2014 emisă de S. F. Orășenesc Avrig și au fost obligați pârâții S. F. Orășenesc Avrig și Administrația F. pentru Mediu la restituirea sumei de 750 lei – taxă de poluare încasată necuvenit și la plata dobânzii legale asupra acestei sume, de la data de 31.05.2010, până la restituirea efectivă a sumei. Au fost obligați pârâții la plata sumei de 1690,90 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva hotărârii a declarat recurs AJFP Sibiu în numele și pentru DGRFP B. solicitând casarea în parte a hotărârii și respingerea acțiunii reclamantului.
Instanța de fond a admis acțiunea și a dispus anularea Deciziei nr.1676/20.01.2014 emisă de S. F. Orășenesc Avrig.
Consideră sentința ca netemeinică și nelegală având în vedere că reclamanta intimată a cumpărat un autoturism folosit, înmatriculat prima dată în Germania, pentru înmatricularea căruia a plătit în România o taxă pentru emisii poluante de 7.294 lei.
Ulterior, organul fiscal, în baza prevederilor art.90 Cod pr.fiscală și a dispozițiilor Legii nr.9/2012, a constatat diferența de taxă în cuantum de 1.909 lei, ca diferență între taxa de poluare stabilită potrivit legii în sumă de 2.659 lei și taxa de emisii poluante în valoare de 750 lei, conform art.21 din O.G.nr.92/2003.
Diferența de taxă a fost stabilită prin decizie, organul fiscal respectând art.82 Cod pr.fiscală.
Mai mult, actul administrativ fiscal poate fi modificat sau desființat în condițiile prezentului cod.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a reținut că organul fiscal nu a motivat actul administrativ.
Solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii formulată împotriva Administrației Finanțelor Publice pentru următoarele motive:
Dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt foarte clare, sediul juridic al materiei fiind Legea nr.9/2012 și H.G.nr.9/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.9/2012.
Dispozițiile Legii nr.9/2012 nu contravin prevederilor din Tratatul Comunității Europene.
Față de solicitarea de restituire a taxei, având în vedere că nu se arată motivele pentru care decizia de calcul a acestei taxe să îndeplinească condiția de act vătămat, solicită respingerea acțiunii.
În mod corect prin Decizia emisă de Administrația Finanțelor Publice s-a calculat taxa pentru stabilirea emisiilor poluante provenite de la autovehicule.
Solicită instanței să constate că taxa de poluare nu face parte și nu se regăsește în bugetul consolidat al statului, care este administrat de Ministerul Finanțelor Publice și organele teritoriale și urmează a fi restituită de către beneficiarul taxei – Administrația F. pentru Mediu.
În același timp arată că datorită volumului mare de cauze având același obiect, respectiv restituirea sumei plătite cu titlu de taxă de poluare de către reclamanți, complexitatea muncii apărătorului este foarte redusă în această situație, întrucât acțiunea ce se depune la dosar ace același tipic, iar motivarea juridică nu mai necesită în prezent elaborarea și invocarea unor motive noi pe baza unei activități laborioase de cercetare juridică în cererile de chemare în judecată pe acest subiect.
Concluzionând, riscul litigiului și reputația celui care acordă serviciile de apărare nu sunt afectate în mod negativ, întrucât garanția succesului apărătorului este, pentru cauzele având ca obiect restituirea sumei plătită cu titlu de taxă de poluare, influențată mai degrabă de practica unitară a instanțelor de judecată, astfel că solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii, respingerea acțiunii și exonerarea recurentei de la plata cheltuielilor de judecată.
În drept invocă dispozițiile art.483, art.488 pct.8 și urm.Cod pr.civilă, art.1 și urm. din Legea nr.554/2004, Legea nr.9/2012 și H.G.nr.9/2012, art.21, art.46, art.85 Cod pr.fiscală.
În procedura prealabilă recursul a fost comunicat reclamantului intimat care a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Asupra recursului de față instanța reține:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu, reclamantul M. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S. F. Orășenesc Avrig, AJFP Sibiu, DGRFP B. și Administrația F. pentru Mediu, anularea și suspendarea deciziei privind stabilirea diferenței taxă de poluare nr. 1676/20.01.2014 emisă de S. F. Orășenesc Avrig, obligarea pârâților la restituirea sumei de 750 lei – taxă de poluare încasată necuvenit și la plata dobânzii legale asupra acestei sume, de la data perceperii și până la restituirea efectivă.
Prin precizarea de acțiune fila 28 dosar fond s-a solicitat și anularea deciziei 136/17 04 2014 prin care DGRFP B. a soluționat contestația reclamantului împotriva deciziei 1767/20 01 2014.
Instanța de fond a omis să soluționeze această cerere ,singura față de care DGRFP B. avea calitate procesuală pasivă în cauză,întrucât pentru cererea privind anularea deciziei privind stabilirea diferenței de taxă de poluare nr. 1676/20.01.2014 emisă de S. F. Orășenesc Avrig a justificat calitate procesuală pasivă AJFP Sibiu în temeiul Ordinului 200/2014 al ANAF prin preluarea activității Serviciului F. Orășenesc Avrig,iar pentru cererea de restituire a taxei de poluare achitată și calculată inițial are calitate procesuală pasivă AJFP Sibiu succesoare în drepturi și obligații a Serviciului F. Orășenesc Avrig care la rândul său are calitatea de succesor a fostului AFP T. și Administrația F. pentru Mediu.
Având în vedere că reclamantul - singurul care ar fi justificat interes în a îndrepta omisiunea instanței de fond în a se pronunța asupra precizării de acțiune-nu a formulat cerere de completare a hotărârii ,precum și faptul că recursul este declarat de AJFP Sibiu doar în numele DGRFP B.,instanța apreciază că față de lipsa oricărei dispoziții de anulare a vreunui act al acestei părți,sau de instituire în sarcina sa a vreunei obligații de plată sau de restituire a vreunei taxe,instanța de fond a aplicat greșit prevederile art.453 C.pr. civ., când a obligat DGRFP B. la plata cheltuielilor de judecată,întrucât aceasta nu este parte căzută în pretenții.
În consecință, luând act de limitele în care este sesizată instanța, în temeiul art.496 C.pr. civ., se va admite recursul declarat de AJFP Sibiu pentru pârâta DGRFP B. împotriva sentinței nr.2672/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ și se va casa în parte hotărârea atacată doar sub aspectul aplicării art.453 C.pr. civ. față de recurentă, caz de casare reglementat de art.488 pct. 8 C.pr. civ., cu consecința înlăturării obligației pârâtei DGRFP B. de a plăti cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Se va menține în rest hotărârea atacată,iar față de soluția de admitere a recursului, se va respinge cererea formulată de reclamantul intimat pentru plata cheltuielilor de judecată în recurs,nefiind incidente dispozițiile art.453 C.pr. civ..
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE :
Admite recursul declarat de AJFP Sibiu pentru pârâta DGRFP B. împotriva sentinței nr.2672/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ și în consecință:
Casează în parte hotărârea atacată și înlătură obligarea pârâtei DGRFP B. la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului.
Menține în rest hotărârea atacată.
Respinge cererea formulată de reclamantul intimat pentru plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 Februarie 2015.
Președinte, M. K. | Judecător, M. F. | Judecător, F. I. P. |
Grefier, M. C. Daiboc |
Red.M.F.
Tehnored.M.C.D.
6 ex./09.03.2015
Jud.fond – Șomandră D.
| ← Conflict de interese/incompatibilitate – constatate de ANI.... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 401/2015.... → |
|---|
