Obligaţia de a face. Decizia nr. 569/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 569/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 1269/97/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 569/2015
Ședința publică de la 06 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. D.
Judecător G. M.
Judecător A. E. Hancaș
Grefier A. Ț.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de pârâta U. „S. Haret” București și de recurentul-chemat în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței administrative nr.902/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat reprezentanta reclamantului intimat, avocat N. V. Tandrau.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura prealabilă a fost parcursă.
Instanța constată că denumirea dată de către chematul în garanție căii de atac pe care a exercitat-o este aceea de apel și, față de dispozițiile art. 457 și art. 22 alin. 4 Cod procedură civilă, precum și de conținutul cererii prin care a fost atacată hotărârea primei instanțe, procedează la recalificarea căii de atac exercitate de către chematul în garanție, urmând a fi supusă judecății ca recurs.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea excepției nulității recursului chematului în garanție pentru lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit în sarcina sa, invocată prin întâmpinare de către pârâta U. S. Haret, și lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului pârâtei. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată și depune chitanță reprezentând onorariu avocațial.
Față de actele aflate la dosar, de excepția nulității recursului chematului în garanție, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, și de susținerile orale ale reprezentantei reclamantului, prezentă la dezbateri, instanța lasă cauza în pronunțare asupra recursului pârâtei și a excepției nulității recursului chematului în garanție pentru lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru.
Curtea de Apel
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința administrativă nr. 902/CA/2014, pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, au fost admise acțiunea formulată de reclamantul B. A. O., în contradictoriu cu pârâta U. „S. HARET” București și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta menționată împotriva chematului în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
În consecință, a fost obligată pârâta U. S. Haret să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul de diplomă obținute în urma susținerii examenului de licență, sesiunea 2010, în termen de 30 zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, sub sancțiunea unor penalități de 100 de lei pe zi de întârziere în caz de refuz, iar chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (M.E.C.T.S.), să aprobe tipărirea formularelor tipizate a diplomei de licență și suplimentului de diplomă pentru reclamant, în termen de 30 zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței, sub sancțiunea unor penalități de 100 de lei pe zi de întârziere în caz de refuz.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 1050 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și onorariu avocațial, iar chematul în garanție să plătească pârâtei suma de 670 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și onorariu avocațial.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs chematul în garanție, la data de 21.07.2014, solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate și, rejudecând cauza în fond, să fie respinsă acțiunea principală precum și chemarea în garanție.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că hotărârea s-a pronunțat cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 cod de procedură civilă și cu încălcarea atribuțiilor judecătorești fiind incidente prevederile art. 488 pct. 4 cod de procedură civilă.
Recursul a fost timbrat cu suma de 100 de lei taxă judiciară de timbru (f.66), însă, prin rezoluția din data de 06.02.2015 (f.71), în condițiile art.XVII al. 3 rap la art. XV al. 2 Legea 2/2013 cu aplicarea art. 486 al. 2 Noul cod de procedură civilă, instanța a pus în vedere recurentului să facă dovada achitării unei diferențe de timbraj în cuantum de 100 de lei, conform prevederilor art.24 alin.1 și 2 din OUG nr.80/2013, având în vedere că în motivarea recursului au fort invocate motivele de casare prevăzute de art.488 alin.1 pct.4 și 8 C.pr.civ. Recurentul însă nu a înțeles să se conformeze îndeplinirii acestei obligații.
Intimata pârâtă U. S. Haret a formulat întâmpinare invocând excepția nulității recursului pentru lipsa timbrajului și lipsa delegației consilierului juridic care a redactat recursul. A solicitat, de asemenea, obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată avansate în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat recurs și pârâta USH, solicitand casarea în parte a sentinței sub aspectul cheltuielilor de judecată, arătând că în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată catre reclamant, deoarece a recunoscut pretențiile acestuia la primul termen de judecată și în mod greșit nu a fost obligat MEN pentru USH, și la plata cheltuielilor de judecată avansate de către reclamant, față de admiterea cererii de chemare în garanție.
În drept s-au invocat dispozitiile art. 488 pct. 8 din C. și art.453 C.pr.civ.
Reclamantul a depus întampinare (f.27) prin care solicită respingerea recursului formulat de chematul în garanție MEN, sentința pronunțată de tribunal fiind temeinică și legală. Solicită cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâta USH, reclamantul a arătat că acesta nu privește direct situația procesuală a acestuia, însă a apreciat că, față de soluția pronunțată asupra fondului, chematul în garanție trebuie să plătească cheltuielile de judecată stabilite în sarcina pârâtei.
Față de prevederile art.248 (1) Cod.pr.civ. instanța urmează a analiza cu prioritate excepția nulității recursului declarat de către recurentul-chemat în garanție M. Educației Naționale, reținând următoarele:
Contrar prevederilor art. 486 al. 2 Cod.pr.civ., cererea de recurs formulată de către recurentul în cauză nu este însoțită de dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente motivelor de casare invocate în susținerea declarației de recurs.
Recurentul a primit înștiințarea privind obligația de plată cu privire la diferența de taxă de timbru de 100 lei la data de 05.01.2015 (fila 73 dosar) și nu a contestat modul de stabilire a taxei în termenul prevăzut de art. 39 din OUG nr. 80/2013.
Cu toate acestea, recurentul nu a depus dovada achitării diferenței de taxă de timbru până la termenul de judecată stabilit de instanță, respectiv 06.02.2015, în vederea îndeplinirii acestei obligații.
Prin urmare, având în vedere că, potrivit art.486 al.3 Cod.pr.civ., cerințele menționate la alineatul 2, referitoare la obligativitatea depunerii dovezii de plată a taxei judiciare de timbru, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, Curtea urmează a constata incidența în cauză a sancțiunii menționate, procedând la admiterea excepției nulității.
În ceea ce privește recursul declarat de USH împotriva aceleiași sentințe, urmează să fie respins ca nefondat, față de împrejurarea că în cauza sunt îndeplinite cerințele art. 453 din Codul de procedură civilă, fiind obligată în mod corect de instanța de fond la plata cheltuielilor de judecată față de reclamantă.
Criticile recurentei-pârâte USH nu sunt întemeiate, întrucât între reclamant și chematul în garanție nu se stabilesc raporturi juridice directe,iar soluția asupra capătului de cerere accesoriu vizând cheltuielile de judecată trebuie să urmeze soluția asupra cererilor principale și incidentale, precum și modul de stabilire a acestora în două etape, soluția instanței de fond aflându-se la adăpost de criticile formulate în acest sens de către recurentă.
Reținând culpa procesuală în sarcina recurentului M. Educației Naționale, în temeiul art. 453 cod de procedură civilă, instanța îl va obliga la plata în parte a cheltuielilor de judecată avansate în recurs de intimatul reclamant, în sumă de 500 de lei, reprezentând onorariul avocațial redus potrivit prevederilor art.451 C.pr.civ., de la suma de 1000 de lei, justificat cu chitanța existentă la dosar (f.76), proporțional cu complexitatea relativ redusă a litigiului pendinte, care nu are obiect patrimonial, precum și cu activitatea efectivă a avocatului angajat de către reclamant care s-a prezentat în instanța de recurs la singurul termen de judecată care a avut loc în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția nulității recursului și în consecință:
Constată nul recursul declarat de recurentul-chemat în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței administrative nr.902/CA/2014 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
Respinge recursul declarat de pârâta U. „S. Haret” București împotriva aceleiași sentințe.
Obligă recurentul M. Educației Naționale să plătească intimatului-reclamant B. A. O. suma de 500 de lei cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.02.2015.
Președinte, Ș. D. | Judecător, G. M. | Judecător, A. E. Hancaș |
Grefier, A. Ț. |
Red., tehnored. H.A.E. 2 ex/09.03.2015
J. fond M. G.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 293/2015. Curtea de Apel ALBA... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 602/2015.... → |
|---|
